8,189 matches
-
o baté cu coaja pîné n-a mai rémas nimic. 43tc "43" - De ce, Edmundîci, așa cum am zis, Alexandr Timofeevici nu s-a ținut de cuvînt? - Îmi pare réu, dar Alexandr Timofeevici e Alexandr Timofeevici. Știți cum e Alexandr Timofeevici. - Mé Îndoiesc cé nu am fost destul de explicit În formulare. Din cîte cunosc, Alexandr Timofeevici nu a Îndeplinit nici una din cerințele mai sus menționate. Mé tem cé un astfel de om nu mai poate sé rémîné la conducere. Intuiția mea a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
se auzea un ropot și un zumzéit și voci de Învéțétoare care strigau. Cealalté școalé a ajuns prima și a pornit pe „Lenina” la vale și amîndoué școlile Își arétau limba și unii béieți puneau o mîné peste cealalté și Îndoiau cotul. Dupé ce prima școalé a intrat toaté pe „Lenina”, a intrat pe „Lenina” și școala lui Șasa, pe urmé toaté lumea s-a oprit și au mai așteptat și alté școalé. În aceasté intersecție unde școlile se așteptau una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Înghețaté și doué pahare de résérité. CÎteva semințe i-au rémas pe fundul buzunarului și-acum el știa de ce béieții mai mari, atunci cînd le cereai puținé résérité, au numai vreo doué pe fund și prindeau cu degetele buzunarul și Îndoiau genunchii și prin pantalonii albaștri se vedea atunci o umfléturé că o gușé de géiné, atunci cînd se taie géinile. Dar ei aveau de fapt mai multé résérité și asta era numai un fel de a spune, de fapt iaca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Șasa se Întoarse și-l vézu pe tata, care sépa, se vede cé de mai multé vreme, În grédiné, nu departe de tufa cea de sînger. Tata se sprijini În coadă hîrlețului cu o mîné, iar un picior Îi era Îndoit și stétea cu talpă pe fierul pe jumétate Îngropat. - Stai la soare? Vezi sé nu stai pe pémîntul rece cé récești. Nu te uita cé-i cald afaré. Aista-i timpul cel mai bun pentru récealé. Șasa se ridicé de jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
dată, intrînd cu Iordan în magazinul Eva. Am spionat-o din cabina de probă vecină. Avea burtica ușor bombată, semănînd cu un geam de ceas și-un coc din bucle spiralate, à la Veronica Micle. O fi iubit-o? Mă îndoiesc. Mai degrabă cred că a vrut să construiască un zid între noi. Încă doare momentul de sfîrșit de vară '79. Știam așa de bine, așa de trist că vrea să fugă de mine. Îl visasem cu trupul zdrobit de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nude. Milucă fusese în China unde constatase la fața locului că "poezia ajută la mărirea producției: un tînăr poet și-a propus să scrie 1400 de poeme și să citească volume însumînd șase milioane de cuvinte". Statistica (Milucă nu se îndoia de ea) decretase că "din 5000 de oameni dintr-un sat, 200 scriu poezie; mai mult, fiecare uzină își are scriitorii ei". Nemaipunînd la socoteală Cărticica Roșie pe care-o obținuse-n dar. Ce-o fi făcut cu ea, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
în loc de domul din Milano, domnul din Milano. Nu, nu s-a întîmplat așa, mă Dana. Imaginația ta de ficționară a stabilit-o. Questa coda non e di questo gatto. Coada asta nu-i coada acestei pisici. Făcîndu-mă, adică, să mă îndoiesc a cui e coada, a cui e întîmplarea. Și-a potrivit mai bine ochelarii cu lentilă mică și mi-a spus cu voce bine timbrată: Deși în "Ora" era posibil să apară orice. Cealaltă greșeală, de-adevăratelea, fusese... Gravă! Leandru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
prăjită, un tacîm scăpat, butucul prăbușit în jar, respirația gură la gură, dinții mici. Rusalin căutîndu-i cu limba gropițele din obraji. Șarpele casei ticăie ca un ceas demodat. Percepi iepurele rață și rața iepure, ca-n desenul lui Wittgenstein, se îndoiește vocea a doua. Și de ce n-ar fi percepția mea realitatea? Simt iarăși gustul de Brontë, de Jane Eyre cînd ajung șareta din urmă și disting pelerina scumpei de Șichy. Pălărioara gri e înclinată spre umărul lui Rusalin. Nu vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
fără s-o intereseze cum era la alții, sau ar fi trebuit să știe cum stăteau lucrurile. Sau poate că acesta este tocmai un atribut specific feminității, ce mi-e străin. Femeile nu se întreabă, ele sunt. Dacă s-ar îndoi prea mult, creația ar mai avea șanse sau rost? Totuși, ea era altfel construită, și ea știa, fără să-i pese, fără s-o îngrijoreze. Ea se simțea bine așa cum era. După ce trecusem de mijlocul vieții, prezența "lui" a revenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
