20,174 matches
-
străduin-du-te să-i fi pe plac. În privința aceasta, Vladimir Tismăneanu și Mircea Mihăieș nu trebuie să-și facă griji: și-au făcut destui dușmani cu o singură carte. Dacă mai adăugăm și volumele anterioare de dialoguri politice - Balul mascat (1996), Încet, spre Europa (2000), Schelete în dulap (2004) - , atunci lista figurilor publice în ochii cărora Tismăneanu și Mihăieș au devenit nume inavuabile trebuie să fie foarte lungă. Aici însă, în volumul Cortina de ceață, personajele cu precădere înfierate în chenare morbide
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]
-
mine se întrupa/ fără ca măcar să bănuiesc/ ceva din grația și lumina ei." (Într-o dimineață, pe când purtam pantaloni scurți); "am în față zidul, zidul cu iederă/ zidul cu flori mici și putrezite/ plin de crăpături viu colorate// mama îmi vorbește încet și clar/ îmi spune: christoase, e un pește/ își desface aripile, zboară// eu nu-i vorbesc mamei mele nimic/ îmi închei șlițul de la pantaloni/ zidul vorbește: loose lips might sink ships// aburul se ridică deasupra mea." (Am în față zidul
Căminul liric by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8399_a_9724]
-
am găsit rostul acestei lungi pregătiri, acela de a face față multor curse din labirintul vieții. Mărturisesc faptul că, la început, m-am simțit ca un pacient tulburat, intrat parcă pentru întâia oară într-un spital, în ciuda unei oarecare familiarități. Încet, încet, ceața în care mă aflam a început să se răsfire, grație unor oameni mai mult decât deosebiți, care mi-au oferit un leac - valorificarea ființei mele ca intelect. Ascultându-le sfatul de a studia, am avut doar de câștigat
a by Lucica Chitoroag? () [Corola-journal/Journalistic/84098_a_85423]
-
găsit rostul acestei lungi pregătiri, acela de a face față multor curse din labirintul vieții. Mărturisesc faptul că, la început, m-am simțit ca un pacient tulburat, intrat parcă pentru întâia oară într-un spital, în ciuda unei oarecare familiarități. Încet, încet, ceața în care mă aflam a început să se răsfire, grație unor oameni mai mult decât deosebiți, care mi-au oferit un leac - valorificarea ființei mele ca intelect. Ascultându-le sfatul de a studia, am avut doar de câștigat. Cum
a by Lucica Chitoroag? () [Corola-journal/Journalistic/84098_a_85423]
-
-ntâlnire cu ai vieții tineri ani, Te părăsesc cu nostalgie, lăsându-ți ție ale mele visuri mari. Azi, pornesc spre o nouă zare, pășesc stingheră spre neant, Să îmi găsesc un rost în lumea asta mare, să uit să plâng, încet eu să răsar. Mă simt pustie fără tine, curaj - mi-e frică să arăt, Dar amintirea ta îmi dă putere să înfrunt, să lupt, chiar și să râd... ... da, pot. Lucica Chitoroagă
a by Lucica Chitoroag? () [Corola-journal/Journalistic/84098_a_85423]
-
când îmbătrânesc, din cauza nasului mare ce le făcea să pară urâte, în tinerețe, capătă o noblețe de matroane distinse, trufașe, nasul devenind, în alcătuirea fizionomiei lor, un semn de aristocrație. * Bătrânii, cum mănâncă ei, rar, cu ochii în gol, miș-când încet din fălci, - privindu-i, îți dai seama, poate prea târziu pentru ei, de rostul în ansamblul scheletului, de a zdrobi "victima" și care acum, la bă-trânețe, nu mai slujește la nimic. Prada este iluzorie; a rămas din ea numai ideea
Caractere by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8403_a_9728]
-
