2,596 matches
-
cerul Înalt, ca de cristal, cu mișcări sinuoase și grăbite, mișunînd Încolo și-ncoace pe schele, faptul s-a petrecut cu indiferența ucigătoare a unui moment de groază trăit În vis. La nouă etaje deasupra pămîntului, un omuleț prindea cu Îndemînare, Într-o găleată, cuiele sau niturile de oțel incandescent pe care i le arunca de la forjă un om Înarmat cu un clește. Timp de o clipă, acesta se oprise din treabă, se Întorsese, cu cleștele În mînă, să facă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
sale cafenii. Atunci cel care arunca niturile, cu gîtlejul Încă plin de hohotul stîrnit de vreo glumă ce nu-i spunea nimic oțelului, prinse În clește un nit Încins și, pe cînd hohotul Încă-i vibra În gît, aruncă cu Îndemînare, cu indiferență, pe traiectoria obișnuită cuiul de foc. Țipătul i se suprapuse peste ecourile propriilor sale hohote, trimițînd spre marea de mașini perfecte și corecte din strada de sub el mesajul cumplit al greșelii omenești. Țipătul său fusese „Doamne!“ și, auzind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
am simțit În anul acela. Peste pămîntul uriaș, În așteptare, pluteau promisiunea și tensiunea războiului. Se simțeau În micile orașe În zori, cînd Începeau treburile vieții obișnuite, mărunte, foarte cunoscute. Se simțeau În felul cum băiatul cu ziarele azvîrlea cu Îndemînare În pridvor sulul de hîrtie și cum bărbatul În cămașă ieșea În pridvor și se apleca să le ia, În tropotul lent al calului de la căruța cu lapte ce Înainta pe strada liniștită, În clinchetul sticlelor urmat de o pauză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
tot la două, trei curbe cu săpun peste lamă ca să-mi ușurez calea și să evit inevitabilul: ruperea lamelei firizului cu pocnetul lui sec de oțel friabil. Nu era la fel cu oamenii muncii, ei făceau totul bine și cu îndemânare. Acest lucru ne era confirmat de grafica alb-negru a clasei muncitoare, cu profilurile abstract colțuroase ale oțelarilor lângă lingurile lungi cu care scormoneau în furnal. Îmi amintesc că lumina șuvoiului de oțel topit făcea ca bobițele de sudoare să strălucească
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
corectă a participanților la actul educațional. Acești termeni sînt: Abatere, abateri diferența dintre valoarea măsurată a unei mărimi și valoarea ei reală (Dicționarul Limbii Române Contemporane, V. Breban, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980). Abilitate (engl. Ability, fr. habileté) pricepere, îndemînare, dibăcie, iscusință (sinonim, în vorbirea curentă, cu aptitudine, capacitate, prin extensie de sens). Sensul operațional se referă la activități dobîndite ce permit realizarea cu mare rapiditate, precizie, facilitate, eficiență calitativă și cantitativă, cu un consum redus de energie nervoasă și
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
design) în engleză termenul design, se referă la proiecte și estetica bunurilor industriale și de consum, începînd de la cîrlige de atîrnat rufe ori de la butoane, la ochelarii de soare, avioanele, vagoanele, mașinile și locomotivele aerodinamice. Prin d. se exprimă inteligență, îndemînare, rafinament, concomitent cu un anumit nivel de dezvoltare al tehnicii. D. realizează o umanizare a obiectelor, o apropiere între industrie și artă și are la bază structurile profund coerente ale personalității umane care a încercat să apropie întotdeauna utilul și
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
ajută cadrul didactic să facă alegerea operativă. Criteriile clasificării sînt variate, complementare, nici unul dintre acestea, luate separat neputînd cuprinde varietatea efectelor diferitelor tipuri de exerciții. A. Dragnea sugerează următoarea clasificare: 1. După scopul instructiv-educativ: exerciții pentru dezvoltarea calităților motrice (viteză, îndemînare, rezistență, forță); exerciții pentru învățarea și perfecționarea deprinderilor motrice (exerciții fragmentare, globale, ajutătoare); exerciții pentru dezvoltarea fizică armonioasă; exerciții pentru dezvoltarea capacității de efort (anaerob, alactacid. 1-20s, anaeroblactacid 21-120s, aerob-anaerob 121-300s, aerob peste 301s). 2. După poziția față de aparate. Exerciții
