3,818 matches
-
-Și ce cauți aici în pădure, Doamne?- l-am întrebat eu. Nu mi-a răspuns; l-am privit mai atent și semăna cu un om din sat. Avea o barbă albă până la brâu, un păr lung până peste ceafă și înfășurat în acel cearceaf, părea un schimnic rătăcit pe pământ. -Am grijă de păsările cerului!- îmi răspunde el și se uită în sus. Acolo, în vârful unui copac i-am zărit pătuiagul în care locuia, un frunzar la care se suia
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
acelui devreme, Înrămat azi în amintire, Au defulat în surdină Spre Calea Lactee - Când stelele dispar În caftanul dimineții, Strâng în palmă Aromate flori de salcâm, Aștept să mă privești calin Din ochi de dumbravă, Cu verdele pe tâmple, Să mă-nfășori în straie de senin, Și blând să mă veghezi Cum îmi deschid aripile Până la creștetul norilor, Căutându-te printre rândunele, Căci cuibul este gol! Mihaela Oancea Referință Bibliografică: CALEA SPRE TINE / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1165
CALEA SPRE TINE de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353522_a_354851]
-
într-un șiret din fire răsucite negre și roșii. Pe piept cămașa era decorată cu motive geometrice în negru și roșu. Catrința țesută din fire de bumbac, la fel, în dungi verticale, era prinsă la mijloc cu o cingă roșie înfășurată de mai multe ori și îi marca talia de viespe scoțându-i în relief șoldurile feciorelnice. Avea în mâini un caiet mare pe care îl strângea, cu grijă, la piept. Privirile li se intersectară iar fata zâmbi ușurată. Cel pe
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
și să recunoaștem că îi aparținem, că am păcătuit și să cerem iertarea prin jertfa Domnului Isus care a ispășit pedeapsa pentru vina noastră. Nu e greu! Trebuie să recunoaștem că prin forțele noastre proprii suntem falimentari, deoarece "păcatul ne înfășoară lesne". Duhul Sfât poate să ne dea forța să alegem mereu să fim buni, iertători, modești și generoși. Nimeni nu poate fi bun prin el însuși. Doar cu ajutor divin. În orice întreprindem trebuie să cerem intervenția lui Dumnezeu. Iar
SĂ AVEM O INIMĂ NOUĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352791_a_354120]
-
am lăsat-o pe o etajeră cu pantofi și mi-am văzut de treabă. Mi-am mai amintit de sandale, abia peste o săptămână, când, vrând să șterg praful de pe acea etajeră, am dat peste pungă. Am deschis-o: înăuntru, înfășurată în hârtie de ziar, era o pereche de sandale. Însă nu ale mele! Din nebăgarea de seamă a celui ce mă servise, mă făcusem cu încălțările altcuiva. Să rezolv pe loc această încurcătură, nu se putea: era week-end. Atelierul nu
LOGODNICUL MEU, FRED (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352802_a_354131]
-
uneori, Ce fericită-i clipa și bogată Când mă trezește dimineața-n zori Strângându-mă la pieptul ei de fată, Cum mă strângeai! îți mai aduci aminte? Era atâta arșiță între noi Rugându-mă, prea plină de cuvinte Să-ți înfășor tăcerile în ploi! Cât de puțină-i vremea pân' la vamă! Pentru păcate cerul să ne îndure, De frumusețea ta nu-ți fie teamă, Azi nu mai are cine să o fure; Cuvintele mă umplu de fiori, Așa le-am
ȘI POEZIA PLÂNGE UNEORI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352835_a_354164]
-
rotite una față de alta. Volumele se pot obține ca diferență topologică în cazul pânzelor subțiri închise sau prin deplasarea unor suprafețe plane, torul de exemplu. Ce reprezintă o suprafață sferică? Partea roșie (exterioară) dintr-o tablă vopsită bicolor după ce o înfășurăm pe o minge. Ce este o suprafață hiperbolică? Fața albastră a aceleiași table. Cât timp tabla este proaspăt ieșită din laminor ea este o suprafață plană pe care urmașii lui Euclid își pot desena figurile geometrice. După ce o bat cu