cărei trecut din anii 50 mi-a vorbit într-o seară-noapte, acasă la el, profesorul Crohmălniceanu. Mi-a povestit cîte ceva din amintirile sale din anii 50-60, în mai multe asemenea nopți. Stăteam în sufragerie, pe o canapea. Croh vorbea încet, aproape în șoaptă. După o primă perioadă în care scrisese cu un entuziasm pe care și-l condamna retrospectiv despre așa-numitele comandamente ale realismului socialist, profesorul, om de stînga încă din prima tinerețe, începe să devieze. În urma unui mare
Glasul neiertător al Patriei. Anii 50. by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8412_a_9737]
-
condensată, comprimată într-un singur cuvânt, pentru economisirea vitaminelor prin folosirea aparatelor de curățat legumele MagiPeel. Când începe jurnalul de știri de la ora șase, Janice se ridică și închide televizorul. Licărul luminos lăsat pe ecran de curentul electric se stinge încet. - Unde-i copilul? întreabă Rabbit. - La mama ta. - La mama mea? Mașina e la mama ta și copilul la mama mea? Dumnezeule! Ești o harababură ambulantă. Janice se ridică în picioare și sarcina ei vizibilă îl înfurie prin aspectul greoi
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
or mai fi prin lume? Probabil, cu mulți s-a reîntâlnit și în lungile călătorii printre stele... Unii îi spuneau “maestre”, alții “dom’ profesor”, unul i-a spus „tata”, alții, „Made”. Așa va rămâne, ”al nostru Vasile SPĂTĂRELU”. Îmi deschid încet privirea,/ Vreau s-o arunc, dar ea ămi șoptește,/Gândurile moarte suna/ În tavernă se anunță/ LI-BER-TA- TE.” (Vasile Spătărelu, Clopotul) Al nostru Vasile Spătărelu (1938-2005) volum apărut la 75 de ani de la nașterea compozitorului, Editura PERFORMANTICA, Institutul Național de
S? nu uit?m by Vasilica Stoiciu-Frunz? () [Corola-journal/Journalistic/84215_a_85540]
-
copilaș mi-a fost crud luată! Trebuie să mă obișnuiesc și cu gândul acesta. Manifestările de bucurie nu mai conteneau, chiar doctorul îmi trimite un mare buchet de lăcrămioare și garoafe roz! Eram foarte emoționată de multiplele dovezi de simpatie. Încet, încet, revenii la viață, mai plină de dor pentru muzica mea, ca niciodată înainte. În fine aveam și permisiunea de a începe să cânt, cu toată scăderea forțelor mele, deși când mă văzui în fața pianului, atacând un concert de Bach
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
mi-a fost crud luată! Trebuie să mă obișnuiesc și cu gândul acesta. Manifestările de bucurie nu mai conteneau, chiar doctorul îmi trimite un mare buchet de lăcrămioare și garoafe roz! Eram foarte emoționată de multiplele dovezi de simpatie. Încet, încet, revenii la viață, mai plină de dor pentru muzica mea, ca niciodată înainte. În fine aveam și permisiunea de a începe să cânt, cu toată scăderea forțelor mele, deși când mă văzui în fața pianului, atacând un concert de Bach, mi
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
avea lipsuri tot mai dese, activitatea lăsa tot mai mult de dorit lucru neobișnuit la dânsa, care era o ființă căreia nu-i era suportabil să nu lucreze într-o direcție. Doctorii chemați constatară o clerozare a creierului. Boala progresa încet dar sigur. Ultimul an, 1937, a fost chinuită grozav și ea și noi, iar după mari suferințe în Sanatoriul Central,cea mai bună, cea mai dulce dintre mame, numai iubire pentru ai săi și numai jertfe, a trebuit să sfârșească
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
lui Florin Busuioc “Două destine pe-același drum” (“Dos corazones, dos historias”, lansată de Julio Iglesias împreună nu cu fiul său Enrique, ci cu Alejandro Fernandez): “Mi-ai spus povești pe vremuri, eram un băiețel/ Parcă te-aud cum murmuri încet un cîntecel/ Vrăjit de vocea-ți caldă în brațe adormeam/ Și- ți spun acuma, tată, ca tine mă visam...”. Călin Geambașu, care are la rându-i propria orchestră (din cadrul căreia a fost prezentă acum doar talentata solistă Adriana Vlad
