2,495 matches
-
întregii mele ființe, prostia este o stază a minții, încremenirea ei. Dacă în esența sa spiritul este mobil, libertatea lui manifestându-se în capacitatea de permanentă adaptare a proiectului și, eventual, în puterea de a renunța la el, prostia, ca îngheț spiritual, este proiectul sclerozat și forma rea a consecvenței. Ea este valul care bate același țărm, limită atinsă și de atins la nesfârșit. Intrat în circularitatea propriului său proiect, pe care nu-l poate părăsi și nici realiza, eul meu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ale straturilor de aer duc la variația presiunii barometrice, și deci la schimbarea condițiilor climaterice. Cine nu cunoaște teribila "Lune rousse"? In zilele de la sfârșitul lui aprilie sau începutul lui mai, dacă strălucește Luna plină, în Franța se produce un îngheț fatal vegetației plăpânde. Dacă Luna este acoperită de nori, înghețul nu se mai produce. Se zice că Laplace, împreună cu membrii unei societăți științifice, a făcut pe vremuri o vizită la Versailles. Ludovic al XVIII-lea i-a cerut savantului astronom
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
deci la schimbarea condițiilor climaterice. Cine nu cunoaște teribila "Lune rousse"? In zilele de la sfârșitul lui aprilie sau începutul lui mai, dacă strălucește Luna plină, în Franța se produce un îngheț fatal vegetației plăpânde. Dacă Luna este acoperită de nori, înghețul nu se mai produce. Se zice că Laplace, împreună cu membrii unei societăți științifice, a făcut pe vremuri o vizită la Versailles. Ludovic al XVIII-lea i-a cerut savantului astronom să-i explice fenomenul, dar autorul celebrului tratat "Mecanique celeste
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
electroliților în celulă, care devine toxică. După Lovelock, concentrația toxică de electroliți din celule are o acțiune de solvent pentru lipoproteine și lipide care se desprind de pe membrana celulară. Nu a fost încă demonstrată inhibarea întregii activități enzimatice celulare în timpul înghețului, ci doar blocarea sintezei ADN-ului (Johnson și Daniels, 1974). Dacă înghețarea este rapidă, cristalele de gheață se formează brusc și electroliții nu mai sunt eliminați, astfel încât celulele și structurile intracelulare nu mai sunt distruse, ci conservate. Pe acest principiu
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
celor două faze aflate în echilibru sau, cu alte cuvinte, variația presiunii cu temperatura dea lungul curbei de echilibru a fazelor, pe când relația determină variația temperaturii de tranziție da la o fază la alta, cu presiunea (de exemplu punctul de îngheț sau fierbere). Dacă se ia ca exemplu transformarea unui lichid în vapori, derivata din ecuația (7Ă se precizează pe curba presiunii vaporilor saturanți în funcție de temperatură. Din ecuația Clapeyron - Clausius se pot trage următoarele concluzii : - la trecerea din starea lichidă în
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
celor două faze aflate în echilibru sau, cu alte cuvinte, variația presiunii cu temperatura dea lungul curbei de echilibru a fazelor, pe când relația determină variația temperaturii de tranziție da la o fază la alta, cu presiunea (de exemplu punctul de îngheț sau fierbere). Dacă se ia ca exemplu transformarea unui lichid în vapori, derivata din ecuația (7Ă se precizează pe curba presiunii vaporilor saturanți în funcție de temperatură. Din ecuația Clapeyron - Clausius se pot trage următoarele concluzii : - la trecerea din starea lichidă în
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
temperaturi mai reduse, cu predominarea precipitațiilor solide și cu vegetație forestieră, dominată de conifere și păduri de amestec. La limita superioară, datorită asprimii climatului, pădurea este înlocuită de o vegetație arbustivă și ierboasă. Aceasta se oprește la limita climatică a înghețului permanent. Datorită climatului nefavorabil, presiunea antropică este mai redusă, structurile naturale fiind mai bine păstrate. În Alpi, Carpați, Caucaz, Munții Stâncoși, Asia Centrală ș.a., se utilizează pășunile alpine, potențialul hidroenergetic, se extrag cantități importante de lemn, și uneori de substanțe minerale
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de conifere și au o faună foarte bogată. Până în perioada actuală constituie un sector mai puțin afectat de prezența omului, continuându-și alături de pădurile ecuatoriale -, rolul de generator principal de oxigen în atmosfera terestră. Foarte caracteristice pentru aceste ținuturi sunt înghețul peren până la adîncimi mari (300 m) și solurile mlăștinoase, acestea reprezentând, alături de rigorile climatice, principalul element nefavorabil omului și activităților social-economice. b) Tundra arctică, se situează la nord de Cercul polar arctic. Climatul este extrem de rece, precipitațiile sunt foarte sărace
