1,318 matches
-
sport ar fi un lucru bun pentru toți copii din satul meu, care ar putea fi intitulată sugestiv „La Halterofolul din Vitan”. Dacă poțo să ajuț, trimite bani. Mulțumesc, Mișu. P.S. Adresa e pe ploc. FINAL PASAJ RETRAS Mariana surâse îngăduitor. Atâția oameni se gândeau la Mișu, își puneau speranțele în el, și ea, ea era femeia nevăzută din spate, cum fusese Iozefina pentru Napoleon. (Așa-i spusese o fată de la ziar, care venise să facă poze la MaxiBar.) PASAJ RETRAS
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
luă creta și scrise subiectul pe tablă: O poveste Nedumerirea se zugrăvea pe fețele tuturor. Unul dintre noi întrebă: ― Dacă nu vă supărați, vă rog, cum "o poveste"? adică să facem noi o poveste din capul nostru? Profesorul, amuzat, surâse îngăduitor: ― Nu, dragul meu, nu vă cer să-mi scrieți o poveste născocită de voi, ci o poveste pe care o știți de undeva; ați citit-o mai de mult în vreo carte sau v-a povestit-o cineva; deși, dacă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
gât, în hohotele de râs ale clasei. De data asta, însă, răspunsul avea să fie de alt gen. ― Da! începu Chiorul, că întotdeauna începea cu o afirmație... Ahile a fost... adică Ahile Peleianul făcea parte din... "Iliada"! Marin Dumitrescu surâse îngăduitor și spuse: ― E ceva, dar ce vrei să spui cu asta, că făcea parte din "Iliada"? Ce era "Iliada"? ― Da... "Iliada" era... cum să spun... ca un fel de cruciadă! ― Ha, ha, ha! râse cu poftă profesorul. Și Ahile? ― Da
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
teză. Asta era prea mult! Subdirectorul nu se mai putu abține în fața acestei impasibilități a profesorului de Matematici, și izbucni: ― Dar bine, domnule Stoicescu, se poate una ca asta?! Nu vedeți că elevii copiază din cărți în fața dumneavoastră? Profesorul surâse îngăduitor și răspunse amuzat: ― Sânt logaritmi, domnule subdirector! ― Bine, bine, logaritmi, logaritmi, dar să-i învețe pe dinafară! * Era o tradiție la liceul nostru, și probabil și la alte licee cu profesori cumsecade, ca ultima oră de curs, înainte de vacanță, și
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
sine în expresia celuilalt. Dar Blayney nu spuse nimic; nu oferi nici o explicație pentru prevederea de care dăduse dovadă. Într-un fel, sigur că spusele sale nu aveau nevoie de răspuns. Întâi că era prea îndoielnic ca o persoană foarte îngăduitoare să-i fi dat vreodată un răspuns cinstit. Fusese implicat un mic grup de indivizi din vârful piramidei, sprijiniți în secret de puternica armată a lui Enro, comandată de Thorson. Dintre cei de atunci, Președintele Hardie era mort, și Thorson
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
mare poftă de mâncare și îți voi cumpăra vitamine, după ce vorbesc cu medicul, ca să te întremezi. Înconjurată de iubirea alor ei și respectând tratamentul cu strictețe, Silvia își revenea cu fiecare zi tot mai mult. Elena și Alexandru erau mai îngăduitori, dar cu Cecilia nu era de jucat. Nu mai iau pastilele astea că-mi fac greață, își exprima dorința câteodată. Nici să nu te gândești. Trebuie să le iei. Uite ți am adus paharul cu apă. —Au, Cecilia, mă omori
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
aduci fructe cum mi-ai promis, că mâncare mi-a adus și mama și soacră-mea. Mă ierți, dacă îți spun adevărul? — Doamne ferește! Ce-ai făcut? M-am îmbătat. — Nu te-au arătat pruncii cu degețelele?, i-a spus ea îngăduitoare. Nu, fiindcă m-am dus de dimineață la ei și le-am povestit, le am spus atâtea și atâtea și ei, drăguții, m-au ascultat uitând să mă mai dojenească. Ți-am adus și fructele. Dacă ei m-au iertat
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
sunt mai multe cu atât dezamăgirea este mai mare. Prieten Alcoolul nu a fost și nu va fi pentru nimeni un adevărat prieten. Intenții Nu toate intențiile bune se materializează în rezultatele scontate. Omul Când omul este fericit devine mai îngăduitor, mai înțelegător, mai bun. Noroc Omul se naște cu sau fără noroc; acesta fiind un dat al sorții. Grav Într-o societate cârmuită de incompetenți și netrebnici poporul nu-și poate face auzite nedreptățile, umilințele și sărăcia. Indiferență Indiferența demnitarilor