CEVA DESPRE GEOMETRIA ABSOLUTĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352956_a_354285]
-
șoferii de aici! Să încerc și cu ăsta! Poate m-o lua el de nevastă!” visă femeia, clipind din pleoape. Și-l invită în magazia cu vopseluri, unde mergea, de obicei, cu șoferii. Se apropie de Nicky și când își înfășură brațele după gâtul lui, bărbatul nu așteptă mult. Era ca în filmele porno pe care le vizionase cu plăcere, de atâtea ori. “Femeia asta vulgară chiar știe meserie”, gândi Nicky pe deplin satisfăcut. Și își petrecu ziua gândindu-se cum
”POȘTAȘUL NU MAI SUNĂ DE DOUĂ ORI” SAU „VISURI …VISURI ...VISURI…” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352861_a_354190]
-
La w.c. Asta era! Descuie ușa, o întredeschise și privi cu atenție în jur. Pe hol nu era nimeni. Ieși, încuie ușor și, tiptil-tiptil se duse la toaletă. Smulse din sulul de hârtie igienică o bandă mai mare în care înfășură rupturile, le făcu un cocoloș, pe care îl aruncă în coșul cu hârtii folosite. Respiră ușurat și, cu pași măsurați intră în biroul primarului,șoptind voios: --Trăiți! M-ați căutat? Am auzit bătând în ușă, dar, știți...am o pântecăraie
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
naiv izbucnite! Prin metalu-nvinețit zori dulce furișați Sparg straturile dense și înaintează, Trimișii nopți, fără nimb, sunt desfigurați -Pe luciul argintiu- și-n haos emigrează ... Spălată-n lacrimi, neîncepute, de cristal Se-ntâmplă, atunci, să mă prindă dimineața. Răcoarea mă-nfășoară cu șalu-i de opal Iubirea ta încearcă să-mi aprindă fața ... Ivirea zorilor leagănă dorința, Neașteptat, sărutul mă înfioară, Mă poartă-n vibrații suave de vioară ... Cum stăruie emoția-n toată ființa! Referință Bibliografică: IUBIREA TA / Lia Ruse : Confluențe Literare
IUBIREA TA de LIA RUSE în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353035_a_354364]
-
marină (1830 m) de țărm. Speram să cădem pe zonă cu piatră și scoică pe fundul mării unde să fie și guvide. Am aruncat ancora și ne-am pregătit sculele de pescuit, un fel de petactare, nailon ceva mai gros, înfășurat pe o bucată de șlap sau papuc din plastic, cu un plumb la capăt și două - trei cârlige legate, în care punem râme negre din baltă, sau bucăți mici de pipotă de pasăre. Musai să fie roșie pipota, altfel guvidul
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
stele la picioare, Nu vezi că a noastre slove, zi de zi devin amare? Mi-ai cântat osana printr-o mulțime de cuvinte, În orbirea noastră pășim peste morminte... Se miră astăzi și oglinda de-atâtea fețe false Gândurile noastre înfășurate-n valuri de mătase Pășim pe creste albastre fără arme, fără scuturi. În desfrâul acestei lumi căzută în dor și ruturi. Și din al meu suflet mângâiat cu mii de fluturi, A rămas doar amintirea închinată unor cânturi. Trec desculță
ETERNUL DOR de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354283_a_355612]
-
intrigantă viziune artistică. Aș spune, totuși, că meditațiile mele despre arta lui Romeo Niram m-au condus la descoperiri neașteptate, ajungând la o înțelegere holografică a operei sale. Și asta pentru că există la Niram o ordine desfășurată și o ordine înfășurată pe pânzele sale, care merită cercetate cum se cuvine. Romeo Niram se află printre artiștii de astăzi care au croit un drum original, plin de riscuri, aducând probleme „grele” în spațiul artelor plastice. Întâia dintre acestea (istorică) ar fi reîntoarcerea
