43,497 matches
-
pară adevărate, iar atunci cînd par false, devin stînjenitoare pentru cititor. Cititorul nu e interesat să le verifice, dar aceasta nu exclude nevoia lui de a le crede adevărate. Așadar, nu "suspendarea neîncrederii" este importantă, cum scrie Lodge, ci "crearea încrederii". Ficțiunea înseamnă a descrie ceea ce creezi tu însuți, în afară oricărei realități dinainte date; a face să pară funcționale toate detaliile, chiar dacă nu există nici o regulă și nici un test în stare să ne spună de ce se întîmplă așa. Ficțiune înseamnă
Limbaj si fictiune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17978_a_19303]
-
observat-o și la persoanele vîrstnice, e cu siguranță un semn că sentimentul religios e mai puternic decît cel al corului care are și el importantă lui. Nevoia de a-ți face auzită vocea într-un unison spune ceva despre încrederea pe care o ai în cei care te înconjoară și eventual despre prețuirea pe care le-o acorzi celor din jur. Cînd glasul tău se aude puternic, asta înseamnă că îl adresezi și celor din preajma ta. În ultimul an am
Slujba de Înviere by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17977_a_19302]
-
Sănătății, dar nu e medic. Gafă a fost reparata, din mers, totuși ideea de a stabili o comisie care să se ocupe de sănătatea premierului trădează ori lipsa de imaginație a celor care au avut această idee ori lipsa de încredere în medicii de la Elias, spitalul unde a fost internat Radu Vasile. Un cotidian, NAȚIONAL, și-a pus întrebarea cît de bolnav a fost importantul pacient dacă acesta, în loc să zacă, și-a permis să joace, în spital șah pe computer. Multe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
prea multi. De altfel problemă atacurilor aeriene ale forțelor NATO asupra unor obiective precis delimitate din Iugoslavia a fost din ce in ce mai negativ abordată în presa cotidiană de la noi. În ADEVĂRUL Bogdan Chireac și-a pus de pildă întrebarea Să mai avem încredere în NATO? În CURENTUL, Cristian Antonescu își punea și el o întrebare, la începutul săptămînii trecute: "Să-și fi greșit, oare, calculele oficialii Organizației Nord-Atlantice?" pentru a afirma că aceștia au declanșat o operațiune de pacificare a Iugoslaviei unde, "în loc să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
extrasezon, pe Jennifer Love Hewitt, texana de nici 20 de ani în ascensiune și în muzică (trei albume personale deja), nu doar în cinema unde, ca și colega ei Neve Campbell, se implică și în producție, cu toate că este mulțumită de încrederea pe care potentații hollywoodieni o acordă astăzi noii generații. Noii generații de vedete îi aparține și seducătorul Will Smith, și el cu o dublă carieră de rapper laureat și actor solicitat. Regizorul Jerry Bruckheimer declară că-l antrenează pentru un
Trei filme si-o parodie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18041_a_19366]
-
lui Antonescu de a duce războiul dincolo de Nistru, pe teritoriul sovietic, i-a fost fatală, aducîndu-i debarcarea, discreditîndu-l că militar și ca om politic. Trecînd la perioada de după 23 august 1944, autorul nostru arată că e greu de stabilit motivul încrederii guvernărilor Sănătescu în S.U.A. și Anglia, desi întrevederile dintre reprezentanții opoziției române și cei ai celor două țări aliate occidentale, în timpul ultimelor luni ale guvernării Antonescu, erau, evident, descurajatoare. Și cu toate acestea, partidele istorice întrețineau iluzia că S.U.A. e
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
treziri brutale că un copil, bucurându-se de luciditate că de o nouă jucărie. Titlul primei cărți a Denisei Comănescu, Izgonirea din Paradis, este foarte bine ales, cu mențiunea că trebuie să ne gândim la o izgonire primită cu o încredere plină de candoare. Originalitatea profundă a poeziei Denisei Comănescu constă tocmai în acest mod naiv de a accepta maturitatea, într-o generoasă strângere la piept a suferinței. Chiar și în momentele de paroxism ale lucidității, cănd singura soluție pare sinuciderea
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
interbelice, în care informațiile și comentariile referitoare la apariții editoriale, conferințe, spectacole, concerte și expoziții, interviurile cu personalități erau scrise de intelectuali specializați în gazetărie culturală, adesea ei înșiși literați și artiști, în a caror judecată de valoare publicul avea încredere. Ei își respectau cititorul, nu-l considerau ignorant și prost, ci încercau să-l aducă spre un nivel superior de înțelegere, să-i educe gustul artistic. Puteau să o facă fiindcă erau pe cît de pasionați de domeniul lor, de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
șine pe acest drum. Este un act de măreție că s-a postat că un tot în fața vieții pentru a o interpreta că un tot." Schopenhauer a fost, crede Nietzsche, vânat de trei primejdii: cea a însingurării, cea a pierderii încrederii în adevăr și a treia, cea a resemnării: un adevărat om trebuie să năzuiască spre sfințenie sau genialitate, a rămâne doar la situația de "talentat" e o rușine. "Cele trei primejdii care îl amenințau pe Schopenhauer ne amenință pe toți
