1,466 matches
-
duce de la eu la peisaj, care se revarsă apoi în spațiul interior: „o iei în susul râului. apa curge. / delta morții în tine”. Revin și stările de destrămare, de pustiu lăuntric, dar tot amintirea este cea care asigură unitatea dintre eul înstrăinat și cel regăsit. Titlul trimite la nota de franciscanism regăsibilă în inefabil, în comuniunea sacră cu lucrurile, cu universul. Se simt urme ale tristeții, ale suferinței, mai adânci decât în alte poeme, stilul apropiindu-se de elegiile lui Rainer Maria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
modificat. Dacă simți că ești mai puțin stresat sau neliniștit atunci când te vezi folosind aceste schimbări, vei ști că ele sunt corecte pentru tine. Dacă vei simți încă o anumită neliniște, aceasta poate proveni din faptul că el se simte înstrăinat sau diferit. În acest caz, încearcă schimbarea, sau schimbările, peste câteva zile. Poți oricând să faci din nou acest exercițiu și să ceri mentalului tău inconștient să aleagă opțiuni noi. Mulțumește mentalului tău inconștient pentru cooperarea în acest mod minunat
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
izvorului de viață ce îmi genera revigorarea vitalismelor psihice. Inteligența de acționare, curajul nativ, răbdarea, legătura afectivă cu semenii dragi își diminuează prezența în dinamica interiorității mele, constant, cu fiecare pas prin labirint, asemeni unor ecouri lăuntrice din ce în ce mai îndepărtate, mai înstrăinate egoului ce sunt. Pe fondul acestui sentiment aud chemarea morții proprii și sunt determinat să o trăiesc în avanpremieră, premonitoriu, să fiu o prezență dedublată în cel care asistă la survenirea ei și cel care moare efectiv. Mă simt martorul
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
care pleacă lumina și căldura sufletului meu, totuși simt o distanță între mine și dânsul, pe care simt nevoia să o respect. Simt o distanță care mă ține departe de dânsul și care mă face să mă simt ca un înstrăinat. De ce?. Poate că pentru că-mi este atât de drag, poate că pentru că mă simt atât de rămas în urma lui; poate că pentru că-l prețuiesc atât de mult. Cât de jos este locul de unde a plecat, prin câte suferințe și umilințe
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de preluare, de educație permanentă. Cum copilului i se repetă de mai multe ori un cuvânt (să-l țină minte) tot așa ascultătorului sensibil (ne-animalizat, netembelizat de televizor) i se poate șopti, cânta, recita poezia eminesciană, receptată și de înstrăinați, pe nivele de percepție ! Redescoperirea lui e un proces permanent în evoluția acestui neam. Noi, pieritorii de azi, murim mai puțin simțind fiorul poeziei lui. Noi, trăitorii de pretutindeni, cu sensibilitatea dată de Domnul, ne înnobilăm și cu râul, ramul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
destul de răspîndită în epocă; o susține și profesorul de rusă de la liceul unde învăța Vania, Șimanschi, care „mare slavofil, a încercat o dată chiar să dovedească că «moldovenii» sînt slavi românizați, datori deci să se întoarcă la matcă“ (2, 187). footnote> , înstrăinată însă de marea națiune mamă“ (1, 96). Ce mai conta falsul grosolan privitor la originea populației din provincie?! Viitorul provinciei nu se arăta deloc favorabil populației moldovenești. Pe de o parte, prin căsătoriile contractate între fiice ale boierimii și nou
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de obîrșie <footnote Ideea o susține și profesorul de rusă de la liceul unde învăța Vania, Șimanschi, care „mare slavofil, a încercat o dată chiar să dovedească că «moldovenii» sînt slavi românizați, datori deci să se întoarcă la matcă“ (2, 187). footnote> , înstrăinată însă de marea națiune mamă“ (1, 96). Falsul grosolan privitor la originea populației majoritare din provincie nu mai conta. E ușor de închipuit că la aceste petreceri, ca și în instituțiile sociale limba de comunicare era rusa, clasa dominantă a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
chiar dacă aici constatăm o evoluție inversă, de la "obiectiv" la "subiectiv", de la teatru la proză cu o singură precizare, totuși: subiectivitatea lovinesciană nu e niciodată expresia directă, necenzurată, a "eului", ci se manifestă mereu în formele "obiectivate" retoric ale unui discurs "înstrăinat" cu metodă, ca la teatru. Pe de altă parte, având în vedere că Lovinescu rămâne fidel până la sfârșit crezului impresionist, în intenția de a scoate în relief importanța personalității criticului, nu cumva din același motiv (dorința afirmării eului "ideal", a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