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
formarea, perfecționarea deprinderilor și/sau priceperilor motrice; 2. indicii morfo-funcționali ai organismului care constituie fondul biologic de bază pentru dezvoltarea calităților, deprinderilor și priceperilor motrice de bază, influențînd randamentul oamenilor în muncă și viață; 3. calitățile motrice (viteză, rezistență, forță, îndemînare, după unii specialiști; după alți specialiști: viteză, rezistență, forță capacități coordinative, mobilitate); 4. priceperile sau deprinderile motrice; 5. elementele de conținut din celelalte ramuri ale educației generale. 5.1. Calitățile motrice Au făcut obiectul preocupării multor specialiști precum Gh. Cîrstea
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
în activitățile cotidiene. Calitățile motrice se află în strînsă interdependență cu deprinderile și/sau priceperile motrice, însușirea celor din urmă fiind condiționată de nivelul de dezvoltare al celorlalte. Calitățile motrice sînt de două feluri: 1. Calități motrice de bază (viteză, îndemînare, rezistență, forță (V,Î,R,F)) 2. Calități motrice specifice (sînt cele implicate în practicarea unor ramuri de sport sau a unor meserii). Vom prezenta calitățile motrice de bază utilizînd o definiție, a acestora, enumerînd formele de manifestare și factorii
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
modul în care se combină cu alte calități motrice, rezistența se clasifică în: a) rezistență în regim de viteză; b) rezistență în regim de forță (sau rezistență musculară locală); c) rezistență în regim de detentă; d) rezistență în regim de îndemînare. * În funcție de natura efortului, rezistența poate fi: a) rezistență în efort constant; b) rezistență în efort variabil. Factorii determinanți în rezistență: * Stabilitatea proceselor psihice nervoase, favorizează depunerea unor eforturi îndelungate. * Fibrele musculare implicate în efort, fibrele roșii ST (slow twitch) sînt
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
ea scade de regulă odată cu mărirea greutății corporale. * În funcție de modul în care se combină cu celelalte calități motrice, ea poate fi: a) Forță în regim de viteză (forță explozivă); b) Forță în regim de rezistență; c) Forță in regim de îndemînare. Factorii care condiționează forța: * Puterea de concentrare a proceselor nervoase fundamentale. * Suprafața de secțiune a mușchiului implicat în contracție, forța de contracție progresează cu cît hipertrofia funcțională crește. * Activitatea reglatorie a sistemului nervos central asupra funcțiilor vegetative. * Funcționalitatea articulară ligamentară
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
de 2-3 secunde). * Valoarea și timpul resurselor energetice intramusculare. * Stările emoționale, atenția, concentrarea, motivația pentru efortul depus. CAPACITĂȚI COORDINATIVE Definiție. Ansamblul de calități predominant psiho-motrice implicate în efectuarea acțiunilor motrice voluntare rapide, eficiente, caracterizate de indici calitativi superiori. Termenul de îndemînare dat capacităților coordinative de către unii autori este restrictiv în raport cu bogăția acestui sistem. (vezi Schema Nr. 5.1.1 a lui Blume, citat de A. Dragnea, A. Bota, 1999). Sistemul componentelor capacităților coordinative după Blume (citat de A. Dragnea, A. Bota
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
de lucru: pe "grupe", pe ateliere, frontal (acolo unde colectivul ne permite) Observații metodice: Aceasta secvență se păstrează în fiecare lecție. 4. Unitățile de instruire programate ca teme de lecție pentru dezvoltarea calităților motrice precum viteza sau a capacităților coordonative (îndemînare). Obiective: îmbunătățirea vitezei (de reacție, execuție, deplasare, etc.); îmbunătățirea indicilor capacităților coordonative. Conținut: exerciții speciale de viteză (jocuri de mișcare, ștafete, parcursuri aplicative); exerciții speciale de îndemînare; exerciții combinate. Formații de lucru: mai multe grupe de lucru, echipe, șiruri; linie
