1,452 matches
-
cu gura mea, și nu răspunde. 17. Suflarea mea a ajuns nesuferită nevestei mele, și duhoarea mea a ajuns nesuferită fiilor mamei mele. 18. Pînă și copiii mă disprețuiesc dacă mă scol, ei mă ocărăsc. 19. Aceia în care mă încredeam, aceia pe care îi iubeam s-au întors împotriva mea. 20. Oasele mi se țin de piele și nu mi-a mai rămas decît pielea pe dinți. 21. Fie-vă milă, fie-vă milă de mine, prietenii mei! Căci mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
verde. 9. Vrea bivolul sălbatic să fie în slujba ta? Și stă el noaptea la ieslea ta? 10. Îl poți lega tu cu o funie, ca să tragă o brazdă? Merge el după tine, ca să grăpeze bulgării din văi? 11. Te încrezi tu în el, pentru că puterea lui este mare? Și-i lași tu grija lucrărilor tale? 12. Te lași tu pe el, pentru căratul rodurilor tale, ca să le strîngă în aria ta? 13. Aripa struțului bate cu veselie, de-ai zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
și au lăudat cu glas tare și puternic pe Domnul, Dumnezeul lui Israel. 20. A doua zi, au pornit dis de dimineață spre pustia Tecoa. La plecarea lor, Iosafat a venit și a zis: "Ascultați-mă, Iuda și locuitorii Ierusalimului! Încredeți-vă în Domnul, Dumnezeul vostru, și veți fi întăriți, încredeți-vă în proorocii Lui, și veți izbuti." 21. Apoi, în învoire cu poporul, a numit niște cîntăreți care, îmbrăcați cu podoabe sfinte, și mergînd înaintea oștirii, lăudau pe Domnul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Dumnezeul lui Israel. 20. A doua zi, au pornit dis de dimineață spre pustia Tecoa. La plecarea lor, Iosafat a venit și a zis: "Ascultați-mă, Iuda și locuitorii Ierusalimului! Încredeți-vă în Domnul, Dumnezeul vostru, și veți fi întăriți, încredeți-vă în proorocii Lui, și veți izbuti." 21. Apoi, în învoire cu poporul, a numit niște cîntăreți care, îmbrăcați cu podoabe sfinte, și mergînd înaintea oștirii, lăudau pe Domnul și ziceau: "Lăudați pe Domnul, căci îndurarea Lui ține în veac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
care le-au nimicit părinții mei, a putut să izbăvească pe poporul lui din mîna mea, pentru ca să vă poată izbăvi Dumnezeul vostru din mîna mea? 15. Să nu vă amăgească Ezechia dar și să nu vă înșele astfel, nu vă încredeți în el! Căci dumnezeul nici unui neam, nici unei împărății n-a putut să izbăvească pe poporul lui din mîna mea și din mîna părinților mei: cu cît mai puțin vă va izbăvi Dumnezeul vostru din mîna mea!" 16. Slujitorii lui Sanherib
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
omoară dar odată, Nu pe ceas de mii de ori. 5 Mie cerul, ca oricărui, O moarte mi-a rânduit, Însă ție văd că-ți place Să omori fără sfârșit. * Îmi spunea gura iubirii Cu un glas mângâietor " Nu te-ncrede fericirii Că e vis amăgitor". 5 Vis îmi pare fericirea Cea trecută când gândesc Că o clipă a fost ceasul Pentru care pătimesc. {EminescuOpXV 1033} FRUNZĂ VERDE DE SULCINĂ (p. 649 - 650) Nu mă pedepsi stăpână, Ci să-mi spui
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
te-am iubit, Învinovățăște-ți ochii 20 Cu cari m-ai biruit. Căci ei sunt pricina toată Focului celui aprins, Ei simțirea mea și mintea Și viața mi-au cuprins. 25 Îmi spunea gura iubirii, Cu un glas mîngîietor: " Nu te-ncrede fericirii Că e vis amăgitor". Vis îmi pare fericirea 30 La trecut când mă gândesc Căci o clipă a fost ceasul Pentru care pătimesc. Fericirilor trecute, Ce ca flori vă scuturați, 35 De ce gândurile mele În zadar le turburați? Liră
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mai merită să trăim. Chiar și legăturile, în special cele de iubire, sunt copleșite de vârtejul corupției, astfel încât nu ne mai angajăm prea mult să le cultivăm, sfârșind prin a nu mai avea încredere în nimeni. Dar a nu ne încrede în nimeni transformă conviețuirea noastră într-un infern: totul devine un pretext pentru a întrerupe comunicarea, pentru a fugi, pentru a distruge legăturile. Prin urmare, dacă ne simțim rău înseamnă că intuițiile noastre morale și spirituale ne arată că evenimentul
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
crede în existența acesteia și prin urmare dă vina mereu pe societate sau pe ordinea socială. Iar una dintre cele mai mari greșeli este să crezi că un lucru abstract poate fi concret». N. Bobbio: Nu se cuvine să ne încredem în cel ce susține o concepție anti-individualistă a societății». Și asta din motiv că «prin intermediul anti-individualismului au trecut aproape toate doctrinele reacționare [...]. Eliminați concepția individualistă a societății și nu veți mai reuși să justificați democrația ca formă de guvernare. Ce