putem vorbi cu certitudine, însă Evul Mediu ne oferă confirmarea acestor fapte prin serbările de Sf. Ioan și Sf. Vitus, când mulțimi tot mai mari cântă și joacă dansuri tradiționale în care farmecul dionisiacului restabilește legătura dintre oameni sau om-natura înstrăinată (dușmană ori subjugată), sărbătorindu-și împăcarea cu fiul său omul. Elenul apolinic are o părere diferită în raport cu efectele acesteia, care i se păreau titanice și barbare, dar cu toate limitele și măsura sa a uitat principiile apolinice. Momentul în care
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
în gândirea lor ar opera o schemă speculativă de sorginte gnostică. Dacă la Hegel, procesul în cadrul căruia spiritul ajunge, pornind de la o stare de alienare, să se regăsească pe sine însuși, pentru Voegelin acesta este analog peregrinării prin intermediul căreia scânteia înstrăinată (pneuma) a gnosticilor se întoarce din exilul său în cosmos pentru a ajunge la plenitudinea originară (pleroma). La Marx, procesul dialectic al istoriei, pe care materialismul istorico-dialectic ne permite să-l recunoaștem, îl eliberează pe om de înstrăinare și îl
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
inacceptabile inautentice, negative, care contravin flagrant cu adevărul și cu valorile morale acceptate de către mine. Din acest motiv, În cazul nevrozei, persoana se simte frustrată. Ea trăiește criza morală a izolării și constrângerii Într-o lume În care se simte Înstrăinată, exclusă, dar de care simte că aparține și nu dorește să se desprindă. Nevroticul trăiește dramatic suferința sa În planul moral interior, Întrucât valorile morale interiorizate, În conformitate cu care este structurată persoana sa, sunt În conflict cu valorile schimbate ale lumii
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Înstrăinare. În al doilea caz, exilul este izgonirea sau respingerea, alungarea persoanei din cetate. Plecarea din cetatea de origine va avea consecințe psihologice, morale și sociale serioase pentru individ. Intrat Într-o altă cetate, exilatul se simte Însingurat, izolat și Înstrăinat. El nu mai poate comunica mental și afectiv cu ceilalți. Se va simți, prin Însingurare, schimbat. Nu se recunoaște pe sine În noul mediu, având din punct de vedere psihologic și moral sentimentul „pierderii de sine”, al autodizolvării sale În
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Andrei Pandrea, iar Mihai Neagu dă o evocare intitulată Amurgul lui Petre Țuțea. În câteva numere din 1960-1961 sunt comentate „cazurile” Vintilă Horia, Petru Dumitriu, Șerban Cioculescu. Rubricile se intitulează „Cronica pesimistului”, „Note și comentarii”, „Din lumea exilului”, „Despre frații înstrăinați” (cu referire la românii din fosta Iugoslavie), „Semnalări”, „Din ziare, cărți, reviste”, „Doruri și necazuri”, „Calendar național”, „Varia”, „Puncte și contrapuncte”, „Tribuna liberă”, unele fiind miscelanee de actualități culturale, politice și de opinie. Multe contribuții sunt semnate cu pseudonim. Au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290468_a_291797]
-
trăiește așa cum se cuvine. Tot Nichita este Însă nevoit să afirme: eu nu admir misterul, Îl creez. Este o afirmație a orgoliului creator tipică pentru artistul ca și pentru sufletul faustic al occidentalului. Sfâșiat de accese acerbe de individualism, omul Înstrăinat simte că totul, lumea Întreagă, Îl neagă. Este adevărat, uneori, În clipe de adâncă reverie, până și Camus, care teoretizează omul absurd, resimte acea blândețe fără de margini a unui peisaj care Îl neagă fără mînie și Îl Împacă oarecum cu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de aceste suprafețe de teren vânzându-le câmpulungenilor, prilej de lungi procese și intervenții la instanțele statului. Când dreptul de proprietar deplin al mănăstirii a fost încălcat, aceasta a intervenit pe lângă domnitori și sfatul domnesc pentru a-și recupera moșia înstrăinată. Așa s-a întâmplat după ce Pavăl Ciotu (printre primii vămeni cunoscuți cu numele de familie și de botez), ajuns la nevoi, zălogește o suprafață de teren unui locuitor din Câmpulung. Documentul din 6 noiembrie 1699 consemnează: „Pavăl din Vama cu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
fost cazul cinematografiei și al muzicii rock și folk. Sentimentul romantic al naturii fusese perceput în cultura occidentală drept irațional, utopic, în contradicție cu ideea de progres. Tinerii asociază reîntoarcerea la natură cu sentimentul de opresiune într-o lume artificială, înstrăinată, abstractă. Ei revendică natura într-un mod personal și profund. Revendicarea apare îndeosebi în mediile urbane tehnicizate, industrializate, birocratizate și contrastează puternic cu ideologia dominantă a unui progres manifestat prin luarea în posesie de către civilizația umană, prin mijloace tehnologice, a
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
