2,268 matches
-
vină. Dar ai dreptate, ar trebui să petrec mai mult timp cu ea. Să o cunosc mai bine, să încerc să am o relație mai apropiată cu ea, așa cum ai tu cu mama ta. Ridică privirea spre mine și se încruntă când îmi vede uimirea de pe chip. Asta ai vrut să spui, nu? Da! zic repede. Da, exact asta am vrut să spun. Absolut. — La asta mă refer. Tu ești singura persoană care‑mi spune ce trebuie să aud, chiar dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
pofesor căruia îi plac elevii care se întrec pe ei înșiși. Însă din cauza poziției sale, nu e ușor de aranjat o vizită la el. Locuința lui este păzită strașnic. Kang Sheng face o pauză, se uită la fată și se încruntă. Lasă-mă să văd ce pot să fac. După trei zile, Kang Sheng îi trimite fetei mesajul că i-a programat o întâlnire privată cu Mao. Ca și cum ar fi primit semnalul să iasă pe scenă, domnișoara Lan Ping vine în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
și șeful meu, directorul adjunct, ținând paharul în mână dreaptè, undeva la înèlțimea primului nasture încheiat de la sacou, iar mâna stângè, la fel ca șeful meu, o țin în buzunarul pantalonului, îmi îndrept spinarea, potrivindu-mi și poziția capului, îmi încrunt puțin fruntea și, din când în când, agit paharul cu vodcè, în care plutesc douè cuburi de gheațè, stau cu picioarele ușor desfècute, așa cum l-am observat pe domnul care tocmai vorbește, uneori își înclinè ușor trupul, în fațè, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
fioroasè și semeațè atârnă acum moale, inertè, între coapsele bèiatului, mai mult încurcându-l în mișcèri, aproape cè o pufni râsul vèzând-o, dar expresia gravè de pe chipul lui Matei o fècu sè se opreascè din pornirea de a râde, bèiatul încruntându-se serios, ca nenea doctorul, e convins de lipsă posibilitèților nedureroase de a-i extrage fetei din burtè bèiețelul dorit și pretinde cè nu existè o altè soluție decât operația, Auzind cuvântul operație, Diana închipuindu-și tot ce poate fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
îngust, Oare unde te gândeai? nu prea erai atentè la joc! Te gândeai la Matei care era în altè parte, poate pe covor cu Diana? Sau în drumurile lui cu tirul, ca de obicei? Ce-i, Matei?! De ce te-ai încruntat? ea își strecoarè surâzând brațul pe sub brațul meu, Povestea asta cu tenisul nu mi-a prea plècut! ea râde cètre Matei ca si cum n-ar ști, De ce? mè întreabè apoi serioasè, iar eu, îmbèțoșându-mè, o informez, Sè știi cè am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
La nevastè-ta vir, è, è?! Nu, domnule plutonier major, aici în oraș, mè așteaptè o femeie, intelegeti?! fac eu pe naivul încercând sè stârnesc între noi doi, ca bèrbați și pècètoși ce suntem, un soi de complicitate masculinè, dar el, încruntându-se sever la mine, ca plutonier major și nu ca bèrbat, Adicè ești însurat și nevastè-ta, Virtualè! îl completez eu, Mè rog, ce-o fi, e nevastè-ta și tu umbli brambura prin țarè, pe la alte femei, în timp ce ea, acolo în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
toată regiunea, se târau directorii de licee În genunchi la el! Nu cumva Îl nemulțumește ceva la nota lui? În stânga ține hârtia, depărtată mult de ochi, În dreapta paharul pe care Îl tot duce la gură, Între genunchi strânge diplomatul. Se Încruntă pentru că citește fără ochelari sau nu Îi convine ceva din ce vede? * 4 martie 1986 Notă informativă Cu ocazia vizitei pe care am făcut-o În Italia Între 19 ianuarie și 21 februarie 1986, ca invitat al universităților din Roma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
mă cheamă și nu mă cheamă! De azi-dimineață, de când l-a sculat curierul de la cancelarie, la el n-a mai intrat decât subțirelul de la Ambasadă. Da’ ăla n-a rămas înăuntru nici sfertu’ dă ceas și s-a bulucit cam încruntat la plecare. Apoi... doar tăcere, cu ușa asta închisă mereu, de-i știu toate cuiele și... ― Ivan! tună Kutuzov. Ordonanța năvăli pe ușă și luă poziția regulamentară. ― Aici, Înălțimea Voastră! ― Ce faci, neisprăvitule? Pe unde caști gura? Te joci cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de pijama din mătase neagră și un mic triunghi cu ciucuri mari, aurii, prins ca un șorț în față, D’Autrey era de nerecunoscut. Fără extravaganța lui vestimentară, personajul arăta de-a dreptul mărunt. Când îl descoperi pe Babic, se încruntă, dar se strădui să-și păstreze zâmbetul. ― Ce plăcere, Alteță! Iată-vă în sfârșit! Vă rog să intrați și să memorați acest moment esențial pentru viața dumneavoastră. Holul nu avea nici o sursă naturală de lumină și, după primii pași, prințul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
