4,243 matches
-
Își însușise linia principală a poveștii și acum, trăindu-i succesiunea nefastă a elementelor imaginate de Druțu îi adâncea și mai mult misterele. Aproape nu mai făcea diferența între răceala imaginarului și pulsul sălbatec al realității. „Îi simt parcă solzii înghețați, mărturisea el. Privitul în ochii săi m-ar salva de teama căderii în ispita morții. N-are nici o legătură cu faptul că soția m-a părăsit și nu-mi pot vedea copiii. Cred că ceva, cineva mă poate scoate din
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
16 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului • Cu o floare nu se face primăvara, dar ce s-ar face primăvara fără o floare, măcar? • Toamna se număra bobocii. Am venit, i-am văzut, i-am învins. • Iarna? Lunga vară fierbinte a înghețaților... • Vara te pregătești pentru iarnă. Pleci în țările calde. • Din primăvara până în toamna, furnica a lucrat pe câmp. Dar vremea a ținut pasul cu civilizația. Greierele i-a cântat cuceririle, și a fost răsplătit de războinicii recunoscători. Așa că acum, iarnă
DIALOGURI CU ELISE (3) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353795_a_355124]
-
ce-așteaptă înflorirea... cum crezi c-aș suporta ziua cu soarele-n amiază ce-mi va arde epiderma fără umbrarul tău de frunze? iar seara ivită în toamnă va însângera orizontul tăcut, prea tăcut, sonorizând tăcerea... în noapte cu brațe înghețate nu voi mai putea aprinde nici o stea fără de tine... salută-mi primăvara în muguri ! Referință Bibliografică: salut de primăvară / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1173, Anul IV, 18 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ecaterina Șerban
SALUT DE PRIMĂVARĂ de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353843_a_355172]
-
un răufăcător. Din dorința de a spori farmecul local și de a îmbogăți limba română, poetul a folosit în scrierile sale cuvinte italienești, dar care nu au intrat în vocabularul limbii române: contadin „țăran”, contadină „țărancă”, granite „sirop rece”, gelate „înghețate”, veturin „vizitiu”. În opera lui Vasile Alcesandri, Italia este țara portocalilor și a mărilor nesfârșite, a palatelor somptuoase, a galeriilor de artă și a spectacolelor de operă, a unor peisaje paradisiace, a dragostei și a cântecelor de amor, a armonizării
IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353858_a_355187]
-
10 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Taci, inimă, nu mai striga ce dacă e cod roșu și la tine te uită cum se-aruncă marea și revine cum păsări țipă ca-n război dar printre valuri tac apoi pe malul înghețat se dau ofrandă acestui viscol ce frâmântă lumea fără tăgadă în genunchi vom alerga și-n palma lui ne-om adăposti să scriem vers că doar cuvântul are sens de înțeles ce strigi așa e ceva neînțeles? Referință Bibliografică: Ceva
CEVA NEÎNŢELES... de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353916_a_355245]
-
Încrezător în noi, încrezător în soartă: Juvenile clipe care au plecat... Ca un fum albastru-n facla argintie, Se strecură tainic stele scânteind, Povesti de iubire, scrise pe hârtie Ninsă ca în iarna unui tandru gând; Clipele din ierni demult înghețate, Nea de vechi regrete topite-n sărut Ca buzele de fragă, dulci și minunate, Ce-au topit iubirea, ori mi s-a părut... Emilian Oniciuc (Lican)-04.01.2014 Referință Bibliografică: Iarna unui gând / Emilian Oniciuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
IARNA UNUI GÂND de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353915_a_355244]
-
