1,233 matches
-
ignorate decât de cei cu memorie scurtă și deficit de luciditate, dacă nu și de onestitate. Minciuna și teroarea au fost Însă criterii de competiție și convergență, nu de diferențiere Între cele două sisteme totalitare. Implicită și adesea explicită rămăsese Înrudirea de fond: repulsia amândurora față de dușmanul comun, democrația. Paradoxal, infamul cuvânt era totuși folosit (și este și astăzi) de extrema stângă, rareori de extrema dreaptă. Fascinația pe care marile idei - chiar dacă devenite sloganuri - umaniste o exercită și va continua, probabil
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
era firea bărbatului ei”, citim În textul din 2001 al revistei Apostrof, despre tatăl-fierar și fiul de fierar, de care autorul mărturisește surprins că reușește „tot mai greu” să se distanțeze. „Anti-modelul” tatălui Îi sugerează, se pare, la bătrânețe, paradoxale Înrudiri. O secvență față de care Leon Volovici nu-și ascunde perplexitatea Îmi transmite și mie, mărturisesc, frisonul care ar fi să-și caute abia numele În arhivele de psihopatologie ale „conspirației mondiale”, capitolul „Monopolul suferinței”: „Evoluția postumă a imaginii lui mi-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
unei vocații viguroase, încă primește, ca și alții, înrâuriri venind dinspre mai vechii I. Heliade-Rădulescu, V. Alecsandri și D. Bolintineanu. Afișează o pasiune aparte pentru Byron și poezia lui, afinitate pe care și-o motivează printr-o legătură de sânge, înrudire fantezistă, ridiculizată de contemporani. Volumele Preludele (1862), Miosotis (1865), Poezii noue (I, 1873), Nostalgia (1885) relevă un autor inegal, cu pâlpâiri de poezie bună, departe însă de ceea ce prevestiseră la debut D. Bolintineanu, Gh. Sion și G. Crețeanu. G. scrie
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
Calul Troii»/ se-ntorc din larg eroii/ cu pumnii-n buzunare,/ setoși de răzbunare”. Această viziune este susținută structural de poeme lungi, balade, romanțe, în care D. versifică ușor, rostogolind cuvintele cu impetuozitate și părând a se opri cu greu. Înrudirii cu Ion Minulescu, semnalată de Mioara Apolzan, i se adaugă aceea cu Panait Istrati, atmosfera baladescă fiind uneori asemănătoare, cum remarca Ion Vinea. Poet și navigator, D. s-a îndreptat în cele din urmă către traducerea de poezie „exotică” - persană
DAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
examinează originea, vechimea și circulația acestei specii poetice, ca apoi, într-o formulare lapidară, să definească vechimea și principalele note particulare ale baladei familiale: „o seamă de motive și interdicții (incestul, adulterul etc.), elemente de conduită, recurența unor forme de înrudire, reguli de căsătorie sau relații între rude în regiuni diferite ale lumii, vehiculate în limbajul simbolic al baladei familiale, pot fi considerate elemente străvechi de natură psihologică și socială, constituind un sistem de atitudini având rolul să asigure coeziunea, echilibrul
CARSTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
inițial. De aceea, poate așteptarea lui Vincent, în cafeneaua pariziană, are pentru personajul narator din Parages cam tot atâta semnificație cât dobândește și aceea a lui Godot în piesa lui Beckett. În roman se recunosc însă și destule elemente atestând înrudiri cu tradițiile prozei analitice interbelice românești, de la luciditatea cinică a „dosarelor de existență” ale lui Camil Petrescu, până la neliniștea nostalgică a investigațiilor lui Anton Holban sau la anchetele obsesionale, de polițism erotic, ale lui Gib I. Mihăescu. Ploaie la Chantilly
CAZABAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286147_a_287476]
-
Orbitor (I-II, 1996-2002, proiectat în trei volume). Deschiderile pe orizontală oferite în Visul de statutul gemelarității și ambigeniei se închid acum în favoarea sondărilor informației genetice individuale (capitolul dedicat neamului Badislavilor vine parcă din proza sud-americană), cu antenele sacralității imemoriale (înrudiri cu Nașteri mistice de Mircea Eliade, cu studiile lui Jung și Kérény despre copilul divin ș.a.). Nu există structură narativă în Orbitor fără un subtext referențial, fie că este vorba de psihanaliză, mitologie sau exegeză biblică, fie de dialogul cu
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
o alta. Fiecare c.l., ca expresie a unei grupări literare distincte, vine în câmpul cultural cu o nouă raportare la trecut, ale cărei componente sunt viziunea proprie asupra tradiției și, subsecvent, o genealogie culturală aparte, selectată și compusă în funcție de înrudirile și afinitățile concordante cu „aerul de familie” și ideologia pe care respectiva grupare le afirmă. În mod necesar, structura oricărui c.l. include prezența unui critic-mentor, figura unui „spiritus rector” în stare să adune laolaltă personalități variate, să unifice și
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