noi timpul cu Grecii? Pe mine mă cheamă Popescu și gata! - Și-gata, de rușine? Rușine că bunica a fugit de la tată-său, cu un băiat sărac, pe care, În plus, Îl chema Popescu? Poreclit: al lui Holban? Mama se Încruntă. Însă numaidecât se destinde. Încuviințează din cap. Rar. Ar fi o Încuviințare-cu-tristețe. Dar nu e. În ochi mama are o scânteie de, oarecum, mândrie - În orice caz, de mulțumire. - Bine i-a făcut!, zice ea. Bine i-a făcut-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
rău după toate astea. De fapt, și mie îmi e puțin rău. Le iertase de tot. Nu putea să-și acuze maimuțele cele adorabile. Nu era vina lor. Era vina celor care fabricau băutura ce făcuse din primate niște alcoolice. Încruntându-se și râgâind, maimuțele trecură prin ceea ce era, probabil, o combinație de indigestie și dureri puternice de cap. 16 Într-una dintre camerele casei din bazar a familiei sale, băiatul de la Hungry Hop stătea și-și îngrijea urechea. Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
de o mașină Maruti și televizor, o petrecere de nuntă care să dureze două săptămâni... Stop! își zise în sinea lui. Cum să fac așa ceva? Dar ei continuară, și, în cele din urmă, o privire mulțumită se ivi sub cea încruntată pe care se străduia să o afișeze. Când plecară, toate îndoielile îi reveniră în minte și, în noaptea de dinaintea dimineții în care ar fi trebuit să se întâlnească cu Pinky, nu puse geană pe geană. Se suci și se învârti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
se diminueze. Sunetul unui țâțâit din buze i-a distras atenția, așa că Susan a întors capul numai ca să dea cu nasul de doamna Tufnel, o vecină obsedată de Biblie, care stătea înțepenită la doar câțiva metri distanță și se uita încruntată în direcția ei. — Draga mea, trebuie neapărat să-ți găsești o manieră de a te exprima fără să mai recurgi la blasfemii, a dojenit-o ea. Dacă te auzea micuța Milly? Noi trebuie să le servim drept exemplu celor tineri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ar fi cărat în spate o mare greutate. Tratamentul ei facial, care ar fi trebuit s-o relaxeze, era de-acum o cauză pierdută. —Tu ai sunat-o pe ea sau ea te-a sunat pe tine? James s-a încruntat. —E relevant? Pentru mine, da. —De ce? Julia a oftat. —Fă-mi pe plac, James. Măcar o dată. Te rog. Tăcere. Apoi bărbatul a oftat și el. — Eu am sunat-o. —De ce? Julia a fost surprinsă de cât de calmă i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
una dintre îmbucăturile cele mai mozolite a aterizat în poala lui Jenny! —Uraaaa! Ce fată ca lumea! Julia a început să bată din palme încântată. —Aș fi dat o căruță de bani numai ca să văd fața babei! Susan s-a încruntat cu o expresie dezaprobatoare. Nu, nu e babă. E doar o mamă îndurerată, pe care o îngrozește posibilitatea de a pierde legătura cu ultima bucățică de carne care i-a mai rămas din fie-sa. Asta e ceea ce mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Luca mi-a spus că Sofia s-ar fi putut descurca și singură fără nici un fel de problemă, dar c-a vrut să-i facă o demonstrație. Ceea ce desigur c-a și reușit fără prea mari eforturi. Julia s-a încruntat și-a țâțâit din buze. Poate c-ar fi cazul să-mi urmezi exemplul. Susan s-a uitat la ea nevenindu-i să creadă. — Adică să-și petreacă toată ziua la coafor? Julia nici măcar nu s-a obosit să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