nu ajung cei ce iubesc nu știu și atunci în memoria așteptării se naște un prunc de iubire verde și de lapte crud maiestoasa lumină se aprinde în noi răsăritul venind după așteptatele ploi rază lui taie drumul prin hau înghețat cei ce-au promis îi găsesc pe cei ce-au plecat cei ce iubesc în memoria iubirii rămân peste veac dragostea lor luminându-le drumul ce le-a fost dat chiar dacă soarele uneori este plecat De ANGHEL ZAMFIR DAN AZED
EXTRAS DIN MEMORIA AŞTEPTĂRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353993_a_355322]
-
prin Gara de Nord. Pregătisem dinainte un posibil dialog detașat, calm: Da, mă duc în vacanță pe la rude, dumneavoastra? Foarte bine, Sărbători Fericite!” dar, în acel an aveam să îl spun numai unei dudui străine din compartimentul vagonului. Zgribulit, așteptam în peronul înghețat trenul deja întârziat, când deodată vocea unui călător ne taie tuturor amorțeala: Hai că vine!” spune jovial și parcă mândru că a fost printre primii care au observat silueta locomotivei în zare. Colegul lui de drum se ridică în picioare
POARTA ALBASTRA de ALEXANDRU BUZOIANU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353061_a_354390]
-
o integritate absolută, impozantă și în același timp desprinsă de lacrimile sau zâmbetele lăsate în gări, altfel nu ar putea să își facă meseria, precum doctorii chirurgi. A trecut pe lângă mine fără să acorde nicio atenție. Privirea ei tăia orizontul înghețat. Am strâns bagajele în mâini și cu ochi temători, căutam vagonul meu, de parcă s-ar fi pierdut undeva pe drum. *** Copacii înghețați până la ultimul vârf păreau mai frumoși decât orice primăvară cunoscută. Mergeam grăbit pe zăpada neatinsă, imi plăcea să
POARTA ALBASTRA de ALEXANDRU BUZOIANU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353061_a_354390]
-
punct de vedere moral, am putea spune, din șirul multora ce aveau să urmeze cu o viteză din ce în ce mai mare ulterior și pentru care în mod cert lui Nicolae Ceaușescu chiar nu era nevoie să-i fie împrăștiați creierii pe solul înghețat al Târgoviștei în sfînta ziuă de Crăciun. Magdalena ALBU sfârșit de octombrie 2012 Referință Bibliografică: Magdalena ALBU - LUMEA POLITICĂ ȘI IȚELE EI MURDARE / Magdalena Albu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 705, Anul II, 05 decembrie 2012. Drepturi de Autor
LUMEA POLITICĂ ŞI IŢELE EI MURDARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353015_a_354344]
-
Cum ninge între bucurie și moarte, mă revolt uitat în cercul frigului cu o ușă deschisă prin însingurare la care Dumnezeu bate șchiop. În trupul firav cu teama spânzurată de bătrânețe, am în buzunar vechile chei pentru a deschide sufletul înghețat. Nu-i ușoară trecerea prin deznădejde sapă în mine vanitatea și urcă odată cu sângele-n inimă. Acum sunt convins toți cei care-și uită cuvântul își mușcă buzele și-i roade încet cariul lemnului uscat pe dinlăuntru, timpul le trece
ÎN TRUPUL FIRAV de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353116_a_354445]
-
pasă, cine știe câte asemenea amenințări a mai primit fără să se întâmple nimic, la urma urmei Nicu nu a fost primul și nici nu o să fie ultimul copil încins cu năpârca! Doar oamnii de prin curți au rămas stană de piatră, înghețați și de fiorul siluetei negre și de vorbele auzite, care s-au înălțat în văzduh și au coborât ca niște ace de gheață pe sub gulere... Într-una din zilele următoare tata stătea pe o buturugă, lângă porumbar, cu capul gol
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
care „seamănă numai cu el”, cum îl creionează actorul Dorel Vișan. Deopotrivă, a fost și scriitor, autor de texte memorabile pentru Revista românească. A fost un actor care a muncit, care a învins confruntându-se cu frigul sălilor de spectacol, înghețate, care a voiajat prin țară informații traficate despre apăsările românilor, despre tare umane, vicii, libertate, dreptate, ascunse într-un umor care a înveselit fără ca actorul să fie vesel, jucând o comedie fără să facă să se întrezărească faptul că dincolo de