motiv al căutărilor perpetue. Mecanismul acestui pragmatism este simplu, chiar simplist dar rezultatele sînt peste așteptări. Primul pas important este identificarea problemei. Aceasta este creșterea omogenă a spațiului urban urmată de criza de identitate a utilizatorilor spațiului. Oamenii se simt Înstrăinați, dezorientați, nu-și mai găsesc locul În propriul oraș. Este necesară o intervenție de amploare dar cum, În ce mod? O idee importantă, În fond vorbim de o societate democratică, este să-i Întrebi chiar pe cetățeni. O asemenea acțiune
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
dați-mi alt trup să-mi descarc nebunia"; 28. Ipostazele timpului: a. "fugit ireparabile tempus" (timpul se scurge ireversibil); b. "fortuna labilis" (soarta este schimbătoare); "vanitas vanitatum" (deșertăciunea deșertăciunilor); 29. Natura își pierde inocența și înfățișarea paradisiacă, omul se simte înstrăinat: "De nicăieri pământul/ nu m-a chemat/ Sunt blestemat!"; 30. Satul devine suflet, are alte dimensiuni existențiale: "Eu cred că veșnicia s-a născut la sat/ Aici orice gând e mai încet,/ și inima-ți zvâcnește mai rar"; 31. Condiția
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
refuzat: "Pretutindeni pe pajiști și pe ogor/ serafimi cu părul nins/ însetează după adevăr". Paradis în destrămare prevestește o vârstă a negării rostului sacru: un univers în declin populat de: "portarul înaripat", serafimii, arhanghelii, "porumbelul Sfântului Duh". Profetul se simte înstrăinat, nefericit, văzând că lumea începuturilor, a mitului, nu mai are eficiența originară. În fântâna cu "apă vie" se întrevăd semnele morții, descompunerea formelor de manifestare a divinului: "odată vor putrezi și îngerii sub glie". În timp ce totul cade în profan, doar
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ajungînd la temperaturi astronomice care o aduc în comă. Smiley reușește să construiască un suspans autentic în cazul lui Stephanie, dacă ea chiar va muri de gripă - din punctul de vedere al tatălui, un stomatolog de succes, ca și al înstrăinatei lui soții. Și în parte pentru că istoria ne-a arătat în detaliu cum ceilalți membri ai familiei se îmbolnăveau dar apoi se însănătoșeau, ne temem cu toții că, pentru Stephanie, sfîrșitul va fi unul diferit, rău. Tabăra indiană povestește cum
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
singurul deznodământ previzibil. Lațul se strânge în jurul unor victime prea slabe de înger și prea încrezătoare, prea indecise în somnambulismul lor narcisic. Cina din casa ororilor este un prilej de confruntare a celor două cupluri de vânători (străini) și vânați (înstrăinați). Aceștia sunt dezamăgiți de comportamentul brutal al lui Robert (care îi trage un pumn în stomac lui Colin, fără nici un motiv, în mintea bolnavă a aceluia fiind un test de bărbăție), în conivență cu aluziva curte făcută de Caroline, dezgustătoarea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
apărut în 1992 și va fi ecranizată în regia lui Stere Gulea în 1993 sub titlul "Vulpe-vânător". Ludică până la paroxism, non-sens și absurd, cea mai tânără scriitoare laureată a premiului Nobel (n. 1953, Nițchidorf, Timiș) aruncă asupra lumii o privire înstrăinată, suprareală, contaminându-și personajele și climatul cărților cu propria stare de teamă, nesiguranță, psihoză. Realismul descrierilor maniacale (cooperativa Progresul, agricultura făcută cu elevi și soldați, festivismul ce nu ocolea nici manualele de școală, abatorul "greutatea în viu și greutatea după
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și apoi dezvoltă, ca într-un foarte personal jurnal de lectură, substanța unui vers celebru, a unui aforism. Versurile ei, desen liniștit, limpede, aproape caligrafic, închid însă mărturisiri, reflecții și glose care vin dintr-o zonă a căutării continue, neliniștite. Înstrăinat, refractar și disprețuitor față de banalitate și prozaism, eul se regăsește pe sine într-un Ev Mediu idealizat. În multe reverii sentimentale este contemplată dragostea, trăire gravă, unică, însoțită de gesturi solemne sau eroice. Atunci când presentimentul morții se intensifică, din voluptatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287417_a_288746]
-
de la Școala Normală „Vasile Lupu”. Pensionară și dânsa, doamna Păduraru a avut ingenioasa idee de a-i aduna la ea acasă pe colegii cu care a trudit zeci de ani la pregătirea și perfecționarea învățătorilor și educatoarelor. Puțin stingheriți și înstrăinați, cu chipurile luminate de bucuria de a se revedea, invitații au fost întâmpinați cu urările de bun venit ale gazdei, după care a urmat textul subsemnatului intitulat Idei și fapte. Iată-l: Trebuie ca mai întâi să lămuresc înțelesul filozofic
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Munteanu, Trei tineri socialiști, CNT, 1976, 5; Dicț. lit. 1900, 881; Ioan Dănilă, Condamnat la uitare?, „Deșteptarea”, 1997, 2 204; Tiberiu Lovin, Centenarul unui scriitor băcăuan care s-a sinucis la Paris, „Monitorul de Bacău”, 1997, 199; Ioan Dănilă, Un înstrăinat. Eugen Vaian, ATN, 1997, 9. S. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290406_a_291735]