LECŢIA LUI EINSTEIN de DAN CARAGEA în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354316_a_355645]
-
o întreagă avalanșă umană se năpustește la frontera de la Melilla pentru a sări peste acele garduri înalte unde în ultimul timp le-au pus și un fel de cuțite ca să se rănească însă acei oameni plini de disperare le sar înfășurați cu cârpe la mâini iar unii se rânesc și înaintează așa nu se opresc și ce bucurie au când ajung pe pământul spaniol sau în centrele de ajutorare pentru emigranți ce strigate, ce bucurie, unii se închină, săruta pământul pentru că
LUMEA PROSPERITATII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354404_a_355733]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > IUBITUL MEU, MĂ GERUIE NĂPRASNIC... Autor: Maria Luca Publicat în: Ediția nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Iubitul meu, mă geruie năprasnic Și-n noapte multe umbre mă-nfășor... Mă tulbură imensa depărtare Și amintirile cu noi mă dor... Mă ninge fire albe...mă-nveșmântă Tăceri ce într-un timp ne-au despărțit Și flori de gheață se cobor în suflet Și parcă am uitat că te-am iubit
IUBITUL MEU, MĂ GERUIE NĂPRASNIC... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354480_a_355809]
-
îndepărtate, unde aripa mamei nu va mai putea să-i apere de primejdii. Mirosul speranțelor țesute de-a lungul vieții se află acasă, între pereții căminului tău, unde secundele de dor strâng visele în fuioare și te lasă să le înfășori de câte ori simți nevoia să te regăsești. Acolo, unde dai frâu liber lacrimilor, ca să eliberezi durerea născută din nedreptățile vieții, ca s-o ascunzi de ochiul, câteodată răutăcios, al lumii. Prin ungherele casei tale ascunzi stropul acela de teamă, șovăire de dinaintea
ACASĂ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354522_a_355851]
-
De-a curmezișul treptelor zăcea cadavrul unui soldat necunoscut, mort în luptele de pe Valea Prahovei, din Primul Război Mondial. Îi distingeam în întuneric ochii căscați în orbite, mâinile întinse pe lângă corp. Îi simțeam hainele prefăcute în zdrențe și trupul mumificat, înfășurat în pânze de păianjen, mirosind a praf și a umezeală. O voce necunoscută, venită din neant, îmi spunea că soldatul fusese dezgropat pentru a i se găsi un nou mormânt. Până când se va întâmpla aceasta, el rămâne pe scările Grădinii
PRIZONIERĂ LA PELEŞ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353838_a_355167]
-
posibilul ce le stă în putință pentru a-și îndepărta, prin înlăturarea clarității și chiar a oricărui sens, cititorii.” Pot fi exemplificate atâtea momente lirice! În Cântec de leagăn: „Nani, nani ... / Dormi în paza nesecatului izvor/ de priviri/ ce te-nfășoară ca-ntr-o haină de mătase,/ nani, nani ... / ochii mamei au vegheat întreaga noapte,/ și-acum dormi, căci obosite dorm și florile din vase ... ” Apreciez din calitatea mea de femeie că erotica lui este plăcută, sinceră, originală, senzualitatea are delicatețea
SCRISOARE DE PESTE ATLANTIC de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353896_a_355225]
-
nopții, cântă-i pietrei ce rămâne, sub unduirea cristalină care trece năvalnică, purtându-mi povestea în mici cascade, învăluind-o-n uitare! Soarbe-mă-n setea-ți de viață, măsoară infinitul în cuvintele ce îți mângâie timpul, fragmente fără sfârșit înfășurat în trei silabe: iu-bi-re! Tăcerea îmi fuge, desculță, căutând al tău nume în covorul fulgilor florii de cireș, mirosind a dor de tine. https://www.youtube.com/watch?v=aMBrG92bIiw Referință Bibliografică: Așteptare / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
