KorAP: Find »[drukola/base=îndeosebi & drukola/pos=adverb]« with Poliqarp

<1 ...41 42 43 ...546 >

13,635 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845

finanțare pentru proiecte românești de dezvoltare în variate domenii, a organizat și participat la programul vizitei în S.U.A. a ministrului de externe Ștefan Andrei. La începutul anilor '80, se putea distinge tendința de diminuare continuă a relațiilor bilaterale româno americane, îndeosebi în domeniul politic, datorată întăririi cultului personalității și a regimului dictatorial din România, dar și în alte domenii printre care cel economico-financiar (trecerea la încetarea împrumuturilor și reeșalonarea datoriilor externe). Perioada activității în Venezuela a fost marcată, printre altele, de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
publicând materiale despre relațiile României cu alte state, despre evenimente și acțiuni internaționale (de exemplu, despre măsuri de creștere a încrederii (C.B.M., securitatea și cooperarea europeană). A prezentat expuneri și conferințe în U.R.S.S., Malaiezia, Canada, a acordat numeroase interviuri îndeosebi în Venezuela și Malaiezia, a participat la conferințe și emisiuni radiofonice și de televiziune. Diverse Este membru al A.D.I.R.I., membru fondator al "Casei Americii Latine", membru fondator al "Asociației Române de politică externă", precum și al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Occidentale U.E.O. după transferul sediului la Bruxelles și la Adunarea Atlanticului de Nord A.A.N. (1990-1993). A depus eforturi deosebite și constante, pe toate planurile, pentru crearea unor relații noi, corecte și de încredere cu aceste două state, îndeosebi cu Regatul Belgiei. Într-o perioadă de relativă tensiune în raporturile politice cu ansamblul țărilor occidentale în timpul Războiului Rece, în Belgia s-a aflat nucleul de conducere și de coordonare al mișcării internaționale de protest și condamnare a politicii regimului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
economic, politic, sport și tineret. În perioada 1979-1990: În calitate de Consilier diplomatic în Ministerul Afacerilor Externe, responsabil cu relațiile româno-libiene și cu probleme generale arabe, a fost deseori membru al delegațiilor guvernamentale, economice și comerciale române, care se deplasau în Orientul Mijlociu, îndeosebi în țările Maghrebului Arab pentru negocieri și pentru soluționarea unor probleme dificile apărute în derularea contractelor executate de firmele românești. A intervenit, de mai multe ori, din dispoziția ministrului de externe al României, la cererea miniștrilor cu probleme economice, pe lângă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
cu afaceri a.i. al României în țările respective, iar în Mongolia a avut permanent acest statut). Funcțiile avute s-au centrat prioritar pe dezvoltarea relațiilor României cu statele din spațiile geostrategice de care s-a ocupat (U.R.S.S., statele balcanice, îndeosebi Iugoslavia, țările din Asia Centrală și din Extremul Orient, respectiv, China, India, Vietnam, Indonezia, Coreea și Japonia), acordându-se o atenție aparte problemelor controversate sau conflictuale dintre unele din aceste țări, precum și disensiunilor ce s-au manifestat în cadrul unor organisme instituționalizate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
voalate la adresa pozițiilor românești în diverse probleme de politică internă și internațională. Mai târziu, când, sub conducerea lui M. Gorbaciov, U.R.S.S. a început să își dea seama și să regrete practicile sale eronate și nocive, promovate față de țările socialiste, îndeosebi de România, I. Avram a reafirmat pozițiile românești respective, subliniind că acceptarea tacită sau aplaudarea fără discernământ a inițiativelor și acțiunilor sovietice de către statele membre ale C.A.E.R. și Tratatului de la Varșovia, cu excepția României, s-au dovedit mai dăunătoare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
vizita în Iran a primului ministru Ion Gheorghe Maurer. În decembrie 1973, a fost numit Consilier, prim-colaborator al ambasadorului Alexandru Boabă. * Teheranul a constituit locul celei mai îndelungate misiuni diplomatice efectuate de către Agop Bezerian. Relațiile româno-iraniene s-au dezvoltat îndeosebi pe plan economic, România construind uzina de asamblat tractoare de la Tabriz, complexul piscicol și combinatul avicol de la Rașt, liniile de înaltă tensiune de la Ahvaz etc. De asemenea, România livra cantități importante de carne de oaie și importa din Iran în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
1962. In noiembrie 1962, a intrat, prin concurs, la Cursurile Postuniversitare de Relații Internaționale. După absolvirea Cursurilor Postuniversitare, a fost încadrat în Ministerul Afacerilor Externe, la 1 octombrie 1964, la Direcția Relațiilor Culturale, primind gradul diplomatic de Atașat, ocupându-se îndeosebi de relațiile culturale și științifice cu Italia și temporar cu Franța și apoi cu Spania. A luat parte la elaborarea și negocierea Acordurilor și Programelor de Colaborare Culturală și Tehnico-Științifică cu aceste țari, la întâlnirile periodice ale Comisiilor mixte, înființate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
serviciului răspundeau, pe grupe de țări și de limbi, de ziariștii care vizitau țara noastră ca invitați ai M.A.E. și, în cea mai mare parte, cei veniți pe cont propriu, al căror număr a crescut an de an, îndeosebi începând cu anii 1962-1963, cifrându-se, prin 1968-1970, la 3-400, iar în perioada vizitelor de nivel înalt încă alte sute de ziariști. Era un serviciu barometru pentru evitarea reflectării incorecte a României în media internațională, a unor implicații politice nedorite