acrobatic în aer și se întoarce pe celălalt vârf, puțin mai în față sau mai în spate, după modelul și legănarea Țestoasei. Iar Floarea-Soarelui execută o reverență din gâtul ei unduit de lebădă, lent și imperceptibil, la fel cum se îndoaie lumina. Țestoasa receptează trecătorii ca pe niște statui, ce o ocolesc din toate direcțiile. Masa lor omogenă o disturbă emoțional, fără însă a-i afecta mișcarea. Mamele. Tabloul Mama trece la fel de nepăsătoare, precum cuplurile de îndrăgostiți, alături de prietenele ei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
către îngerul meu. De ce-ai mai venit, numai ca să-mi răscolești îndoielile? Nu cred o iotă din ce-mi spui! Am avut dreptate când am refuzat să discutăm despre operația mea. Recunosc că am greșit adineaori, când m-am îndoit, la fel cum te-am plăsmuit și pe tine la fel de greșit. Nu am nevoie de nicio justificare! Nici pentru boala mea, nici pentru cicatricea de pe suflet, după cum nu cred că trebuie să stai la rând ca să stai de vorbă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
aducem apă de Lună, Apă de Lună, Iubire Care alungă amărăciunea. Roua stelelor Poate vindeca orice suferință. Un steag port în inimă; Iubitul meu nu e ca nimeni altul; Că după furtună vine pacea De aceasta nimeni nu se poate îndoi. Mă întorc în poala cerului, Fi-voi înconjurată de frumusețea lui. Nimic nu savurez pe lume Mai mult decât propriul meu iubit De soartă, de soartă, înnobilat, Drept cel mai frumos și vajnic pirat. Oh, oh, inima mea E numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
în poala cerului, Fi-voi înconjurată de frumusețea lui. Nimic nu savurez pe lume Mai mult decât propriul meu iubit De soartă, de soartă, înnobilat, Drept cel mai frumos și vajnic pirat. Oh, oh, inima mea E numai, nu te-ndoi, e numai a ta! De altfel, avea tot albumul de Jazz Gedichte al lui Jens Gerlach din anii '80, dedicate clasicilor jazz-ului: Scot Joplin, Tom Turpin, Billie Holiday, Charlie Parker, Jay-Jay Johnson, Miles Davis. Și, în timp ce asculta discul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Mendeleev, crama de licori pentru situații neprevăzute, de salvări din imprudențe, insistențe, insolențe, apropouri, qui-pro-quo-uri, déjà-vu-uri. Oglinda A tunci când orașul începu să gândească înapoi, Mioara Alimentară nu-și dădu seama. Era joi, ora 6 după-amiază. Banca de sub castan se îndoise sub tristețea ei de 86 de kg. "Sprijină-te în baston!" strigau atomii scândurilor. "Liniște!" răspundeau moleculele oaselor ei bătrâne. Autovehiculele, tramvaiele, bicicletele, motoscuterele, ATV-urile, elicopterul Poliției care monitoriza traficul, toate mergeau în marșarier. Îndrăgostiții se plimbau agale pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
prin mușcătura lor câinii, oamenii, cerul era injectat cu viperin, era mai mortal decât veninul, era mușcătura de destin, pentru că poseda interjecție, semnul acela impecabil, intransigent și strâmb ca Turnul din Pisa, întrebarea nu există, pentru că urletul gunoierilor nu se îndoiește. El, în abjecția sa perfectă, nu putea decât să vomite abjecție, un urlet murdar, imposibil de negat, dar plin de energie creatoare, motor al vidului, criminal în serie al păcii moarte de la naștere prin urlet, al trilului păsării Salieri sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
arzătoare ca focul dragostei, limbile părului sunt foc, brațele foc, trupul e un miriapod-flacără, iedera roșie se cațără pe razele de soare până-l sufocă, face Luna ghem de iederă, bolțile se rup de iedera sălbatică a viilor, brațele copacilor îndoite de rod și parfumul rămas dăinuie în frunze, în scoarță, în ramuri, în puful aripilor, în cașul ciocurilor, încât și șerpii au veninul parfumat, vinul murdărește smalțul dinților, caldarâmul străzilor, capilarele rădăcinilor, pe Dunăre curge vin în loc de apă, peștii își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
era alta, eu gândeam gândurile altcuiva și mi le însușeam ca fiind personale. Cercul vicios în care devenisem plagiator. Dedublarea mea încerca să fie o evadare. Sau o forare în abisurile mele. Nu știam nici eu, dar faptul că mă îndoiam îmi mai crea un abis, pe care-l simțeam fizic, manifestându-se cu stări de lene prelungită și vome dese. Deodată, m-am înspăimântat străfulgerată de o idee. Nu cumva eram eu Mama? Nu cea a dedublărilor. Mama de dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