AŞTEPTARE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353979_a_355308]
-
codul genetic/ îmi temperez firea/ prea visătoare uneori/ ochii și buzele/sunt ale mamei/ nu mă îndoiesc nicio clipă” (Meditație în semnul crucii) “șoaptele mamei/ citind din Psaltire/ mă mustră/ sunt visul împlinit/ într-o legănare/ târzie (Arhivar de vise) “Înfășurat în giulgiul visării”, poetul arhivează vise, reflexia semnifică imaculat și cuminte, realitatea sa poetică venind și din meditații mistice. De fapt, emoția limbajului său liric este în codul creștin asumat, identificându-se cu el. "mi-e dor de o fluturare
VISUL CONTINUĂ... de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354006_a_355335]
-
Acasă > Poezie > Cântec > PĂPUȘARUL Autor: Ionică Baicu Publicat în: Ediția nr. 1187 din 01 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Mă înfășoară timpul În mantia-i de plumb Și îmi pictează visul Cu aripi de mormânt. O noapte grea mă-ngheață, Tăceri negre mă-ngroapă Și parcă-s o paiața De-un păpușar purtată. În jocul lui sunt prinsă, Cu șfori de
PĂPUŞARUL de IONICA BAICU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354026_a_355355]
-
ca o adiere de vânt. - Te-ai întors, suspină în timp ce lacrimi uriașe luminară obrazul străveziu. - Sânziana, nu-l atinge, săriră celelalte femei. - E copilul meu! - Dar e și al Lui! Te va pedepsi! Cea căreia i se spunea Sânziana, îl înfășură cu șalul ei verde și îi șopti duios: - Trebuie să scăpăm de brățară, până nu e prea târziu. Cu țipete prelungi, celelalte femei se transformară în umbre și dispărură, lăsându-i singuri în mijlocul pădurii. Ionuț nu putea scoate nici un sunet
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
lui. Prin bezna adâncă, ochii săi văzură niște licăriri nefirești, urechile sale auziră niște foșnete stranii și sângele prinse să-i ardă în trup, vestind primejdia. - Sunt lupii lui Udor, șopti mama lui, transformându-se pe loc în nălucă și înfășurându-l în ceață. Fiarele uriașe se năpustiră pe urmele lor, urlând înspăimântător. Ionuț nu mai văzuse în viața lui asemena colți și înțelese că, oricât ar fi fost de protejat de cețurile pădurii, lupii tot îi simțeau mirosul. Se hotârî
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
1989, care deține o colecție de minerale și cristale deosebite, denumite și “flori de mină “, în număr de pește 16.000 de exponate din zonele: Cavnic, Herja, Baia Sprie, Băiuț, Ilba, Săsar, Nistru, Baia Borșa și Razoare. De aici, autocarul înfășurând distanțele pe roți, a oprit la deosebită construcție din lemn Mănăstirea Bârsana, atestata documentar din anul 1326, aflată pe malul drept al râului Iza, la o distanță de 20 km. de Sighetul Marmației.Din explicația Maicii Starețe am aflat ca
LA BRAȚ CU TOAMNA PRIN MARAMUREȘUL ISTORIC, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352742_a_354071]
-
Nu îi putea recunoaște din cauza deghizărilor. Un avantaj cu efect de boomerang. Ambientul era minuțios pregătit și musafirii se simțeau în elementul lor. Din tavan coborau suspendate buchete de flori roșii și albe. În jurul stâlpilor groși din marmură albă erau înfășurate spirale de frunze verzi. Ideile ei. Candelabrele sofisticate, mirajul floral, finețea materialelor și tapițeriilor, alte surprize, i-au încântat pe cei prezenți, făcându-le o impresie deosebită Marelui Duce și soției sale. Se observa pe fețele tuturor că se delectează
MY LORD (XI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352714_a_354043]