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
virtute teologală, ea eliberează rațiunea de prezumție, ispită tipică căreia filosofii îi sunt cu ușurință supuși». «Omul se găsește într-un drum de căutare, interminabil din punct de vedere uman: căutarea adevărului și căutarea unei persoane în care să se încreadă. Credința creștină îi vine în întâmpinare oferindu-i posibilitatea concretă de a vedea realizat scopul acestei căutări». «Cunoașterea pe care Biserica o propune omului nu provine dintr-o speculație proprie, chiar de ar fi cea mai înaltă, ci din primirea
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
unei fabule, care abia dacă mai are nevoie de morală sau comentarii. Pentru fiecare dintre noi (ca și pentru întregi comunități umane) fotografia mentală este adevărata realitate și, deși avem ochi de văzut și urechi de auzit, preferăm să ne încredem în repere. Cu toții trăim utopia unei lumi statice, fericite în încremenirea ei, apărată de haos și fluctuații de bastioanele stelelor fixe ale certitudinilor. "Ce bine e să ai certitudini", scria Kafka, exprimând astfel nostalgia noastră, a tuturor, după o lume
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
se va chinui până s-o deschidă. Asta era răzbunarea pe destinul care nu ținea cont de voința nimănui. Culmea, până și aliatul lui, soldatul din Bârlad dispăruse! Nu-l crezuse laș, dar i se confirmase convingerea de a se încrede deplin doar în el însuși. Necăjit încălecă, porni iar la drum, gândindu-se la zilele grele pe care le trăia, dar și la dezastrul prin care trecea țara. Îngrijorat întoarse capul. Din spate, se auzea un cal venind la trap
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
inconvenient era reprezentat de materialul puțin rezistent și de stri căciunile care apăreau de aici. Nu este greu de imaginat că un cititor antic, fiind pus În situația de a verifica un citat ori de a controla o trimitere, se Încredea În memorie mai degrabă decît să-și asume efortul de a răsuci sulul și să-i grăbească astfel procesul de degra dare. Aceasta explică de ce, atunci cînd un autor antic citează un alt autor, există adesea o dife rență Însemnată
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
genetică. În cursul activităților intenționate libere, punând în aplicare funcția de adaptare se va stabili dominanța laterală de folosire. Trebuie atinși 6-7 ani pentru ca noțiunile de stânga și dreapta să poată fi înțelese de copil, căci acesta nu se poate încrede decât între cele două părți ale corpului. Existența unei dominanțe stabile pe care să o poată folosi și verbaliza este condiția necesară pentru a pune punctul final în ceea ce privește orientarea corpului. 7.1. Schema corporală și afirmarea de sine În această
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
regulă decît o aberație". Totuși, minciuna ca regulă nu se poate susține singură, poate doar cu excepția unor lumi hobbesiene ipotetice, în care ar exista numai indivizi incompatibili și non-cooperanți. Chiar și cele mai diabolice persoane au nevoie uneori să se încreadă în cineva și să li se acorde încredere. Regulile de cooperare și înșelare pot coexista, nu însă fără anumite tensiuni, cu condiția să fie aplicate în domenii separate. Această inevitabilă tensiune latentă a fost demonstrată limpede în anul 1914 cînd
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ar vinde diavolului numai pentru că n-ar vrea să "strice petrecerea generală". Levitt și Levitt (1979:336) prezintă lucrurile într-un mod mai simplu. Referindu-se la minciunile lui Nixon cu privire la cariera sa, ei spun: Cetățenii nu se mai puteau încrede în perspectiva pe care Nixon le-o oferea asupra realității, din moment ce acesta nu spusese adevărul nici măcar despre sine. Din fericire, într-o atmosferă democratică nimeni nu poate crede absolut orice spun toți politicienii, deoarece este de așteptat ca mulți dintre
