1,199 matches
-
de strălucirea solistică a violoncelistului Stefan Cazacu, interpretând Variațiunile pe o temă rococo, de P.I. Ceaikovski. Astfel, nimeni nu a fost surprins de ropotele de aplauze intense, îndelungi și în tonalități înalte care s-au revărsat la încheierea unei interpretări învederată de a fi de clasa superiorității. Se știe că aceste Variațiuni pe o temă rococo au partitura solistică scrisă pianistic, drept care concertiștii violonceliști se confruntă și trebuie să surmonteze spații de dificultăți, într-o formulă aproape permanent supra instrumentale. Mulți
?tefan Cazacu ?i Camil Marinescu by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83130_a_84455]
-
Jameson, postmodernismul aspiră, în lipsa unei "dominanțe culturale", la o sinteză a elementelor clasice și populare, a modernismului "înalt" (elitar) și a celui "democratic", uneori prin adaptarea și ambalarea unor creații valoroase în "produse de consum". Astfel sfîrșitul secolului XX ar învedera o ruptură de conglomeratul de fenomene pe care le desemnăm prin denumirea de modernism. Convergența doctrinelor științifice și estetice ar reprezenta o mișcare menită a umple golul decretat de Kant între sferele "facultăților", cercetările de ordin psihologic relevînd cadrul rațional
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
filosofiei moderne de a-și alcătui o normativitate autonomă, fără recurs la trecut, idealurile utopice se leapădă treptat de caracterul lor secular, adoptînd forme religioase. De altminteri, fondul cultic, al unei religii răsturnate cu capul în jos, pe care-l învederează comunismul (cu componente insusiace, marianice, martirice etc.), a fost relevat în repetate rînduri. Istoria ceva mai îndepărtată ne prezintă și ea pildele împletirii dintre revoluție și pietate. Revoluția franceză, bunăoară, a înregistrat secta deistă a teofilantropilor, care încerca să-și
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
contrastant: "Citesc cu emoție ŤUltimul cuvîntť de Mircea Vulcănescu. Generația noastră se resimte de absența unor caractere de calitatea și înălțimea morală a acestor oameni care s-au stins în pușcăriile politice dejiste". Regretabil, prezentul nu e mai puțin întunecat, învederînd o continuitate subterană a anomaliilor, o stagnare, un blocaj care contravine flagrant așteptărilor celor ce-au crezut (cu naivitate, însă, am putea zice, cu o naivitate salutară!) a inaugura o "viață nouă". Penibila forfotă a mizeriei s-a conservat în
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
lume. Că n-am nici virtuțile nici vițiile rasei. Că dacă nu-i urăsc sau nu-i disprețuiesc, asta pentru că nu pot urî sau disprețui pe nimeni. Îmi spuneai altădată că nu te vei căsători cu mine dacă se va învedera că sunt jidov. Astăzi văd că spuneai adevărul. Te gândești la conți, la baroni, la bancheri, la oricine, numai la mine nu te gândești. La mine, jidovul umil și rătăcit, eu, care nu sunt nici conte, nici bancher, nici luptător
Viața amoroasă a tânărului Dimov (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13088_a_14413]
-
unei colege - fata de la Dărăbani - de fapt prea libertină pentru puritatea studentului-geolog), cele câteva întâlniri de-a lungul deceniilor cu de-acum profesoara P. Maniera lui Ion Lazu de a nara prin idei-senzații, minate de patetism și lipsa umorului, se învederează și din faptul că protagonistul cărții iubește precum eroii eminescieni sau ca un livresc și neinițiat Werther. Recuperarea acestui elan erotic cu accese de adorație religioasă este "o sursă încă proaspătă de emoții": pentru autor, cu siguranță, din păcate nu
Flagran de sinceritate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12349_a_13674]
-
natura însăși a artei sale și seamănă cu tauromahia, fiind terapeutică în a depăși nevrozele, estetismul, arta pentru artă, numai dacă, în actul scrierii, conține ceva echivalent cornului taurului în fața toreadorului. Amenințarea conferă o realitate umană artei toreadorului-scriitor. Autobiografia sa învederează, treptat, o rezistență la poezie și la ficțiune în genere, fenomen tipic perioadelor de interes maxim arătat istoriei și politicului. Într-o densă încheiere la volum, Dan Cristea tratează despre alte două autobiografii, diferite, de asemenea, în spirit: Cuvintele lui
O carte despre subiectivitatea creatoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3028_a_4353]
-
dramatic, vehement contrastant cu ceea ce avea să urmeze. Dan Damaschin nu întîrzie a se revela ca un "căutător de Dumnezeu", cu atît mai înverșunat cu cît structura sa inițială se proba a fi terestră, cu cît risipa figurilor de stil învedera un devergondaj aparent greu de stăpînit. Intervine un ascetism liric în subtextul căruia se zbat energiile dominate. Ascetism ce se relevă chiar în seria de dificultăți pe care le postulează poetul într-un demers ce ocolește căile mai lesnicioase ale
Miza spirituală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8810_a_10135]
-
