64,920 matches
-
profesorilor, spunând că ai treabă cu un profesor, să găsești motive să nu te duci la o oră și să pleci În parc să te plimbi cu barca, să găsești motive pentru ce ai lipsit ieri și de ce nu ai Învățat, de ce nu ai temă sau proiectul. Să explici de ce stăteai cu clasa la ora 10.30 pe terasa de restaurant la un suc când trecea directorul pe acolo spre școală și tu aveai ore. Să participi vara la defilarea de
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
ajute. Treptat s-a transformat din profesor În prieten, În prietenul mai mare, care Încearcă să le găsească scuze către ceilalți, prietenilor lui mai mici. “Ce, voi nu ați făcut prostii când ați fost ca ei? Ce vreți să și Învețe și să fie și cuminți?” ne găsea scuze când se Întâmpla câte ceva. Brusc cei 4 ani s-au terminat. Prietenul Mircea a arătat că nu ne-a ajutat degeaba. Peste două treimi din clasă au Început În acel an o
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
a deformat ea, puterea aceasta ? (mică pauză, departe parcă se aud țipetele unor pescăruși, triste, pustii) CONSTANTIN BRÂNCUȘI: Câteodată o simt mai mare decât mine. Ea, puterea aceasta. Și atunci parcă și-ar bate joc de mine. Dar m-am Învățat cu ea. (pune urechea și ascultă piatra, o ascultă atent un timp) Parcă aud ceva, dar e puțin ce vreau eu să știu. Tot palma, tot pipăitul Îmi spun mai multe... (respiră adânc, gâjâit) Piatra nu vorbește, ea Îți spune
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
oricum mic, mai trebuia să și plătească o navetă zilnică și extenuantă. Am lăcrimat pe ascuns când am auzit vestea, Însă am Înțeles că și eu am să fiu mutată tot disciplinar, Într-un cămin În care “am să mă Învăț minte“, nu m-am putut abține și am plâns. Una dintre Îngrijitoarele de serviciu m-a plesnit cu un băț de alun, plin de noduri. În noaptea aceea, după ședință, am fost mutată. M-am trezit, câteva minute mai târziu
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
picioarele atârnate... La linie! ... Ia să văd! Așa! ...Da, așa! Și ascultăm cântece patriotice! Să fiți numai ochi și urechi, și cântăm după difuzor. Că, la sfârșitul programului, ăla care nu le știe... Ia, uite! a arătat el joarda Le Învață! Le Învață, că la vară mergem la defilare să mulțumim din inimă partidului. Altfel, ați dat de dracu! Supraveghetorul a dat difuzoarele din Încăpere la maximum. S-a Întors cu spatele spre noi, a mai luat câteva Înghițituri din sticla
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
La linie! ... Ia să văd! Așa! ...Da, așa! Și ascultăm cântece patriotice! Să fiți numai ochi și urechi, și cântăm după difuzor. Că, la sfârșitul programului, ăla care nu le știe... Ia, uite! a arătat el joarda Le Învață! Le Învață, că la vară mergem la defilare să mulțumim din inimă partidului. Altfel, ați dat de dracu! Supraveghetorul a dat difuzoarele din Încăpere la maximum. S-a Întors cu spatele spre noi, a mai luat câteva Înghițituri din sticla cu băutură
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
Mircea Streinu și multi alții. Ca și poeții clasici, ei și-au muiat pana În azurul Harului pentru a transpune-n versuri incredibila minune a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. Hristos a Înviat ! ÎN LOC DE AUTOBIOGRAFIE Știu că pe drumul vieții am Învățat multe lecții. Sper doar să le țin minte. Mi-a fost greu să accept că, uneori, umilința te face mai uman. Mândria mi-a ucis cândva iubirea, să țin minte să Învăț ceva și din asta. Am rănit câțiva oameni
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
ÎN LOC DE AUTOBIOGRAFIE Știu că pe drumul vieții am Învățat multe lecții. Sper doar să le țin minte. Mi-a fost greu să accept că, uneori, umilința te face mai uman. Mândria mi-a ucis cândva iubirea, să țin minte să Învăț ceva și din asta. Am rănit câțiva oameni neintenționat. Ar fi trebuit să-i rănesc pe alții, intenționat, dar nu-mi pare rău că nu am făcut-o. Pun prea multe Întrebari și caut adevărul În locuri În care minciuna
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
dezechilibrată azi, dar mă echilibrează gândul că alții au trecut prin mai rău și au supraviețuit. Durerea m-a făcut să cresc mai dreaptă. Am căzut de multe ori și mi-am frânt inima de tot atâtea ori dar am Învățat să-mi croșetez durerile la loc și să ies din casă, cu zâmbetul pe buze. Am făcut mult bine și am găsit mult rău dar asta nu m-a Împins decât să fac și mai mult bine. Cred În "iartă
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