Jumătate de veac pe scenă! by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84223_a_85548]
-
chiar și când toate motoarele au luat foc și trenul de aterizare s-a înțepenit și pasagerul cu față de arab de pe locul 17B tocmai a scos cuiul de la grenadă. Trase aer în piept, umplându-și plămânii, și îi dădu drumul încet, încet, încet. Asta era. Exerciții de respirație. Și le amintea de la cursurile Lamaze. Dar inima tot îi bubuia sub coaste. Oare microfonul agățat de cravată le prindea? Ce plăcere, bătăile inimii lui transmise în toate sufrageriile din țară. Poate trebuia
Christopher Buckley - Fumatul strict permis () [Corola-journal/Journalistic/7744_a_9069]
-
și când toate motoarele au luat foc și trenul de aterizare s-a înțepenit și pasagerul cu față de arab de pe locul 17B tocmai a scos cuiul de la grenadă. Trase aer în piept, umplându-și plămânii, și îi dădu drumul încet, încet, încet. Asta era. Exerciții de respirație. Și le amintea de la cursurile Lamaze. Dar inima tot îi bubuia sub coaste. Oare microfonul agățat de cravată le prindea? Ce plăcere, bătăile inimii lui transmise în toate sufrageriile din țară. Poate trebuia să
Christopher Buckley - Fumatul strict permis () [Corola-journal/Journalistic/7744_a_9069]
-
când toate motoarele au luat foc și trenul de aterizare s-a înțepenit și pasagerul cu față de arab de pe locul 17B tocmai a scos cuiul de la grenadă. Trase aer în piept, umplându-și plămânii, și îi dădu drumul încet, încet, încet. Asta era. Exerciții de respirație. Și le amintea de la cursurile Lamaze. Dar inima tot îi bubuia sub coaste. Oare microfonul agățat de cravată le prindea? Ce plăcere, bătăile inimii lui transmise în toate sufrageriile din țară. Poate trebuia să-i
Christopher Buckley - Fumatul strict permis () [Corola-journal/Journalistic/7744_a_9069]
-
că, de ceva timp, zăceți lat pe canapea. Caseta din video s-a derulat complet, iar cuburile de gheață din băutură s-au topit. Poate vă veți da seama chiar că este ora 3 dimineața. Este în regulă. Ridicați-vă încet, puneți-vă încă o băutură și apăsați Play pe telecomanda aparatului. Sunteți în țara beției crunte și nu există termen limită pentru acțiunile dumneavoastră, nici loc unde ar trebui să fiți, iar videoplayerul nu are program fix. Puteți să lăsați
O antologie a decadenței () [Corola-journal/Journalistic/7771_a_9096]
-
printr-un praf de înger: te sărut / dintr-o nebună, tristă, mutilată realitate" (Drumul spre rai). Dar "Românica" nu e cu toate acestea osîndită pînă la capăt, ci chemată la condiția sa de naturalețe. Dacă "din pînda / care te dezbracă încet încet de zile / se naște prezentul din fereastră", iar lehamitea îți este "doctor de familie devreme ce îți prescrie droguri prosociale", patriei i se adresează următorul îndemn mușcător-sentimental: "privește-mă în ochi, țara mea, și fii te rog / iarba care
O poezie mizerabilistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7785_a_9110]
-
un praf de înger: te sărut / dintr-o nebună, tristă, mutilată realitate" (Drumul spre rai). Dar "Românica" nu e cu toate acestea osîndită pînă la capăt, ci chemată la condiția sa de naturalețe. Dacă "din pînda / care te dezbracă încet încet de zile / se naște prezentul din fereastră", iar lehamitea îți este "doctor de familie devreme ce îți prescrie droguri prosociale", patriei i se adresează următorul îndemn mușcător-sentimental: "privește-mă în ochi, țara mea, și fii te rog / iarba care crește