momentul 1933 (Noua generație) ș.a. Dar acestea sunt deduse nu din programele revistelor, ci din analiza creației, unde se descoperă personalitatea dominantă, fapt ce face să nu se mai respecte întotdeauna cronologia. Scriitorii sunt grupați în genere pe afinități, pe înrudiri tematice și stilistice, uneori pe criterii mai mult sau mai puțin arbitrare (Eseniniștii). Ca oricare alta, și periodizarea propusă de C. este susceptibilă de discuții. Cel puțin pentru marii scriitori, autorul a conceput capitole monografice. Mai târziu, se va gândi
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
după același mecanism precum eroul tată al Inorogului: e vorba de Coracopardalis. O combinație cum nu se poate mai nepotrivită, mai împotriva naturii, între corb și pardos. Atunci când dorește să-l cumpere cu totul pe Pardos, Corbul îi promite o înrudire care constă în amestecul grotesc de trăsături: "Așijderea, el acmu la bătrânéțe agiuns fiind, din ce să află a-l mai preface macara că peste putință ieste (căci nici Corbul negreață, nici Pardosul pistriciunea a-și muta poate), însă pe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de la Montpellier. În prezent lucrează aici, în domeniul biologiei celulare, și colegul nostru de generație Florin Grigorescu. Dintre universitățile europene timpurii, Montpellier se aseamănă cel mai mult, ca profil și performanță, cu universitățile din Bologna și Padova. Pentru a exemplifica înrudirea Montpellier-Bologna, să consemnăm că chirurgul Guy de Chauliac (1298-13689, autorul lucrării „Chirurgia Magna”, care conține nu mai puțin de 3299 referințe la alte lucrări, incluzând 890 numai din Galen), a fost student la ambele celebre universități medicale - Bologna și Montpellier
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
sau a patriei pe baza ideii că un trecut valoros e în măsură să legitimeze aspirațiile contemporane ale națiunii. Studiul lui Bălcescu pune problema diferit. Istoria funcționează aici nu ca un instrument de restituire a unei origini sau a unei înrudiri avantajoase, ci a unei misiuni. În loc să se întrebe cine au fost strămoșii iluștri care îndreptățesc existența și recunoașterea națiunii române, Bălcescu încearcă să înțeleagă ce menire ne-a atribuit ordinea cosmică. Legitimitatea noastră vine din ceea ce avem de realizat în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
du bist so schön" așa cum Goethe îi sugerează lui Faust? Deoarece Ulise a gustat din plin farmecele nimfei încât legendele ulterioare îi atribuie un fiu numit Latinos (mai des considerat fiul lui Circe, ceea ce ne face să ne gândim la înrudirea dintre aceste două personaje). Dar Ulise se satură de mângâierile sale, se plictisește de alintările și farmecele ei "de când se săturase de nimfă, noapte dormea în silă în peșteră alături de ea, care-l mai iubea încă; ziua nu mai contenea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
feacienilor descrisă de Atena este exact cea a pretendenților care-l abordează grosolan pe Ulise și-l fac "cerșetor nepoftit". Forța lui Ulise pusă la încercare în Scheria se dovedește absolut superioară și anunță victoria sa în Itaca. Există o înrudire a figurilor Nausicăi și a lui Telamah. Au aceleași roluri: copii de familie regală, într-un mediu foarte feminizat; Atena trimite acestor doi tineri aproape adulți un vis care anunță sosirea lui Ulise, vis în care Ulise apare ca unul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lui, ceea ce se și întâmplă: bogatul furios dorește ca să-și rupă gâtul calul lui prea nervos, ca soția lui să rămână țintuită locului, iar a treia dorință va trebui folosită pentru a o elibera pe biata femeie. Grimm a menționat înrudirea acestei povești cu cea a lui Filemon, datorită ospitalității cuplului de bătrâni fără copii a căror pietate este exemplară și datorită câtorva detalii (casa lor nouă cu țiglă roșie seamănă cu descrierea templului eroilor lui Ovidiu). Exemple antice similare ar
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
construirea intimității ca secret. Furia bătrânului atestă această angoasă a unei deposedări de ceea ce constituie fundamentul însuși al identității sale. Și totuși, în strania familiaritate care pare să existe între cei doi protagoniști (fiindcă pe lângă unele semne de conivență - și înrudirea pe care o întrețin prin aceeași dragoste -, naratorul se gândește că nu ar fi putut niciodată să intre în casă fără acceptul bătrânului, nu putem să nu observăm că există aici o formă de ne-spus elocvent din partea sa, un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
caracterul anal compulsia și plăcerea atașată de interesul pentru fața ascunsă a lucrurilor, pentru explorarea reversului, plăcerea răsturnării, gustul secretului pentru secret și elucidarea enigmelor 477. Reamintind etimologiile și conotațiile cuvântului secret (cameră secretă pentru a desemna locul de ușurare, înrudirea între secret și excrement, asocierea cu mirosurile (o știre care transpiră) etc., el subliniază legătura secretului cu analitatea și chiar prin aceasta cu problemele darului, ale datoriei, ale schimbului, ale luării în posesie și stăpânirii. Avariție sau generozitate, de la retenție
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