J.V.P.S. de la pescarii fără permis de pe Canalul Filipoiu și Lacul privat al Primarului de la Stăncuța. Se bănuia că și brațul Dunării de la Piatra Frecăței ar fi fost tot al lui, dar încrengătura de rude dispersate din Filipine până în Cipru mă îndoiesc că ar fi rămas fără niciun drept asupra atât de disputatului loc cu viitor strategic pentru închisori C.I.A. și holocaustul crapilor! Noaptea a durat cam cât ar citi secretara Primarului Dicționarul Explicativ al Limbii Române, Ilustrat, cu abrevieri cu tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
îmi plăcea mai mult decât Baptiste Bordave. Câștigam la schimbul acesta. Pe alte planuri, aș avea de câștigat? Incertitudinea mă excita. Am îndesat într-o valiză banală câteva haine apoi am privit cu atenție mortul: nimic nu permitea să te îndoiești că era Baptiste Bordave. Nimic, în afara unei anchete, desigur, dar nu ar exista nici un motiv să se facă vreo anchetă în legătură cu bietul tip care ar fi găsit șase luni mai târziu sub forma unui schelet și despre care s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
creez un fond de artă contemporană și la Stockholm. Nu e drept ca francezii să fie singurii beneficiari ai resurselor mele. Autoritatea pretențioasă a spuselor mele avu un efect nemaipomenit. Vorbisem cu orgoliul unui bogătaș autentic. Bancherul nu se mai îndoi de cinstea mea. Verificatorul reveni cu valiza și-i întinse o hârtie celui care era pe cale să devină omul meu de afaceri. -Vreți să semnați aici, vă rog, domnule Sildur? Îmi pusei semnătura în josul unui document care atesta că depuneam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
domnul Președinte îl urmărește în oglinda retrovizoare cum se apropie. — Nu sînt deloc superstițios, zice domnul Președinte jucîndu-se cu manivela portierei, ridicînd și coborînd neliniștit geamul, dar crezi că ar putea să fie ăsta un semn? Nu că m-aș îndoi eu de legitimitatea acțiunii, mă întreb și eu ca tot omul dacă nu cumva ar fi mai cuminte să amînăm plecarea pînă găsim un meseriaș care să i facă o revizie amănunțită, să fim liniștiți că n-o să ne lase
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
intră în ea cu foarfeca, fîșfîșfîșfîș, se gîndește la piesele de tipar care zac aruncate pe jos, să le folosească cine vrea, ea are destulă experiență să facă totul după ochi, fîșfîșfîșfîș, verifică mai întîi dacă există defecte de țesătură, îndoaie materialul pe direcția firului de lungime, trage conturul cu cretă, lasă cîțiva milimetri de rezervă, fîșfîșfîșfîș. Zbîîîrrrrr, tacatacataca, uite că vrea, se gîndește Delfina, trebuie s-o scoatem cumva la capăt, ochii îi saltă în cap urmărind tija acului care
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
pe Poștaș să i le dea, zice Roja, lăsînd să-i iasă pe nas un firicel de fum. — Avea metodele lui, zice Tîrnăcop, important e că a pus mîna pe ele. Spuneți-mi dacă voi credeți în astrologie, reluă brusc, îndoindu-și gîtul pe spate, fixîndu-și privirea pe bolta înstelată. Mai nou se fac tot felul de emisiuni, oricine poate să-și afle astrograma doar privind la televizor. — Eu nu, mărturisește Dendé căzînd pe gînduri, trăgînd și el adînc în piept
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
seama, nu ar fi asta o prostie cît toate zilele, l-a întrebat în timp ce-l urmărea cum șterpelește un pachețel de tampoane sterile dintr-un dulăpior, crezînd că nu-l observă nimeni. Asta da camaraderie, dom’ Colonel, tresare admirativ Poștașul, îndoindu-se tot mai tare de calitatea articolului. Uite pe ăsta de exemplu l-aș face bucățele fără nici un pic de remușcare, recunoaște. La cîteva minute după ce erouașul nostru s-a reîntors în mulțime, Securitatea a deschis focul, așa scrie aici
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
și dumneavoastră, cu un picior în fund la capătul aventurii? — Ca să mă fac mai bine înțeles, uite încă o dată cum stau lucrurile, zice domnul Președinte. Piesa numărul unu sînt eu, zice simțind o palpitație în piept, nu trebuie să vă îndoiți de asta, jocurile au fost făcute încă din vară, numai că Piticului i-a sărit țandăra înainte de a afla în totalitate despre ce era vorba. Schimbarea s-ar fi putut face mult mai ușor și fără atîta tevatură. — Nici eu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]