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
teme de lecție pentru dezvoltarea calităților motrice precum viteza sau a capacităților coordonative (îndemînare). Obiective: îmbunătățirea vitezei (de reacție, execuție, deplasare, etc.); îmbunătățirea indicilor capacităților coordonative. Conținut: exerciții speciale de viteză (jocuri de mișcare, ștafete, parcursuri aplicative); exerciții speciale de îndemînare; exerciții combinate. Formații de lucru: mai multe grupe de lucru, echipe, șiruri; linie pe unul, două sau mai multe rînduri. Observații metodice: Secvență prezentă în toate lecțiile numai la clasele I-IV. 5. Abordarea unităților de instruire (învățarea, consolidarea, perfecționarea
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
o are lucrul de viteză asupra organismului copilului. Dezvoltarea vitezei de repetiție se poate constitui în temă de lecție. În structura lecției există o singură secvență stabilă care impune învățătorului să acționeze asupra unei forme de manifestare a vitezei. * Pentru îndemînare Educația fizică are ca obiectiv dezvoltarea acestei calități ținînd cont de următoarele aspecte: exercițiile utilizate să fie cunoscute de către elevi și să se bazeze pe informațiile căpătate anterior; indicii de complexitate în exersare să fie solicitați progresiv; numărul de repetări
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
cunoscute de către elevi și să se bazeze pe informațiile căpătate anterior; indicii de complexitate în exersare să fie solicitați progresiv; numărul de repetări mic spre mediu, cu pauze pentru odihna scoarței cerebrale și refacerea fizică. * Mijloace și metode pentru dezvoltarea îndemînării: execuția actelor și/sau acțiunilor motrice în condiții relativ constante (Gh. Cîrstea, 1993); utilizarea unor acte și/sau acțiuni motrice în condiții îngreuiate ca spațiu, durată, viteză, poziție, ritm; exersarea a 2-3 deprinderi, legate, din cele însușite în combinații diferite
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
exersarea a 2-3 deprinderi, legate, din cele însușite în combinații diferite; exersarea unor acte și/sau acțiuni în prezența unui adversar, în condiții de întrecere pe baza unor reguli. Ștafetele, parcursurile aplicative, jocurile dinamice sînt folosite ca mijloace pentru dezvoltarea îndemînării. Exemple de jocuri de mișcare: "Apără cetatea", " Iepurii și grădinarul", "Mingea cucerită", etc. Plasarea în lecție a exercițiilor de îndemînare se face după secvența de prelucrare selectivă a aparatului locomotor, la clasele I-IV, ea devine o secvență constantă alternînd
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
adversar, în condiții de întrecere pe baza unor reguli. Ștafetele, parcursurile aplicative, jocurile dinamice sînt folosite ca mijloace pentru dezvoltarea îndemînării. Exemple de jocuri de mișcare: "Apără cetatea", " Iepurii și grădinarul", "Mingea cucerită", etc. Plasarea în lecție a exercițiilor de îndemînare se face după secvența de prelucrare selectivă a aparatului locomotor, la clasele I-IV, ea devine o secvență constantă alternînd cu dezvoltarea vitezei și poate fi dezvoltată pe parcursul întregului an școlar. * Pentru rezistență La școlarii mici putem dezvolta rezistență musculară
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
stabilă a lecției de educație fizică la ciclul primar. * Pentru forță La nivelul ciclului primar, educația fizică urmărește dezvoltarea forței generale, izotonice, a forței segmentare, a forței explozive în regim de viteză, a forței generale și segmentare în regim de îndemînare. Exercițiile utilizate pentru dezvoltarea forței îndeplinesc următoarele aspecte: este determinată poziția spațială a corpului și a segmentelor acestuia; este indicată direcția și amplitudinea mișcării; structura exercițiului este simplă, cu o înlănțuire logică a mecanismului de mișcare; este indicat numărul de