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și progresul social apar ca relevante pentru politica internă, în care domină încrederea deoarece securitatea este asigurată de către stat, dar proiectele cosmopolite au o importanță mică pentru relațiile interna-ționale, unde statele trebuie să-și asigure propria securitate și să se încreadă în puțini dintre vecinii lor. În acest ultim domeniu, principiile morale servesc pentru legitimarea intereselor naționale și pentru stigmatizarea principalilor competitori: ele nu reprezintă baza unei noi forme de organizare politică mondială care va înlocui statul națiune. Existența unei prăpăstii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cele din urmă, să se lipsească de idoli în stilul celor din vechime pentru a inculca idolatrilor noua idee a creatorului unic. Și Dumnezeu începe în mistică și sfârșește în politică, adică în imagini. Primii vestitori ai Împărăției Cerului se încred în Cuvânt. Ei se exprimă prin simboluri, enigme și parabole, fiindcă numai Vocea poate rosti Absolutul, numai limbajul poate extrage un sens din universul vizibil; dar mijlocitorii lui Mesia care vin după ei, papii și episcopii, reinjectează imaginea în idee
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
îndoială, mai deschisă față de imagini, invenție, reprezentare decât mentalitatea greacă. Latinul este mai mai puțin metafizic decât fratele său mai mare deci mai "artist". Aparența îl torturează mai puțin, fiindcă adevărul este mai puțin important pentru el: acest realist se încrede în ceea ce se prezintă ca real fără să "caute nod în papură", ca maestrul și predecesorul lui atenian. Poate nu întâmplător mărturiile picturii romane sunt mult mai abundente (nu dispuneam, până în 1968, de nicio frescă grecească importantă). Se păstrează numele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
la fel ca geniul, este o lungă răbdare: chestiune de disciplină și învățare. Să nu luăm în râs lucrul acesta. Pe lângă faptul că jocul între "a fi" și "a părea" nu are vârstă, nu greșim, din punct de vedere tehnic, încrezându-ne în expresia ochilor, pliurile din colțul buzelor, mișcarea nărilor și încruntarea sprâncenelor, căci auzul e mai ușor de înșelat decât vederea. Chiar dacă progresele în numerizarea peliculelor argintice va permite modificarea decorurilor și mișcărilor în imaginile înregistrate și memorate pe
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
o credință care nu are deloc nevoie de dovedire, sădind o încredințare îndestulătoare în credincios, din unele lucruri vădite”. (Calist Patriarhul, Capete despre rugăciune, cap. 52, în Filocalia..., vol. VIII, p. 293-294) „Și când vei vedea voia ta că se încrede cu toată curăția cugetului mai mult în Dumnezeu decât în tine, și că te silești să nădăjduiești în El mai mult decât în sufletul tău, atunci se va sălășlui în tine puterea aceea necunoscută de tine. Și vei simți puterea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
mândriei omenești, deci au în ele ceva întinat și nerațional. (n.s. 816, p. 375) footnote>”. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 26, partea a treia, cap. 42, în Filocalia..., vol. IX, p. 375) „Iar sfătuindu-ne să nu ne încredem numai în credință, cu lipsa făptuirii, a spus: Intrând împăratul să vadă pe cei așezați (la masă), a văzut acolo pe un om neîmbrăcat în haină de nuntă și a poruncit să-l arunce în întunericul cel mai dinafară (Mt.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
astfel este credința, căci ea mai mult convinge pe cineva decât raționamentele omenești; este cu mult mai clară decât dovezile ieșite din judecata noastră, și nici o altă gândire sau idee falsă nu o mai poate zgudui vreodată. Cel ce se încrede cu ușurință în raționamentele omenești poate să-și schimbe părerea, pe când cel adeverit prin credință stă neclintit, căci el și-a îngrădit, așa-zicând, auzul de toate vorbele cele vătămătoare”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
inimii curate, în Dumnezeu. E o deosebire de stări sufletești și de moduri de dobândire. Cunoștința se întreabă dacă se poate împlini ceea ce cunoaște, pe când credința nu se întreabă dacă se poate împlini aceasta în baza legilor naturii; ci se încrede în puterea lui Dumnezeu. (n.s. 376, p. 321) footnote>. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 62, în Filocalia..., vol. X, p. 321) „Prin acestea cunoașterea e păzită în hotarele firii și nu se încumetă să treacă peste hotarele ei
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
o precizare a Sfântului Grigo rie Palama: „se cuvine deci ca noi să avem amândouă aceste cugetăriși pe amândouă să le recunoaștem ca adevărate, fiind și purtându-neîn așa fel încât să dăm crezare celor ce au siguranța clarvederii și săne încredem deplin lui Dumnezeu, întru care este credința noastră,și în felul acesta să fim socotiți drepți înaintea Lui, ca unii ce-i suntem credincioși.” <footnote Sfântul Grigorie Palama, op. cit., p. 105. footnote> Tâlcuind ce înseamnă „dreptatea” lui Dumnezeu,când afirmăm
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]