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
ani cât a fost plecat la post, întrucât activitatea o impunea, existând o emigrație românească numeroasă (economică din perioada interbelică, regalistă și politică din perioada postbelică). A fost necesar un program zilnic de audiențe (câte 4-5 ore) pentru a rezolva îndeosebi probleme de vize și succesiuni. În plus, se impunea legătura cu 2-3 avocați pe probleme punctuale legate de succesiuni, stabilirea de raporturi cu persoane influente din emigrație pentru promovarea intereselor românești. Pe plan cultural și în presă, dată fiind similitudinea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
guvernului polonez în 1939 . S-a implicat în creșterea schimburilor economice bilaterale ; 1981-1984 Secretar I la Direcția Relații; 1985-1986 Consilier la Ambasada României la Varșovia (prim-colaborator al șefului misiunii). A acționat pentru dezvoltarea pe toate planurile a raporturilor bilaterale, îndeosebi în domeniul economic, Polonia situându-se în anii respectivi pe locul al treilea în raporturile economice bilaterale; 1987-1988 Director al Centrului Cultural Român de la Paris. A inițiat acțiuni concrete legate de o mai bună cunoaștere a României pe spațiul francez

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
R.F.G.; efortul celorlalte țări socialiste, văzut din R.D.G., de a recupera avansul deținut de România în relația cu R.F.G.; au fost sugerate propuneri de a se menține și fructifica această poziție avantajoasă pentru modernizarea țării; temele curente ale agendei internaționale, îndeosebi locul celor două state germane în ecuația dezarmării, problematica C.S.C.E.; A contribuit la realizarea vizitei președintelui României la Berlin în 1977. Revenit în Centrala M.A.E., a activat, în perioada 1980 -1985, la referentura R.D.G.; a contribuit la pregătirea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
1980 -1985, la referentura R.D.G.; a contribuit la pregătirea și realizarea, în 1980, a vizitei președintelui Consiliului de Stat al R.D.G. în România. În perioada 1985 1990, a activat în cadrul Ambasadei României la Bonn, R.F. Germania. Context: Relațiile cu R.F.G., îndeosebi în plan politic, urmare deschiderilor C.S.C.E. în domeniul umanitar, evoluau accentuat spre deteriorare și erau marcate de șicanări reciproce. Partea germană punea un accent insistent și se interesa aproape exclusiv de problema reunirii familiilor etnicilor germani stabiliți în R.F.G. cu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
interes pentru șeful statului român de atunci. După 1989, a apărut semnificativă numirea de către cancelarul H. Kohl a aceluiași consilier al său ca ambasador la București, cu mandatul clar de a face tot ce se poate pentru rămânerea etnicilor germani, îndeosebi prin acordarea de ajutoare financiare în viziunea "minoritatea germană are un viitor în România". A participat ca translator la demersul pe lângă Willy Brandt, președinte de onoare al Partidului Social-Democrat, președintele Internaționalei Socialiste, inițiat de autoritățile de la București, în scopul lansării

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
la derularea ajutorului umanitar oferit de Germania în perioada dificilă din primii ani de după 1989. A pregătit vizita primului ministru român la Bonn, decembrie 1991. A participat la revizuirea cadrului juridic bilateral și la negocierea unor noi documente juridice bilaterale, îndeosebi a Tratatului dintre România și R.F. Germania de colaborare prietenească și parteneriat în Europa, din 1992. A luat parte la constituirea Comisiei mixte de colaborare în probleme privind etnicii germani din România, asigurând secretariatul permanent al părții române în comisie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Viena, menită să întârzie procesul de apropiere a României de structurile integrării europene și euro-atlantice. Prin demersuri stăruitoare la redacții, la factori de decizie politică, a contribuit la corectarea relatărilor răuvoitoare asupra realităților din România, apărute în zona mass-media austriece, îndeosebi asupra situației minorităților, dezvăluind substratul antiromânesc și incompatibilitatea unor puncte de vedere orientate spre trecut cu conceptul de unitate europeană. A cultivat relații apropiate cu diaspora românească și cu organizațiile sașilor și șvabilor emigrați din România, stimulând menținerea legăturilor cu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
presă al primului-ministru suedez. După revenirea în 1967 în Centrala M.A.E., a deținut timp de aproape un an funcția de șef al Serviciului țărilor nordice, fiind apoi transferat la Direcția de analiză și sinteză, unde a elaborat lucrări, îndeosebi, pe relațiile sovietoamericane. În două perioade (1971-1979 și 1984-1991), a lucrat la Ambasada României din U.R.S.S., contribuind la informarea corectă, obiectivă a autorităților române prin elaborarea a numeroase lucrări de sinteză și analiză asupra relațiilor româno-sovietice, raporturilor U.R.S.S.