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Domnului! Atât. Am rămas trează cam o jumătate de oră, rugând-o pe Maica Domnului să mă ierte, pentru că eu nu la adresa ei trimisesem acel nu, ci celorlalți. Acum, privind în urmă la cele întâmplate, cred că Ea a zâmbit îngăduitor la ruga mea, pentru că știa mai bine ca mine la cine strigasem acel nu. Îi mulțumesc pentru iubire, protecție și îngăduință. Am adormit și a fost primul meu somn odihnitor și reconfortant după mult timp, cu toate că am dormit aproximativ două
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
UN ACT MULT MAI SEMNIFICATIV DECÎT ORICE ȚI-AI IMAGINAT CÎND AI FIXAT ACEST TERMEN. ÎN MINTEA TA ASTA ECHIVALA CU RECUNOAȘTEREA FAPTULUI CĂ SITUAȚIA ESTE EXACT CEA DESCRISĂ DE MINE. INNELDA SE RIDICĂ. \ DOMNILOR, ZISE EA CU UN ZÎMBET ÎNGĂDUITOR, TOATE ACESTEA AU FOST PENTRU MINE O REVELAȚIE. SÎNT SIGURĂ CĂ VĂRUL MEU E BINE INTENȚIONAT ȘI CĂ ÎNTR-UN FEL AR FI EXCELENT PENTRU MINE SĂ MĂ MĂRIT. DAR MĂRTURISESC CĂ NU M-AM GÎNDIT NICIODATĂ LA CĂPITANUL HEDROCK
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
din când în când în casa prietenei sale. în seara de Crăciun doamna Angela se afla în casa prietenei sale Eva, fiind singură hotărî să petreacă această seară împreună. Soțul Evei, deși era un om tăcut, era foarte blând și îngăduitor, numele lui era Emil Gherasim. Fiind mai sărac, el își făcu griji din pricina relației pe care fiica lui mai mare Ioana o avea cu Ionuț care provenea dintr-o familie înstărită, dar nu-i zicea nimic tocmai pentru a n-
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
tot atât de sigură sunt că Dumnezeu a iertat-o. Noi de ce n-am putea-o ierta? Sunt convinsă că și Radu a iertat-o ca și mine, dar va veni vremea când și el o va ierta și va fi mai îngăduitor cu ea. Acest gând în care doamna Ramona Brădescu se adâncise, fu întrerupt de zgomotul mașinii soțului ei, care tocmai se întorcea din senin de la fermă. Se întunecase de-a binelea. într-o după amiază frumoasă de mai, când soarele
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
Restul comunității românești este ca un cuib de viespi. Toți îi bârfesc pe ceilalți, toți se victimizează. Deschid acest subiect cu Jozsi, care alege mâncarea și îmi recomandă și mie. Viața e grea, mai ales printre străini", îmi spune zâmbind îngăduitor". Înseamnă că ești un om norocos", îi spun închinând paharul. "I am, yes, sunt un norocos". O spune cu o ușoară tristețe. Cei de la masă vorbesc toți deodată, mănâncă, beau și bârfesc. O femeie îl înalță pe Ceușescu în slăvi
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
spre înalturi. Cele două veverițe - sau poate altele - s-au oprit pe o creangă. Cu ochii ca scânteile, priveau spre mine. Am avut impresia - pentru o clipită - că ele încearcă să mă liniștească: „Stai pe pace. El e moșneagul Martin. Îngăduitor și cuminte ca o oaie.” Această părere a venit ca o mângâiere pentru inima mea, care se zbătea să iasă din piept. În cele din urmă, m-am liniștit. Prudent, însă, m-am retras totuși la o distanță potrivită, de unde
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
dea nemic...nime nici un val să nu le facă...” „ Cred că ai luat aminte faptul că ritualul lor religios este la fel ca <pe la bisăricile creștinești>.” Îi limpede ca lumina zilei, părinte. Întrebarea e dacă vodă ar fi fost tot atât de îngăduitor și cu altfel de biserici. „ Neîndoios, fiule. Adu-ți aminte că am întâlnit scutiri date și slujitorilor de la <Biseica ungurească>”. Îmi amintesc și cred că asta e o dovadă de respect față de alte religii, spre lauda voievozilor, ierarhilor bisericești, în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ajungeam la sentință, era un adevărat chin. Zile întregi întorceam totul pe toate fețele. Nici una din cele două părți ale mele nu vroia să cedeze. Amândouă stăteau tot timpul treze, fiecare cu mâna în gâtul celeilalte. Mă amenințam că sânt îngăduitor cu vinovații și, în același timp, mă acuzam că sânt prea crud. În acest clește, mă zbăteam zile întregi. Căutam o soluție. Și când credeam, în sfârșit, că pot pronunța o sentință acceptabilă, o revedeam pe femeia de la frizerie. Auzeam
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Am tresărit surprins. ― Mâine le telefonezi din nou? ― Trebuie. S-ar îngrijora, spuse ea perfect calmă. În lipsă de altceva, am bâiguit ceva total idiot: ― Ai dreptate... Măcar ei să stea liniștiți... Mă aștept să judecați acest joc cu zâmbetul îngăduitor pe care-l afișează totdeauna oamenii serioși când vin în contact cu ceea ce ei numesc "porniri puerile". Și dacă v-ați format despre mine părerea că sânt un cabotin puțin scrântit la minte, aveți, probabil, acum, un motiv în plus