clădiri<footnote Ibidem, p. 86. footnote>. Astăzi sunt aproximativ 100 de maici în 50 de clădiri. În anul 1864 a luat ființă în mănăstire o școală primară pentru copiii din sat. A existat și o școală monahală, în care surorile învățau mai ales tipicul și muzica bisericească și chiar limbi străine. Școala monahală era o cerință pentru admiterea la Seminarul de la Hurezi, însă ambele și-au încetat activitatea în 1959, odată cu decretul 410, care a desființat peste 90 de mănăstiri și
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
PARLAMENTAR EUROPEAN istoric: armata hothysta trebuie să se retragă triumfal fiindcă vine armata română. Și ungurii din familia lui Tokes iar se simpt ocupați, cu toate că nu o duc rău, nu șunt înjosiți, maltratați sau deznaționalizați, isi vorbesc incontinuare limba maternă, învață în școli ungurești iar tata lui cap pătrat din fost secretar al episcopului horthyist ajunge profesor universitar la Institutul Teologic Reformat din Cluj-Napoca. Alți unguri ocupați de români, dar eliberați de armată roșie, din revanșarzi hothysti devin cei mai înfocați
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
comuniști și rămîn pe aceleași poziții de conducători pe care le-au avut și pe timpul lui Horthy. În repetate rînduri, Laszlo Tokes se plînge că ungurii au fost privați de învățămînt în limba maternă. Minte, fiindcă așa a fost el învățat la teologia reformata să mintă în plain hungarian language, să dezinformeze, să denigreze și să acuze statul român peste tot in lume. El personal a făcut tot învățămîntul: de la școală primară pînă la institut în limba ungară (în textul englezesc
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
hungarian language, să dezinformeze, să denigreze și să acuze statul român peste tot in lume. El personal a făcut tot învățămîntul: de la școală primară pînă la institut în limba ungară (în textul englezesc scrie hungarian language) dar a trebuit să învețe și limba oficială a țarii!! (În care țara din lume, nu se învață și limba oficială ?!?) În continuarea plîngerilor către americani, cap pătrat dezvăluie o injustiție strigătoare la cer: nu se învață Istoria Ungariei în România (pag 32), de parcă în
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
in lume. El personal a făcut tot învățămîntul: de la școală primară pînă la institut în limba ungară (în textul englezesc scrie hungarian language) dar a trebuit să învețe și limba oficială a țarii!! (În care țara din lume, nu se învață și limba oficială ?!?) În continuarea plîngerilor către americani, cap pătrat dezvăluie o injustiție strigătoare la cer: nu se învață Istoria Ungariei în România (pag 32), de parcă în Statele Unite pe lînga istoria americană s-ar preda și istoria minorităților. Dar el
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
englezesc scrie hungarian language) dar a trebuit să învețe și limba oficială a țarii!! (În care țara din lume, nu se învață și limba oficială ?!?) În continuarea plîngerilor către americani, cap pătrat dezvăluie o injustiție strigătoare la cer: nu se învață Istoria Ungariei în România (pag 32), de parcă în Statele Unite pe lînga istoria americană s-ar preda și istoria minorităților. Dar el spune și scrie, tot în această pagină: “am crescut cu o sălbatică mîndrie în naționalitatea mea ungară.” Bravo, cap
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
întâi în viață sfaturile lor și așa au vorbit și au scris despre acest război nevăzut ca unii care au trecut prin el, câștigându-l. S-au îmbogățit în virtute, s-au iluminat și au atins desăvârșirea și așa ne învață cum să ne curățim, iluminăm și desăvârșim. În timp ce demonii însămânțează în noi necontenit gândul păcatului, pentru a ne subjuga mintea, sfinții, cunoscând „semănăturile dracilor”, îi povățuiesc pe oameni cum să se ferească de unele ca acestea. În felul acesta, ne
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
-ne în apărare, să dobândim puterea de a deosebi virtutea și păcatul. 2. Apoi, dobândind prin luptă și durere virtutea, să o avem sigură și nestrămutată. 3. A treia, ca înaintând în virtute, să nu ne îngâmfăm, ci să ne învățăm a ne smeri. 4. Pentru ca, după ce am fost ispitiți de păcat, să-l urâm cu ură desăvârșită. 5. Iar a cincea, care-i mai presus de toate, ca, devenind nepătimași, să nu uităm slăbiciunea noastră, nici puterea Celui ce ne-
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