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
gros, peste un anumit prag termic și în lungul unor pante accentuate, poate produce avalanșe distrugătoare, așa cum se întîmplă frecvent în regiunile muntoase expuse căderilor masive de zăpadă (cazul iernii 2002-2003 în Munții Stâncoși); depunerile frecvente de polei și chiciură, înghețurile timpurii și târzii afectează grav ecosistemele naturale și culturile, infrastructura de comunicații și toate categoriile de trafic, transporturile speciale și rețelele utilitare etc.; d) dinamica atmosferei, cu o manifestare generală relativ constantă are uneori, la nivel regional și local, manifestări
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
absolută este de -30°C, temperatura medie pe perioada de vegetație este de 17,3°C. Perioada de vegetație este cuprinsă între 28 februarie și 9 decembrie. Durata medie a perioadei bioactive este de 285 zile. Data medie a primului îngheț: 15 octombrie, data medie a ultimului îngheț: 17 aprilie. Regimul pluviometric: precipitații medii anuale 474,4 mm din care primăvara 112,4 mm, vara 186,8 mm, toamna 99,1 mm, iarna 80,6 mm, pe perioada de vegetatie 309
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pe perioada de vegetație este de 17,3°C. Perioada de vegetație este cuprinsă între 28 februarie și 9 decembrie. Durata medie a perioadei bioactive este de 285 zile. Data medie a primului îngheț: 15 octombrie, data medie a ultimului îngheț: 17 aprilie. Regimul pluviometric: precipitații medii anuale 474,4 mm din care primăvara 112,4 mm, vara 186,8 mm, toamna 99,1 mm, iarna 80,6 mm, pe perioada de vegetatie 309,4 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: este
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
solul aluvial tipic și aluviunile recente. c) Aspecte hidrologice: aparține bazinului râului Prut, zona inundabilă. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori), iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneeană din sud-vest au loc ninsori însoțite de viscole. Regimul termic: temperatura medie anuală 9,6°C, temperatura maximă absolută 40°C, temperatura minimă absolută 30°C, perioada bioactivă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
decembrie, durata perioadei bioactive: 258 zile. Regimul pluviometric: precipitații medii anuale: 517,8 mm, din care: primăvara: 120,9 mm, vara: 201,9 mm, toamna: 109,8 mm, iarna: 85,2 mm, în perioada de vegetație: 335,5 mm. Primul îngheț are loc în jurul datei de 15 octombrie; ultimul, în jur de 17 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de stejar și gorun cu arțar, frasin și ulm, în vârstă de 50-110 ani, specifică luncilor din Moldova. Au fost
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
perioada bioactivă 1 martie-1 decembrie, durata perioadei bioactive 280 zile; precipitații medii anuale 560 mm din care: primăvara 135 mm, vara 175 mm, toamna 110 mm, iarna 90 mm, în perioada de vegetație 340 mm; primul îngheț 11 octombrie, ultimul îngheț 21 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de fag cu carpen și tei argintiu, în vârstă de 100-150 ani, caracteristică Podișului Central Moldovenesc. Asociațiile identificate sunt: Carpino-Fagetum (făget de deal) și Tilio-Corydali-Fagetum (făget colinar în amestec cu tei
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
temporar maritim, și anume climatul de dealuri și podișuri, mai precis ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei (II B p); temperatura medie anuală 8,5°C, temperatura maximă absolută 39,4°C, temperatura minimă absolută -30.2°C, primul îngheț 15-16 octombrie, ultimul îngheț 15 17 aprilie; regim pluviometric 572 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: Alcătuită în mare parte din făget secular de tip colinar, pădurea mai cuprinde izolat carpen și tei argintiu. Fagul este dispus în două etaje: primul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
climatul de dealuri și podișuri, mai precis ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei (II B p); temperatura medie anuală 8,5°C, temperatura maximă absolută 39,4°C, temperatura minimă absolută -30.2°C, primul îngheț 15-16 octombrie, ultimul îngheț 15 17 aprilie; regim pluviometric 572 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: Alcătuită în mare parte din făget secular de tip colinar, pădurea mai cuprinde izolat carpen și tei argintiu. Fagul este dispus în două etaje: primul etaj cuprinde tulpinile cu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cambice și solurile cenușii de pădure. c) Aspecte hidrologice: apele pluviale și subterane de pe suprafața rezervației sunt colectate de pârâul Uricani, afluent al râului Bahlui. d) Aspecte climatologice: temperatura medie multianuală este de 9,7°C, numărul de zile cu îngheț pe an 98, regimul eolian direcția predominantă nord-vest, viteza medie anuală 14,7 m.s -1 , temperatura medie pe sezonul de vegetație 14,7°C, durata medie a perioadei bioactive 290 zile (25.02-10.12), data medie a primului îngheț