liberă - liberă pînă la frizarea irațiunii absolute - mentalitate literară, care este avangardismul, se instituie ea însăși în "punct de control" critic. În mirador de unde sînt urmărite, cu maximă atenție, mișcările auctoriale mai mult ori mai puțin genuine. Elocvent, Gellu Naum învederează o "capacitate de concentrare maximă a discursului", care contrazice "dicteul", o modelare a sintaxei textului, la antipodul suspendării "controlului gîndirii", ca și travaliul indiscutabil al unor cizelări formale. Astfel încît suprarealismul "clasic" pare a se învecina, sub condeiul său, cu
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
al poeticii nichitastănesciene este într-o măsură importantă grevat de ceea ce astăzi este perceput ca o indiscutabilă eroare: confundarea lirismului cu plasticizarea și sentimentalizarea ideilor. Creația văzută ca un produs exclusiv al minții și al speculațiilor pe care aceasta le învederează este capcana "noutății" stănesciene. Între uscăciunea poeziilor lui Nietzsche și maieutica parabolică a versurilor lui Nichita este o clară legătură, aceea a aspirației spre un ideal prin mijloace doar aparent poetice, căci de o discursivitate înghețată amintind conceptul filosofic. Nichita
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
ea nu reprezintă decît o tendențiozitate, în simetrie, bunăoară, cu tendențiozitatea religioasă sau cu cea eticistă. Ochiurile negației sînt prea strînse, imaginile prea încrîncenate în năzuința lor de-a invocă o lume posedata, o umanitate desemnificată, pentru că lirismul să nu învedereze o anume crispare (omogena!), o monotonie, de altminteri jubilant urmărită. Demonizarea nu e decît un caz particular al spiritului speculativ. Prin urmare homo ludens nu e, ca să zicem așa, în contextul dat, un liber profesionist, ci, ca să zicem așa, un
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
întemeiezi? (...) intuiția, inducția, deducția, analogia, fiziologia individelor și a popolilor, studiul epocelor și al doctrinelor și credințelor din acele epoce ce au mișcat popolii, cunoștința legilor aglomerațiunii sunt niște științe mai presus de ducumente și de mărturii, căci ca să poată învedera dacă ducumentele și mărturiele sunt adevărate sau false, niște asemenea științe le judică" (pp. 37-38). Amuzamentul inițial și înduioșarea ulterioară lasă loc respectului, stimei reale (cu o importantă componentă de gratitudine) față de acești oameni ai timpului lor, acționând consecvent și
Cum se scrie istoria by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8164_a_9489]
-
rolul Valentin - baritonul Bogdan Zaharia, un tânăr artist aflat la început de drum. își așează în mod fericit debutul scenic sub directa îndrumare profesională a maestrului Corneliu Murgu. Soprana Leontina Văduva și tenorul Robert Nagy au susținut rolurile tinerilor îndrăgostiți învederând experiența vocală și scenică a unei bogate cariere lirice. Debutul sezonului liric a fost marcat de revenirea la București - de această dată la Sala Palatului - a minunatului artist, a tenorului liric José Carreras, în compania Filarmonicii bucureștene, a dirijorului David
Debutul stagiunii muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7961_a_9286]
-
Nici unul din cei doi scriitori nu-i iubeau pe intelectuali. Dacă autorul Princepelui, pe de o parte, îi agresa pe cei mai de seamă intelectuali autohtoni cu care i-a fost dat a fi contemporan, iar pe de altă parte învedera un snobism cultural, un enciclopedism fabricat, menit a-i disimula golurile de instrucție, autorul Moromeților îi suspecta de poză și nesinceritate la modul generic: "Așa se explică de altfel dezamăgirea pe care o simte adesea un om cu o profesiune
O revizuire convingătoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11722_a_13047]
-
devalorizării omului prins în invizibilul angrenaj de măcinat destine. Există, evident, o intrigă cu suspens, un thriller inaparent, un scenariu ce se scrie cu viețile, culpabilitatea și complicitățile celor șase personaje ce expiază fiecare printr-o misterioasă și atroce moarte, învederată de autor în ultimul capitol: Execuția: 23 august '99. Ca într-o geneză inversă, devenită Judecată de Apoi, moartea fratelui Osman înseamnă Ziua a Șaptea, urmată de cea a lui Pandrea, a lui Ilie Iulian, Paul Băncilă, Crăciun Mituș, Toma
Proza câmpiei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16733_a_18058]
-
în steagul roșu cu seceră și ciocan), despre Blaga și Camil Petrescu ni se relatează că au crezut în victoria lui Hitler, iar Sadoveanu și Arghezi apar tratați mai cu seamă prin prisma cunoscutei lor arghirofilii (pe care ulterior a învederat-o și un Marin Preda). I anului 1965. Mihai Beniuc - Sub patru dictaturi (memorii 1940-1975), ediție îngrijită de Ion Cristoiu și Mircea Suciu, prefață de Ion Cristoiu, Editura "Ion Cristoiu" S.A., București, 411 pag., preț 85.000 lei
O struțo-cămilă ideologică (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17105_a_18430]
-
Gheorghe Grigurcu Constanța Buzea învederează o tactică îndeajuns de complicată, tortuoasă a relațiilor umane cu morala divină. Pe acest tărîm incert, labil, înveninat de umorile încercărilor acumulate inclusiv în dimensiunea ancestrală ("Nu ai de la mine, / nu am de la tine decît umbra în descreștere / niște ulcioare