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
poate, cu mic, cu mare, până dincolo de hotarul Stațiunii. Sau o vor ucide cu pietre, ca în Biblie; mai citesc, înainte de culcare. S-o scape Isusul ei, Eremitul! Dacă nu cumva o va păți și el... Cu Filozoful sunt mai îngăduitori; chinuie, de ani de zile, nu se știe câți iepuri, îndopându-i cu carne, dar exemplul său nu molipsește pe nimeni. Căutătorul de aur, alt aiurit, le este chiar simpatic. Se numără printre puținii localnici ce părăsesc din când în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
singur! Amăgești oglinda cu promisiuni exfoliate de pe retina lui Dumnezeu și asta e prea puțin fie și pentru un contur de fotografie. Nu poți coborî, nu poți urca în icoană, acoperă lumina cu o pânză neagră și fugi! Dumnezeu este îngăduitor cu lașii, Dumnezeu este bătrân și nu știe să numere cântatul cocoșilor. Petre, treci cu plugul peste frunte, ară adânc, seamănă grâu, treieră! Spicele motivează seceta, miriștea îngăduie ploaia, brazda justifică ridurile. Îngroapă somnul ca pe un copil mort sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cu matale nu-i chip să mă înțeleg. Și câte am lăsat de la mine, și cât de largă am fost la inimă! Vând gaterul, vând stupina, vând tipografia, tai livadă și gata! Aveam încredere, dar m-ai dezamăgit. Domnișoară, fii îngăduitoare, dă-mi răgaz trei zile și îi dau afară pe toți, îi împușc, cu mâna mea îi împușc, te rog, nu te mânia pe mine! Cum îi aflu, cum îi atârn de grindă, să învețe ce-i ascultarea. Mama lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mânia pe mine! Cum îi aflu, cum îi atârn de grindă, să învețe ce-i ascultarea. Mama lor de huligani! Îi scot la păscut când le va fi foame, ăștia nu știu să prețuiască pâinea trudită de mânuțele matale. Fii îngăduitoare măcar o zi! Mâine ridic gard în jurul livezii, gard de 5 metri, să nu treacă nici soarele, nici vântul. De mâine poruncesc să nu mai iasă nimeni din chilie după 4 până la asfințitul soarelui. Bine. Pentru matale, îmi mai ascult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
venea din cutare loc. MICUL PRINȚ: De ce? Le vei spune că ai întâlnit un om mic, și că el își dorea o oaie mică. Nu-i destul? OMUL: N-au să mă creadă. MICUL PRINȚ: Așa-i, trebuie să fim îngăduitori cu oamenii mari. De aceea, în loc să le spui că ai întâlnit în pustiu un Mic Prinț care venea de pe o planetă puțin mai mare ca el și care avea nevoie de un prieten, să le spui că ai întâlnit un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
doarme, rochia ei roșie e așezată pe scaun. Îmi simt brațul amorțit și apoi umărul. Îmi vâr cotul sub pernă să mă ridic puțin și o lovesc cu piciorul. Ea se întoarce în întuneric. — Ce ai? Are vocea obosită, dar îngăduitoare. Nu-mi mai simt brațul, mă tem să nu fac un infarct. Îi iau mâna, i-o strâng. E îmbrăcată cu cămașa de mătase cu bretelele lucitoare ca niște funde subțiri. Stă pe o parte, cu sânii ușor strânși unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
iar din când în când era destul să mișc puțin maxilarul ca să-i ating urechea, ori altceva din ea, să o sărut. Ea respira calm, și încetul cu încetul o mare liniște a pus stăpânire pe noi. Timpul era puțin îngăduitor, fără mult soare și chiar cu valuri de ceață. Mașinile treceau una după alta. Uneori, câte un tir ieșea din coloana din dreapta semnalizând prea târziu schimbarea direcției. O zi oarecare, fetițo, într-adevăr nimic special. Dar a fost cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
și Adriana din actuala și, sperăm, ultima — să se reunească la reședința din Rio de Janeiro în cele două săptămâni din preajma Crăciunului. Cu maică-sa s-a dovedit a fi exact pe dos. Deși doamna de Souza fusese flexibilă și îngăduitoare cu Adriana în adolescență și cu toate experimentările acesteia în materie de sex și droguri, nu mai avea aceeași atitudine tolerantă față de fetele nemăritate de douăzeci și nouă de ani — mai ales față de cele a căror predilecție pentru sex și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]