O poezie mizerabilistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7785_a_9110]
-
și a ales-o pe cea de a doua întâi, pe sora mare? vitregă. Noaptea, spre zori, se strecoară în odaie și cu multă grijă, asigurându-se că amândouă dorm adânc - prima lua somnifere, era,... avea o boală de nervi... încet, se vâră în patul larg, ușor, între ele, și începe să o mângâie pe cea dintâi... îi face ce îi face, și cum nu reacționa în nici un fel, o lasă și întinde mâna spre cea măritată, care simte atingerea, ca
Hipolit, al doilea (fapt divers) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7788_a_9113]
-
colț de stradă. Una folosită în schimbul uneia sterile și tocmai bună de injectat. Are aceeași vechime în heroină ca și Florin. Un an și jumătate a făcut pauză. Apoi, s-a apucat de "legale". De doi ani le consumă. Vorbește încet și rar. Speră că-l înțeleg. De 60 de ore nu mai dormise. Stă sprijinit de o mașină. Are mâinile lungi și secționate. Vrea să se lase, dar e "tentația mare", spune el, care adaugă: "Cumperi ca de la alimentară. Întinzi
Droguri, prostituție și HIV. Plicul nu este vis și noaptea nu este bogăție by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80001_a_81326]
-
ale securiștilor, în care a fost supus unor torturi inimaginabile. Momentul întoarcerii, copleșitor, este înregistrat de Dinu Pillat în scrisoarea către Monica, din 31 iulie 1964. Rândurile de mare vibrație emoționale par așternute printre lacrimi de bucurie: Când am urcat încet panta de jos a bătrânei noastre ulițe, pe care în anii copilăriei tale ne-am dat de atâtea ori cu săniuța, ochii mi s-au împăienjenit, gura mi s-a uscat de-a binelea și sacul cu micul meu calabalâc
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
În glorie te vei afla în toți Ce vor trăi atunci, grăbind spre zarea De nepătruns a marii judecăți, Când soarta îți vei ști și tu: dar azi Trăiește-n ochii-mpătimirii, calzi. LXIV Când am văzut statuile-n ruină Murind încet, cetățile semețe Cum lutului nimicitor se-nchină, și bronzul scrijelit de bătrânețe; Când am văzut oceanul cum inundă Regatul țărmului învins, și lasă Un alt pământ, în urmă, să-l pătrundă Învingător, din furia retrasă; Când am văzut că lumea
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
naște, Iar duhul meu în tine își va țese Memoria. Iubirea ți-e-nchinată, Apleacă-te și ia ce-ți aparține, Acolo-s eu, sămânța mea curată; Pământului, ce-i greu i se cuvine, și viermii-nveselește, cum borhotul Din vinul pur, încet la fund se lasă. Atât vei pierde: trupul meu, cu totul Sortit uitării. Partea mea aleasă, Din adâncimi desprinsă, va pleca Spre tine, ca să dăinuie, a ta. LXXVI De ce mi-e versu-mbătrânit o piatră, Vâltoarea apei domolind? Măcar De m-
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
E moartă ca o pădure mută./ Și spaima te va întuneca/ Când imagina ta/ O vei ști pierdută." Demisia realității aruncă visul în derizoriu. E singura concluzie a unui volum care se repetă mult, pe aceleași teme minore, piano, susurînd încet melodia unei agonii împăcate. Înainte de Legende, schițe de poem fantastic, cu imagini curate, limpezi, chiar dacă se abat de la explicațiile pe care le știm (bunăoară, în frumoasa legendă a miozotului: "Tîrziu, florile se risipiră în toate/ zările, mărturisind o iubire, o
Desen discret by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6904_a_8229]