“Memoria inimii“ (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7496_a_8821]
-
la începuturile manifestării fenomenului în cauză. Glumind un pic, dacă luăm în considerare postmodernismul, acest concept atît de lax, drept un clasicism al modernismului, de ce nu l-am numi pe autorul Paradisului suspinelor un... postmodernist? Adevărul este că Ion Vinea învedera un temperament nu tocmai potrivit aventurii avangardiste, ci, dimpotrivă, unul interiorizat, pasiv, cu tangențe bacoviene. Visător cu toate farurile conștiinței poetice întoarse spre viața interioară, macerat de tristeți fără soluție, de la un punct încolo indicibile, poetul a schimbat aparatul expresiei
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
se regăsește și la tutelarul N. Steinhardt, încurajîndu-l, presupunem, pe învățăcelul său: "Monica Lovinescu descoperă la N. Steinhardt o smerenie îndîrjită. îmi place sintagma. Simplă, adevărată și cuprinzătoare. Face parte din ținuta lui N. Steinhard". O asemenea "smerenie îndîrjită" o învederează și Ioan Pintea însuși, cînd află că o profesoară "nici mai mult, nici mai puțin, de limba și literatura română", neavînd pesemne "altceva mai bun de făcut", îl califică pe țăranul român nici mai mult nici mai puțin decît "un
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
Renașterii, critica, după cum preciza Tudor Vianu, în Epocile criticii literare, ,,considera literatura ca pe un fapt lingvistic, ca pe o manifestare expresivă a omului". Adică era pur formalistă, judecînd opera nu după adevărul și profunzimea pe care le-ar fi învederat, ci după împlinirea sa sub raportul unui canon al formei. În secolul al XVI-lea, criticii i se substituiau încă retorica și poetica. În sensul său modern, ea izbutea a se impune abia în secolul al XVII-lea, cînd se
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
unii dintre puternicii zilei, dar și gesturi de profundă înțelegere și compasiune omenească și de solidaritate fraternă din partea altora - cum au fost regina-mamă Elena și regele Mihai I. Din tot ce mărturisește și în dialogul transcris în aceste pagini se învederează însă, dincolo de ecourile istoriei adânc tulburătoare, statornicia unei iubiri neștirbite pentru "țara de baștină", pentru limba și cultura ei. Cine l-a auzit rostindu-se despre ele cu ocazia vizitei în țară din 1997, când i s-au acordat toate
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
implicit, "valorile civilizației materiale", pe care se bizuia "socialismul", lucru ce i se trecea cu vederea. Erezia gînditorului de la Păltiniș, din punctul de vedere al ma-terialismului dialectic și istoric, era contrabalansată de satisfacția sardonică a consimțirii sale propagandistice... Minuțios documentată, învederînd o remarcabilă vervă demonstrativă, scrierea lui Sorin Lavric e infuzată în marea majoritate a paginilor sale de un spirit de justiție, care e, vorba lui Camus, "în același timp o idee și o căldură sufletească". Această participare umorală, atent filtrată
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
de la contingentul atât de presant, cu convoiul lui de cauze și efecte - cele mai multe, de o parte și de cealaltă, nedepistate și invizibile, fără legătură logică între ele și aleatorii - spre un orizont cultural dominat de armonii preponderent solare, cum se învederează, și azi, fenomenalul spectru al liricii vechi grecești, doamna Băluță-Skultéty ne propune nu o nostalgică reîntoarcere la originile poeziei europene și, implicit, la rădăcinile ei, ci identificarea actualității umane a experienței poetice antice, aceasta din urmă departe de a se
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
interviuri unor scriitori, artiști, oameni de știință ce se opuseseră dictaturii ceaușiste, texte întrunite în volumul Fața cernită a libertății (1991). Pînă-n prezent, Pavel Chihaia n-a ostenit a-și continua activitatea literară, de cercetare și jurnalistică, ultima în special învederînd un caracteristic accent antitotalitar. Să urmărim acum Paginile de jurnal (1956-1957) pe care ni le oferă scriitorul. Nu pot a nu evoca iarăși, în marginea lor, propria-mi existență paralelă, de tînăr profund dezamăgit, ce intrase deja în conflict cu
Analogii existențiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8726_a_10051]
-
luat de bun și s-au pus pe denunțarea misteriozității și pe transformarea iubirii în ceva strict repugnant". Ș.a.m.d. Latura ardelenească a relativizantului Al. Cistelecan se relevă și în seriozitatea (de astă dată deloc mimată) pe care o învederează în stabilirea filiațiilor poeticești. Opurile contemporanilor nu apar în ochiul d-sale, așa cum prea adesea se întîmplă, drept producte miraculos izvorîte din neant, genialoide unicități, incomunicabile cu trecutul, ci, așa cum e normal, fenomene pe filiera unor evoluții. Tradiționalul simț istoric
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]