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
de Sica, Miracol la Milano. O fantezie suava, de un umor debordant și, totodată, nesfîrșit de tristă, ale cărei personaje, sortite unei săracii lucii într-o mahala a marelui oraș, capătă pur și simplu viața, li se umplu sufletele de încredere și fetele de lumină de îndată ce între ei coboară (cu adevarat coboară, pentru că e venit din ceruri) un ciudat bărbat-pustan-înger. El le schimbă destinul, făcîndu-i să creadă în minuni, pe care le făptuiește fără să știe nici el cum. De fapt
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
de complicitate (mai curînd nedeclarate) cu trecutul - pentru alții pot pune mîna în foc că sînt de bună credință. Îmi pare rău că s-au împotmolit într-o confuzie. Ei se simt sincer derutați de mersul evenimentelor, și-au risipit încrederea, sînt molipsiți de apatie, se arătă retractili cînd sînt incitați cu soluții radicale. Neînduplecarea incomodează, s-ar preferă cîteodată o abordare mai destinsa, măi înceată, măi supla în dezvelirea relelor. Zadarnic m-am zbătut să-i conving, pe cale rațională, pe
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
sublimul sacralității, la obscurantism și conveniente. Pline de haz și aluzii la contemporaneitate (unele nu le-am decriptat), personajele lui Dan Negrescu ne obligă într-adevăr să coborâm "în lumea perfid ignorată a propriei noastre conștiințe". În fluctuantele straturi de încredere și neîncredere, de revoltă și nepăsare, de Orient și de Occident. Dan Negrescu, Epistolar Imperial, Editura Paideia, 1998.
"Istoria nu are nici o noimă" by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/18117_a_19442]
-
Unele dintre cele mai frumoase texte din Piticul roșu au sincope produse de intervenția autorului care insistă să explice tehnica folosită, să atragă atenția asupra simbolurilor, să comenteze asupra unei construcții importante sau mai subtilă. Pe undeva, Tournier nu are încredere în cititorii săi, îi trage de mînecă, explică și învață, dublează prin parafraze, parazitîndu-i propriul text cu un fel de poluare pedagogică. Recunosc, am mare reținere față de "vocațiile pedagogice" manifestate în afara școlii, pentru că mi se pare o gravă dovadă de
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
fapte vizibile de împotrivire la dictatură. Așa s-a creat o întreagă literatură în care istoria este un pretext pentru încercarea de ieșire din capcana istoriei oficiale. Practic, aceste cărți sunt acelea care au reușit să depășească astăzi criza de încredere în literatura din perioada dictaturii". * ;Adrian Popescu face o confesiune, pentru ca apoi să contureze o trăsătură comună a poeților pur-sînge trecuți temporar în tabăra prozatorilor: "Modernistă, elegiacă și "serioasă" sau, dimpotrivă, postmodernistă, ludică și luînd lumea în răspăr, proza pretinde
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
că pe o valoare cu adevarat omenească, ea însăși se transformă și începe să alunece limpezindu-si părțile opace. Dacă nu, ea rămîne rigidă; și atunci, prostia ei nu ne mai ajută. Atunci cînd rămîne rigidă, prostia se numește stupiditate, încredere în sine (așa cum se pomenea în discursuri oficiale), instalată veșnic în obscură ei opacitate. Ea este, de la un capăt la celălalt, vanitate plină de golul ei, umflată într-un sine fals, neliber, irespirabil./.../ Există în găunosul acestei vanități și partea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
Gheorghe Grigurcu Critic substanțial, de-o seriozitate a informației și a afirmației ce se cumpănesc, aproape totdeauna demn de interes și demn de încredere, Cristian Livescu ne propune, în cartea d-sale, Întîiul Eminescu, o suită de însemnări pe tema geniului. Tema atractioasă, tulburătoare, inepuizabila. Ne propunem a o relua, succint, în textul de față, regrupînd o parte din datele și meditațiile confratelui nostru
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
au devenit partizane, libertatea de gîndire s-a prefăcut în militantism propagandistic, discernămîntul a fost surclasat de adeziuni oportuniste în ordine politică și conformiste în ordine intelectuală. Departe de a fi stupida, înapoiata, "bolnavă de comunism", societatea și-a pierdut încrederea în cei pînă atunci atît de prețuiți, și-a retras interesul în ei, i-a marginalizat. Cum să crezi, cum să mai crezi în cineva care, la fel ca toți ceilalți, se cufunda, si, vai, cu cîtă plăcere!, în imundele
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
prietenilor noștri, de istorie, unguri, este să ne înțelegem totuși cumva aici, în mijlocul Europei și să apreciem în celălalt ce este viabil și să respingem ceea ce împiedică acele lucruri de folos să se manifeste în plinătatea lor și cu toată încrederea în conviețuire. Ei avînd de partea lor cultul acțiunii și al existenței eficiente. Noi, subtilitățile ineluctabile ale veșniciei.