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
100 de ani de la trecerea în nemurire a poetului național Mihai Eminescu. A acordat sprijin la peste 100 de bolnavi români prin intervenții la Ministerul Sănătății al U.R.S.S. și la instituțiile medicale sovietice veniți la Moscova pentru diverse tratamente, îndeosebi în domeniul oftalmologic. După revenirea în Centrala M.A.E., a lucrat la Direcția Europa II, ocupându-se îndeosebi de spațiul țărilor Asiei Centrale: Kazahstan, Uzbekistan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Turkmenistan. România a fost printre primele state din lume care la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
bolnavi români prin intervenții la Ministerul Sănătății al U.R.S.S. și la instituțiile medicale sovietice veniți la Moscova pentru diverse tratamente, îndeosebi în domeniul oftalmologic. După revenirea în Centrala M.A.E., a lucrat la Direcția Europa II, ocupându-se îndeosebi de spațiul țărilor Asiei Centrale: Kazahstan, Uzbekistan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Turkmenistan. România a fost printre primele state din lume care la inițiativa ministrului de atunci al afacerilor externe, Adrian Năstase a recunoscut independența acestor state, declarând disponibilitatea de a stabili

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
alte evenimente cu grad relativ mai redus de conflict. În activitatea sa, care a coincis și cu trecerea treptată de la politica Războiului Rece la inaugurarea politicii de destindere pe plan european și internațional, a urmărit cu atenție succesiunea evenimentelor și îndeosebi evoluția raporturilor dintre cele două state germane, dintre acestea și Berlinul Occidental, anclavat pe teritoriul fostei R.D. Germane. Această relație se afla pe prim planul disputelor dintre principalii factori de putere ai timpului de care depindea esențial menținerea ,,încrâncenării" sau

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Tratatul de interzicere a experiențelor nucleare din 1963, urmat de o serie de acorduri privind reducerea armamentelor clasice și nucleare, respectiv, de nedisiminare a acestora din urmă. Acest climat propice a înlesnit obținerea de rezultate pozitive și în raporturile intergermane, îndeosebi după venirea la putere în R.F. Germania a marii coaliții U.C.D./U.C.S. P.S.G. (1966 1969), apoi a coaliției social-democrat-liberale (1969 1982). A contribuit, prin contactele sale diplomatice cu oficialitățile și reprezentanții statelor gazdă, precum și cu colegii din Corpul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
diplomatică s-au desfășurat în Franța. Activitatea diplomatică desfășurată la Ambasada României din Franța și în sistemul Ministerul Comerțului Exterior a dus la rezultate notabile pentru țara noastră. În relațiile cu Franța, principala preocupare a fost dezvoltarea schimburilor comerciale și îndeosebi a exporturilor pentru a crea mijloace de plată a importurilor necesare industrializării țării. Anual se conveneau înțelegeri cu liste de mărfuri la export și import pentru care discuțiile erau anevoioase. Pentru unele sectoare, ca siderurgia, industria ușoară, industria alimentară, au

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
dintâi. În activitatea sa, a fost recompensat cu ordine și medalii ale României, precum și cu cea mai înaltă distincție franceză: Ofițer al Legiunii de Onoare. Contribuția sa personală este relevantă pentru dezvoltarea schimburilor comerciale ale României cu multe țări și îndeosebi o evoluție permanentă a relațiilor româno-franceze. Franța este un partener consecvent și a devenit un investitor important pentru economia României. PETRE NICA Născut la 17 septembrie 1934, în comuna Brăduleț, județul Argeș. Căsătorit, are un copil. Profesia: economist cu specialitatea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
se forma treptat Direcția de Relații Internaționale cu țările în curs de dezvoltare. Efectuarea de deplasări pentru înființarea și organizarea unor agenții comerciale în: • India (1959 1960), la Calcutta pentru începerea de operațiuni comerciale cu această parte a Indiei și îndeosebi pentru a sprijini transportul echipamentelor destinate Rafinăriei de Petrol de la Gauhati obiectiv construit de România. În India, s-au făcut multe deplasări pentru negocierea Protocoalelor anuale de mărfuri, asigurându-se îndeosebi importul de minereuri de fier, piei etc. • Iran (1964

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
de operațiuni comerciale cu această parte a Indiei și îndeosebi pentru a sprijini transportul echipamentelor destinate Rafinăriei de Petrol de la Gauhati obiectiv construit de România. În India, s-au făcut multe deplasări pentru negocierea Protocoalelor anuale de mărfuri, asigurându-se îndeosebi importul de minereuri de fier, piei etc. • Iran (1964 1965) pentru începerea schimburilor comerciale cu această țară în perspectiva importului de țiței. După aceasta, în continuare, au avut loc numeroase schimburi de delegații între cele 2 țări și semnări de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]