NAE LĂZĂRESCU. MARII ACTORI RĂMÂN ŞI DUPĂ PLECARE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353166_a_354495]
-
luminată de soare. Mărțișor o aștepta, ca și când ar fi știut că Baba Dochia avea să vină. De îndată ce o văzu pe femeie aplecându-se după frăguțe, spiridușul dispăru, iar odată cu el, se făcu nevăzut și soarele. Începu să bată un vânt înghețat care viscolea ninsoarea bogată, iar Baba Dochia, dezbrăcată, îngheță pe loc și se transformă într-o stană uriașă de piatră. - Așa îi trebuie! - Când eram copii, în ultima zi din luna februarie, ne alegeam câte o zi din primele zece
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
Veselindu-se mereu, nici nu își dădură seama când văzură-n zare troienile viscolite. Locotenentul îi spuse lui Ghiocel: -Iată că am ajuns și în Țara Zăpezilor! De-acum, voinicilor, vom coborâ în zbor lin, direct prin lunci, pe râul înghețat. Vom trece prin câmpii și prin păduri, prin sate și orașe, până la Palatul de Gheață Veșnică. Din săbiile noastre și din scuturi vom slobozi mănunchi de raze, ce vor zbura în jurul nostru, ca să topească nămeții uriași. -Iar noi vom arunca
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
vom slobozi mănunchi de raze, ce vor zbura în jurul nostru, ca să topească nămeții uriași. -Iar noi vom arunca în jur fermecații clopoței ai prințesei Primăvara, le zise Ghiocel flăcăilor. Coborâră în zăpadă, lângă trei sălcii, cu trunchiurile sfârtecate. Pe râul înghețat, trei Vânturi Lățoase patinau și suflau cu turbare în stuful de pe mal. În lațele lor de pe frunte se încurcaseră ciulinii, care îi zgâriau pe turbații nespălați atunci când suflau, fapt ce-i înfuriau și mai mult. Când văzură ceata flăcăilor, se
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
suflându-le în față să-i orbească și să le fure hainele. Dar Sabie de Raze îi trăsni drept în lațele pline de ciulini. Și ciulinii luară foc, speriindu-i pe lățoși, care o luară la fugă pe valea râului înghețat. Încurajați, flăcăii și luptătorii strigară bucuroși: -Uraa! Trăiască Primăvara și Soare-Împărat! Luptătorii începură un dans ciudat, lovindu-și săbiile de scuturi, din care țâșneau mii de raze ce se revărsau în jur, topind zăpada și încălzind pământul. În dansul lor
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
Scaevola n-a fost fratele meu./ El nu si-a jertfit decât dreptul său braț./ Eu, neavând mai de preț/ decât inima,/ pe ea am sortit-o flăcării,/ dar n-a ars de tot: un ciob mai pâlpâie/ în casa înghețată a trupului/ coborâtor/ din 'naltul fumegând/ al Crucii.” (Poezia „Blasfemie”) „Gaius Mucius Scaevola (n.?-d. 509 î.e.n.) a fost un personaj eroic legendar al Romei Antice. Când regele etrusc Porsenna a asediat cetatea Romei, Gaius Mucius Scaevola a încercat să
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
lui Icar, care s-a apropiat prea mult de Soare, cel ce se apropie prea mult de focul ... patimii riscă să fie el însuși ars de acesta. Și, totuși, se mai întrevede o speranță, „un ciob mai pâlpâie/ în casa înghețată a trupului/ coborâtor/ din 'naltul fumegând/ al Crucii.”, o speranță, care, pentru autoare, este credința. Aluzivă sau tangențială la fapte petrecute cu mii de ani înainte, autoarea se exprimă parcimonios, folosind cuvinte atent alese în favoarea ideeilor, învăluindu-se într-o
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