semnificante: mitul, literatura etc. b) mai general, ceea ce tradițional defineam drept cultură, pentru că este compusă din sisteme semnificante. Dar dincolo de limitările logice ale culturii, spre civilizație, întrucît nu se face distincție de natură între sisteme semnificante, cum sunt cele de înrudire, bucătăria, arhitectura, moda și literatura, pictura, mitul, tragedia etc. c) mai extins, dilatând granițele civilizației până la acelea ale societății și chiar dincolo, în plină extindere spre natură, în care regăsește cultura (ca în codul genetic, spre exemplu). în formularea conștiinței
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
la nimic altceva. Principalii reprezentanți ai acestui curent de gândire care a dominat - și chiar a terorizat - întreaga filosofie occidentală în deceniile 6 și 7 ale secolului nostru sunt antropologul Claude Levi-Strauss - care a analizat ca sisteme semnificante sistemele de înrudire, miturile, ritualurile, bucătăria și, în general, culturile arhaice -, teoreticianul literar Roland Barthes -care a scris eseuri foarte interesante despre literatură, miturile societății moderne și modă -, filosoful Michel Foucault - care a cercetat "epistemele" ca mari forme ale ordinii cunoașterii -, neo-psihanalistul Jacques
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a acordat atenție și comportamentului ca sursă de semnificații. Cea mai importantă trăsătură comună a structuralismului de orientare lingvistică este afirmarea naturii de limbaj a formelor și manifestărilor culturale. Prin această identificare, forme și manifestări ale culturii cum sunt fenomenul înrudirii în societățile arhaice, miturile, ritualul, bucătăria, codurile de politețe, literatura, moda ș.a. devin domeniul analizelor unei semiologii a cărei paradigmă de sistem semnificam este limbajul uman. Sau invers, limbajul devine, după cum spune Levi-Strauss, faptul cultural prin excelență. Luată în sens
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
unitară a structuralismului ne-o dovedește generalizarea ei în pozițiile structuraliste radicale până la a contrage la semn nu numai simbolul ci și indicele, simptomul, semnalul, pe de o parte, noțiunile și conceptele pe de alta. Arbitrarietatea semnului și sistemele de înrudire, miturile, ritualul, bucătăria (la Levi-Strauss); literatura, miturile societății burgheze, moda (la Barthes) ca sisteme semnificante. Ceea ce-și propune Levi-Strauss în prima sa carte - Les Stmctures elementaires de la parente, 1949 - este de a demonstra că regulile mariajului, nomenclatura, privilegiile și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ritualul, bucătăria (la Levi-Strauss); literatura, miturile societății burgheze, moda (la Barthes) ca sisteme semnificante. Ceea ce-și propune Levi-Strauss în prima sa carte - Les Stmctures elementaires de la parente, 1949 - este de a demonstra că regulile mariajului, nomenclatura, privilegiile și interdicțiile înrudirii în societățile arhaice sunt aspecte indisociabile ale aceleiași realități, care este structura sistemului considerat. Punctul de plecare al demersurilor sale este prohibirea incestului, o regulă care, singură între toate regulile sociale, posedă un caracter de universalitate. Explicația "naturală" a prohibirii
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
un fenomen universal? Ajutat de teoria reciprocității a lui Marcel Mauss, Levi-Strauss descoperă cheia sociologică a interdicției fundamentale a societăților arhaice, văzând în prohibirea incestului aspectul negativ al regulii pozitive a exogamiei. El poate astfel reduce extraordinara diversitate a regulilor înrudirii și mariajului la câteva tipuri de schimb de femei între clanuri sau linii de înrudire și descoperă că aceste reguli servesc tocmai asigurării comunicării femeilor între grupe, după cum regulile economice servesc la a asigura comunicarea de bunuri și servicii, iar
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a interdicției fundamentale a societăților arhaice, văzând în prohibirea incestului aspectul negativ al regulii pozitive a exogamiei. El poate astfel reduce extraordinara diversitate a regulilor înrudirii și mariajului la câteva tipuri de schimb de femei între clanuri sau linii de înrudire și descoperă că aceste reguli servesc tocmai asigurării comunicării femeilor între grupe, după cum regulile economice servesc la a asigura comunicarea de bunuri și servicii, iar regulile lingvistice la comunicarea de mesaje. Apropierea dintre schimbul de femei și schimbul de bunuri
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și prin apercepția reciprocității, se poate opera trecerea de la stimul la semn și defini trecerea de la natură la cultură, desfășurată într-o instituție. Stabilind asemănarea formală între situația etnologului (sociologului) și cea a lingvistului fonolog, Levi-Strauss afirmă că "sistemul de înrudire este un limbaj" întrucît "ca și fonemele, termenii de înrudire sunt elemente de semnificație; ca și acelea, ele nu capătă această semnificație decât cu condiția de. a se integra în sisteme; "sistemele de înrudire" ca și "sistemele fonologice" sunt elaborate
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]