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
îngheț pe an 98, regimul eolian direcția predominantă nord-vest, viteza medie anuală 14,7 m.s -1 , temperatura medie pe sezonul de vegetație 14,7°C, durata medie a perioadei bioactive 290 zile (25.02-10.12), data medie a primului îngheț 25.10, data medie a ultimului îngheț 17.04; precipitații medii anuale 557 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: pădurea este una de foioase (stejar, gorun, arțar, tei), cu caracter mozaicat, a cărei importanță științifică se datorează puternicului fenomen de hibridogeneză
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
predominantă nord-vest, viteza medie anuală 14,7 m.s -1 , temperatura medie pe sezonul de vegetație 14,7°C, durata medie a perioadei bioactive 290 zile (25.02-10.12), data medie a primului îngheț 25.10, data medie a ultimului îngheț 17.04; precipitații medii anuale 557 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: pădurea este una de foioase (stejar, gorun, arțar, tei), cu caracter mozaicat, a cărei importanță științifică se datorează puternicului fenomen de hibridogeneză din cadrul genului Quercus. Nu se poate stabili
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mai puțin întrerupte pe alocuri; teritoriul rezervației este drenat de pârâul Frasin, afluent al Jijiei. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori), iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneeană din sud-vest au loc ninsori însoțite de viscole; temperatura medie anuală 9,6°C, temperatura medie anuală corectată în funcție de pantă și expoziție 10,5°C, temperatura maximă absolută
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mm, din care primăvara 120,9 mm, vara 201,9 mm, toamna 109,8 mm, iarna 85,2 mm, în perioada de vegetație 335,5 mm; precipitații medii anuale corectate în funcție de panta terenului 350 mm; primul îngheț 15 octombrie, ultimul îngheț 17 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de amestec, formată din stejar, gorun, arțar, tei și frasin. Importanța științifică este dată de prezența în arboret a cărpiniței Carpinus orientalis - element submediteranean, aflat la limita nordică a arealului, și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
medii). Nebulozitate: 5,5 zecimi. Precipitații medii anuale: 520 mm. Temperatura medie anuală: 8,4°C; media zilnică a temperaturilor minime ale lunii celei mai reci: -7,8°C; temperatura minimă absolută: -33°C. Durata medie a perioadei lipsite de îngheț: 167 zile; indicele de ariditate 29; indicele de umiditate 64; gradul de continentalism termic: 39. Vânturile cele mai frecvente suflă din direcția nord-sud și sud-nord. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de amestec de stejar cu tei, ulm și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
solul cernoziom cambic puternic erodat. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Jijiei. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord, care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori), iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneeană din sud-vest au loc ninsori însoțite de viscole; temperatura medie anuală: 9,6°C, temperatura medie anuală corectată în funcție de pantă și expoziție: 10,5, temperatura maximă absolută: 40
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
rezervația se încadrează în sectorul de climă continentală în care se simte influența climatului excesiv, dar și influența climatului continental temporar maritim; temperatura medie anuală: 9°C, temperatura maximă absolută: 39,4°C, temperatura minimă absolută: -30,2°C, primul îngheț 15-16 octombrie, ultimul îngheț 15-17 aprilie; precipitații medii anuale 572 mm din care primăvara 156,5 mm, vara 210 mm, toamna 115,5 mm, iarna 90 mm; în perioada de vegetație 384,4 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: Este un
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sectorul de climă continentală în care se simte influența climatului excesiv, dar și influența climatului continental temporar maritim; temperatura medie anuală: 9°C, temperatura maximă absolută: 39,4°C, temperatura minimă absolută: -30,2°C, primul îngheț 15-16 octombrie, ultimul îngheț 15-17 aprilie; precipitații medii anuale 572 mm din care primăvara 156,5 mm, vara 210 mm, toamna 115,5 mm, iarna 90 mm; în perioada de vegetație 384,4 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: Este un făget cu arbori în
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]