Prietenii unguri si transhumanta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17541_a_18866]
-
să zbori pînă la capătul lumii a respectiv pînă pe noul continent, într-o metropola canadiană precum Toronto a pentru a-ți redobîndi speranța. Nu neapărat aderînd la campaniile ecleziastice care, pe melodii antrenante, propovăduiesc în biserică și la televizor încrederea în tine însuți pentru a obtine... un job bun, ci selectînd pelicule "de suflet" din uriașă oferta a acestui festival al festivalurilor, aflat la a 24-a ediție. Totdeauna în avangardă pentru că prezintă nu doar peliculele remarcabile ale sezonului cinematografic
Toronto '99: redobîndirea sperantei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17575_a_18900]
-
inevitabile ale unui SF filozofic, dacă îl pot numi astfel. Cu alte cuvinte, ca "pericolul" despre care ne vorbește el nu e chiar atît de mare. Că odată ieșiți din sala de cinema regăsim, totuși, o realitate familiară și de încredere, oricît de contestabila ar fi ea filozofic. Este o realitate în care Eu și Tu au consistentă, se întîlnesc, oricît de efemera și de suava, impalpabila acea secundă a întîlnirii. Baudrillard ne propune să fim stoici, prin asta înțelegînd, de
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
el că nu se potrivea timpului său, căruia i-o lua înainte, că era prea occidental. Astăzi aceste obiecțiuni mi se par nepotrivite și cred că totul se reducea la două cauze: era fiu unic la părinți și n-avea încredere în țara sa. Ca unic fiu la părinți se obișnuise a nu fi contrazis; făcîndu-și studiile în Germania, se reîntorsese în țară cu concepții bismarkiene, a căror aplicare la noi era cu neputința, ceea ce el nu voia să recunoască". Exactă
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
statului, nu era posibil. Antonescu și-a luat drept aliata mișcarea legionara, creînd, la 14 septembrie 1940, statul național legionar. Cei doi parteneri se supravegheau reciproc, voind fiecare să-l elimine pe celălalt. Finalmente, Antonescu, care a cucerit simpatia și încrederea totală a lui Hitler, a izbutit, cu acordul cancelarului Germaniei, să-i înlăture pe legionari, după rebeliunea lor din 21-23 ianuarie 1941. Dl Dinu C. Giurescu crede că regimul Antonescu de dupa rebeliune n-ar fi fost unul fascist, ci paternalist
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
al aderării, ci va fi, de asemenea, gata să lupte cu arma în mînă cu puterile Axei pentru victoria civilizației". Hitler a rămas plăcut surprins. De fapt, el avea nevoie, din partea României, exclusiv de grîne și petrol, neavînd prea mare încredere în capacitatea de luptă a armatei române. Antonescu a plusat, în raporturile sale cu Hitler, necotenit, cu un zel inutil și dăunător. Antonescu a vorbit mereu de necesitatea alianței cu al treilea Reich, opțiune spre care se îndreptase încă fostul
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
Carol al II-lea, dar n-a considerat necesar (nici atunci cînd, la 21 iunie 1941, s-a alăturat Axei, în războiul împotriva URSS) să încheie, totuși, un tratat de alianță politică și militară cu țările Axei, lăsînd totul pe încredere și devălmășie. Dl Dinu C. Giurescu crede că vor mai avea loc discuții "teoretice" despre această stranie procedare a neîncheierii tratatului cu Reichul, lăsînd a se înțelege că și așa nu acordă prea mare însemnătate acestei totuși enorme lacune. Care
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
o convenție militară)? Această gravă eroare, cu ireparabile consecințe, dovedește că generalul devenit ulterior, din august 1944, mareșal, a fost nul ca om politic. El conta pe înțelegerea tacită între conducătorii celor două armate și țări, forțînd mereu simpatia și încrederea lui Hitler, cu ajutorul căruia speră că va obține anularea deciziilor dictatului de la Viena și revenirea Ardealului de nord în trupul României. E drept, Antonescu a revendicat constant această cerință. Dar în nici una dintre stenogramele convorbirilor cu Hitler (care s-au
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]