Fecioara în taină se roagă La zeii ce suflet i-au dat Să traverseze în pace pădurea Cu sufletul deschis, neîntinat. E început de drum sau început de Lume Palatul iernii de cleștar? Oare, copacii i-s prieteni sau martori înghețați Ce-i însoțesc cărarea spre Înalt? Zăpadă pură, alb-albastră O-nvăluie-n lumină de hermină Și calea din pădure prinde viață Scăldată-n frumusețea ei divină. Din rouă târzie și raze de soare E plămădită albastra ninsoare, Pădurea, în sine, întreagă-i
SIBYLLA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353552_a_354881]
-
albul întoarcerii din pântecul nopții, o culoare a inițierii, de fapt o non-culoare în simbolul unei lumi: „Apoi șovăi alb pe alb/privind cum ninge/ m-ar durea urmele/ pe care le-aș lăsa în zăpadă/ m-ar frige asfaltul înghețat/ te-aș căuta/ dar timpul tot scade/ a rămas fără haine cel puțin azi/ în oglinda mea”( Răspuns). Timpul, acea măsură a tuturor lucrurilor apare obsedant, uneori sub semn de întrebare, ca în poemul Trezirea, fără „rădăcinile misterelor/ și blidul
ELISABETA IOSIF ÎNTRE ALB ŞI NEGRU -CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353560_a_354889]
-
până ce noaptea va însori(management de criză). Triumfătoare este și iubirea, chiar dacă „a găsit ușa înțepenită” și chiar dacă: „ferestrele aveau giulgiu de crini/ nu se auzea țipenie/ de om nici gând/ și atunci a aprins candela între nori/ hrănind îngerii înghețați (dragostea). Copleșitoare metafore, ca și în poemul „tatăl”: noaptea își spală călcâiul / însângerat/ felinarele se topesc/ pădurea își frânge coastele albe/ peste plămânii vântului/ în curtea vecină/ bărbatul a făcut pârtie și a ieșit în drum/ dă bună dimineața uitării
ELISABETA IOSIF ÎNTRE ALB ŞI NEGRU -CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353560_a_354889]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > "MĂ RĂSTIGNESC PE FLOAREA VIEȚII.." Autor: Alexandru Florian Săraru Publicat în: Ediția nr. 1181 din 26 martie 2014 Toate Articolele Autorului "Sentința nouă, repetată, mărește numărul de gratii, Ecoul spasmic, înghețat, își recunoaște neputința, Organele, în fața morții, se dovedesc niște pramatii, Iar anticorpii de speranță îmi părăsesc pe rând ființă. Din vise scurte, transhumate rămâne pumnul de cenușă, Un răsărit târziu de soare, atinge, maltratează pleoapa Acum o să cobor pe geam
MA RASTIGNESC PE FLOAREA VIETII.. de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353576_a_354905]
-
așa mai departe. (Manole Neagoe, Attila, Ginghis-han și Tamerlan, Ed. Meridiane, București, 1971, p.18). O descriere realistă a Hunilor ne-o face ilustrul Ammian Marcellian: „Neamul Hunilor, puțin cunoscut în vechile monumente istorice, locuiește dincolo de mlaștinile Macotrice, în preajma Oceanului Înghețat, și întrece orice măsură a sălbăticiei. La ei chiar în primele zile de la naștere, copiilor li se brăzdează adânc obrajii cu fierul pentru ca nimicindu-se din timp rădăcina părului, să se acopere cu cicatrici și zbârcituri. Încât îmbătrânesc fără barbă
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
timp. Dacă ar putea ar rupe Europa în două exact pe falia geopolitică hungtingtoniană care se întinde de pe mică Insulă Albă (românească, simbol al civilizației europene de mii de ani) până pe Volga, dar în așa fel încât să dezghețe Oceanul Înghețat și să unească (printr-un fluviu creat artificial, care, iată, se dezgheață deja, în chiar clipa aceasta) Oceanul dezghețat cu Marea Neagră, cu Mediterană și cu Marea Moartă. Că lumea întreagă se va umple cu mortăciuni și că va curge în loc de
DESPRE WWW3 ŞI CELE TREI EXPERIENŢE REVELATOARE: O EXPERIENŢĂ ÎN AFARA CORPULUI (EAC), O EXPERIENŢĂ LA LIMITA MORŢII (ELM) ŞI O STARE MODIFICATĂ A CONŞTIINŢEI (SMC) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/353618_a_354947]