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
segmentare, parcursurile aplicative cu transport de obiecte, tracțiuni la bancă, tîrîre, cățărare, escaladare, jocurile de mișcare constituie mijloace pentru optimizarea calității implicate în exersare. Temele vizînd dezvoltarea forței se amplasează în structura lecției după temele care includ manifestarea vitezei sau îndemînării. Din punct de vedere metodic în dezvoltarea forței sînt utilizate următoarele procedee: procedeul contracției izometrice (nu este utilizat la școlarii mici), folosit pentru creșterea masei musculare prin încordarea fibrei musculare fără deplasarea segmentelor, durata contracției este de 9-12 secunde, pauza
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
serii, pauză 3-5 minute între repetări folosind următoarele materiale, mingi medicinale, haltere și exerciții acrobatice. procedeul încărcăturii medii sau a eforturilor mijlocii dezvoltă forța explozivă, încărcăturile folosite sînt între 30-80% din posibilitățile maxime "ținînd cont de calitatea dominantă, viteză sau îndemînare", dozarea fiind de 3-6 repetări a cîte 6-9 serii. procedeul eforturilor cu intensități medii pentru dezvoltarea forței în regim de rezistență utilizînd încărcături de 35-65% din capacitatea maximă, exercițiile de forță vor alterna cu cele de rezistență, cu pauză cuprinsă
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
și priceperi motrice sînt prevăzute mai puține lecții). În învățămîntul școlar pentru fiecare activitate se precizează o temă obligatoriu completată cu o formă de generalizare-aplicare (ștafetă, joc dinamic, parcurs utilitar-aplicativ) cuprinzînd deprinderi însușite anterior și solicitări la eforturi de viteză, îndemînare, forță, rezistență. La clasele I-IV, dezvoltarea calităților motrice se realizează în secvențe constante ale lecției special afectate, fără a fi stabilite ca teme de lecții (unități de instruire). Unitățile de instruire aflate la dispoziția cadrului didactic se folosesc de
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
în 30'-35', restul de timp fiind alocat celorlalte secvențe. Pentru eficiență în lecție sînt necesare două sau trei teme, este posibil ca lecția să aibă doar o singură temă (la inițiere). Exemple de teme: a) Tema 1 Viteză sau îndemînare. Tema 2 Deprinderi și/sau priceperi motrice din atletism sau alte ramuri de sport. b) Tema 1 Deprinderi și/sau priceperi motrice din gimnastică sau alte ramuri de sport. Tema 2 Forță sau rezistență. c) Tema 1 Deprinderi și/sau
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
sau alte ramuri de sport. Tema 2 Forță sau rezistență. c) Tema 1 Deprinderi și/sau priceperi motrice din gimnastică sau alte ramuri de sport. Tema 2 Deprinderi și/sau priceperi motrice din jocuri sportive. d) Tema 1 Viteză sau îndemînare. Tema 2 Rezistență sau forță. La clasa a II-a, temele pot fi din deprinderi și/sau priceperi motrice de bază și aplicativ-utilitare. Repartizarea timpului pentru primele două combinații se face astfel: cu aproximație de 10 minute (pentru calități motrice
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
aproximație de 10 minute (pentru calități motrice); cu aproximație de 20 minute (pentru deprinderi și/sau priceperi motrice); pentru următoarea combinație timpul disponibil se repartizează egal 15 minute pentru fiecare. Exemple de lecții cu trei teme: a) Tema 1-Viteză sau îndemînare. Tema 2-Deprinderi și/sau priceperi motrice din atletism (o probă atletică). Tema 3-Deprinderi și/sau priceperi motrice dintr-un joc sportiv. b) Tema 1-Deprinderi și/sau priceperi din gimnastică acrobatică (sau gimnastică ritmică fete). Tema 2-Deprinderi și/sau priceperi motrice
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]