-l ispitească și să-l chinuie, ca să poată aprecia și prețui mângâierea dulce a Sfântului Duh. Precum este focul pentru aur, așa sunt ispitele vieții pentru noi. Ne întăresc, ne călesc, ne dau mai multă credință, ne smeresc și ne învață să ne rugăm și să cerem sfat. Sfântul Paisie Velicikovski, cel mai mare propagator al filosofiei patristice din secolul al XVIII-lea și cel care a tradus Filocalia din limba greacă în limba slavonă („Dobrotoliubie”) în anul 1793, declanșând astfel
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
care a tradus Filocalia din limba greacă în limba slavonă („Dobrotoliubie”) în anul 1793, declanșând astfel o amplă mișcare de renaștere duhovnicească întemeiată pe întoarcerea la Părinții filocalici și rugăciunea lui Iisus, referindu-se la cauzele îngăduirii ispitelor de către Dumnezeu, învață că „după a Sa rânduială sloboade Dumnezeu spre suflete cercarea prin multe feluri de ispite și de suferințe, ca să fie arătat cel ce iubește pe Dumnezeu. Că fără porunca lui Dumnezeu nici un fir de păr din capul nostru nu va
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
ale noastre: nici șederea, nici culcarea, nici starea în picioare, nici cuvântul, nici mersul, nici privirea<footnote Evagrie Ponticul, op. cit., p. 83. footnote>. Toate le iscodesc și le cercetează, ca să ne despartă pe noi de Dumnezeu. Sfântul Maxim Mărturisitorul ne învață că, chipul ispitelor e îndoit: unul e prin plăcere, altul prin durere. Primul e ales de bunăvoie, al doilea fără voie. Cel dintâi e născătorul păcatului și trebuie să ne ferim de el, cum ne învață și Mântuitorul când zice
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Sfântul Maxim Mărturisitorul ne învață că, chipul ispitelor e îndoit: unul e prin plăcere, altul prin durere. Primul e ales de bunăvoie, al doilea fără voie. Cel dintâi e născătorul păcatului și trebuie să ne ferim de el, cum ne învață și Mântuitorul când zice: „și nu ne duce pe noi în ispită”. Aceasta mai are înțelesul acesta: și „fă ca să nu fim ispitiți peste puterile noastre”. Iar celălalt e pedepsitorul păcatului, chinuind prin dureri și necazuri dispoziția iubitoare de păcat
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
de minunile ascunse acolo și păzite de o aripă de Înger albastru. Și cum umblam eu așa prin unghere de suflet, din Înălțimea zilei simțeam privirea Poetului că floarea unei fântâni arteziene ce desena pe nisipurile cerului cuvinte pe care Învățăm să le citesc printre rânduri și să le folosesc că leac Împotriva singurătății. Era acolo un transplant de viață, obișnuit de altfel, Între noi, pentru că eu și Poetul am mai făcut uneori exerciții de sinceritate. Și simt, prin tot ceea ce
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
părinți prea protectori și o bunică cu veleități de general de armată. Știam că sunt privită de colegii mai mari cu admirație; făceau deseori comentarii legate de fizicul meu, dar asta nu conta prea mult pentru mine. Eram ocupată să Învăț cât mai bine, visam să devin avocat. Nu știu dacă În iarna aceea, cineva bănuia secretul Înfloririi mele. “ Te-ai Împlinit, fato, crești! Ai grijă, maică, cu băieții, de-acum...”, mă apostrofa bunica. Părul tău negru și bogat, ochii migdalați
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
favorizanți ai acestei înclinații către improvizație este prezența unei legături fundamentale între oralitatea muzicii orientale și caracterul ei improvizatoric. Nefiind notată, transmiterea muzicii se face conform principiului oralității, de la maestru la elev. Acesta din urmă încearcă să își imite profesorul, învățând atât rudimentele textului muzical, cât și elementele legate de expresie și de interpretarea respectivei piese, dezvoltându-și în același timp creativitatea sa muzical artistică. Inițierea în tainele muzicii nu se poate face fără ajutorul unui profesor, dar este sarcina elevului
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
Peeters, Termenii filozofiei grecești, traducere de Dragan Stoianovici, Editura Humanitas, București, 1997, p. 170. footnote>-ului platonician, dar o sudează pe doctrina biblică a chipului - un mod isteț de a conserva rezonanțele platoniciene, în același timp, depășindu-le. Procedeul îl învățase de la Origen: „De fapt, aceasta este și viața cea indicată și potrivită unei ființe cugetătoare: să stea în legătură cu Dumnezeu, iar nu să umble după lucruri străine de firea ei. Căci după cum îi este dat ochiului să guste și să se
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]