jur că aici s-a adunat Clubul Soțiilor Numărul Doi, un spațiu binevenit de relaxare, departe de zona de înaltă moralitate, care, de fapt, e plină de ipocrizie și pe care o ocupă lotul cu numărul Unu! Fiona s-a încruntat puțin. —Așa e. Dar n-ar trebui să ne îngropăm capetele în nisip și să pretindem că suntem fără pată. Numai Susan poate să ridice pretenția asta. Toate s-au uitat la Susan care s-a îmbujorat de parcă tocmai ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
să-și compună o expresie care să pară prietenească, nu războinică. Când ușa s-a deschis, a încercat să și surâdă. —Bună. Eu sunt, a adăugat ea deși nu era necesar. Preț de câteva secunde, Sofia a rămas uitându-se încruntată la ea, după care a făcut un pas hotărât înapoi și a trântit ușa cu atâta forță încât s-a zguduit geamul. Alison a tresărit, a clipit de câteva ori, apoi a întins din nou brațul și a apăsat butonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
a întors privirea către ea și-a început să clatine încet din cap, în semn de deznădejde. — Ce-a fost în capul tău? Chestia asta ne întoarce în punctul de unde am plecat. Ușor surprinsă de remarca lui, Alison s-a încruntat. —Stai puțin! Eu n-am încercat decât să ne ușurez situația. Nu poți să mă blamezi pentru asta. Femeia era conștientă că acum starea ei era una de furie, dar nu putea să se abțină. Iar cât privește faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
să se vadă nimic în sensul ăsta. —E așa de flușturatică încât trebuie să-și calce pantalonii pe un bumerang. Dacă e așa de îngrozitoare, atunci de ce mai ești prietenă cu ea? a luat-o Susan tare. Julia s-a încruntat puțin. —N-am spus că ea e îngrozitoare, am spus că arată îngrozitor... E o diferență. Ca om, e teribil de haioasă. Deși nu pot să-l înghit pe bărbată-su. —E și el aici? Susan și-a sucit gâtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
au clătinat din cap pe mutește cum că o vedeau. —Excelent. Atunci, primul lucru, vă rog să-mi descrieți cum e îmbrăcată. În al doilea rând, spuneți-mi ce părere aveți despre ea? — Ce părere avem de ea? s-a încruntat Susan. Nici măcar nu știu cine e. Julia și-a dat ochii peste cap, de parcă Susan ar fi fost domnișoara Prostie, din casa Prostiei, de pe strada Prostiei. —E Deborah. —Deborah? au șuierat Susan și Fiona la unison, amândouă repezindu-și ochii asupra femeii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
găsise ochelarii și acum și-i punea pe nas. Ei, pot să te anunț că e îmbrăcată cu o rochie roșie banală, cu mâneci lungi și guler pe gât. E chiar drăguță așa, în stil Debra Winger. Julia s-a încruntat. Până la partea cu Debra Winger, descrierea îi fusese pe plac. Susan și-a ațintit și ea privirile. Arată grozav, ca o tipă cu un milion de dolari în cont, a remarcat ea numai ca s-o enerveze pe Julia. Tehnica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
subestimate atât de evident. Dacă-ți aduci aminte, atunci când l-am cunoscut pe James, mă ocupam de campania de marketing pentru o gală sportivă de caritate. Așa, să te înveți minte, s-a gândit ea. Numai că Deborah s-a încruntat și mai tare. —James mi-a spus că împărțeai fluturași sau ceva în genul ăsta. Nu credeam că ai nevoie de o diplomă de la facultate ca să faci chestia asta. — Mă rog, cum ți-am spus, hai să-ți fac cunoștință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
spus doctorului să mă sune pe mine? Fiona a lăsat capul în jos, în încercarea de a se uita în ochii băiatului. Jake a clătinat din cap. — Da. Am sperat c-o să fii mai blândă cu mine. Fiona s-a încruntat și și-a țuguiat buzele. Dacă ai fi uitat să-ți faci tema sau ți-ai fi pierdut cheile de la ușă, atunci poate c-aș fi fost mai blândă și nu i-aș fi spus lu’ tata. Dar să ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Dar dacă tu vrei să te duci și să te dai cu bicicleta... —Mulțumesc. Susan i-a zâmbit recunoscătoare. —Te susțin în asemenea măsură încât am să-ți și sponsorizez, cu generozitate, călătoria pentru strângerea de fonduri..., Fiona s-a încruntat. Pentru ce strângi tu bani? Pentru Vila la Soare a lui Susan Williams? Nu, nu! a râs Susan. Banii sunt pentru Breakthrough, o fundație care luptă împotriva cancerului la sân. —Bravo ție! Când o să mai crească, Milly o să fie foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]