6,513 matches
-
ai iubirii sunt Eminescu, Noica Stănescu, Iorga, Arghezi, Călinescu. O dragoste ca un sâmbur de migdal, dulceag-amărui, strălucitor prin absență. Din care nu va încolți nimic. Pentru că e strivit și carnea lui dulceag-amăruie a intrat în coaja tare, străbătută de șanțuri și vinișoare de lemn. Cum să mai alegi ce e bun și ce e strivit de tăvălugul cel mare? Idee: iubirea se vede chiar și prin ceață. Se cunoaște de la mare depărtare și se atinge și la cinci metri. Iubirea
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
Mai pupăm câte-o cinzeacă Și de dor o să ne treacă, Iar de vine DRAGOBETE, Ăsta..., ne duce la fete.” Când de dor voia să-i treacă, mai golea câte-o cinzeacă, uneori un dorobanț, dar nu se culca în șanț, după care mă-ntreba: - "Îți plăcu povestea mea? Dacă da, te-aș mai ruga, fă comandă dumneata, că nu strică-un dorobanț; frică n-ai, nu cad în șanț... și-ți mai spun și altă dată... una mult mai deochiată
DE „ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354990_a_356319]
-
câte-o cinzeacă, uneori un dorobanț, dar nu se culca în șanț, după care mă-ntreba: - "Îți plăcu povestea mea? Dacă da, te-aș mai ruga, fă comandă dumneata, că nu strică-un dorobanț; frică n-ai, nu cad în șanț... și-ți mai spun și altă dată... una mult mai deochiată". Te salut, și-mi pare bine!... te cinstesc, așa e bine!... la „MĂRIȚA - TREI CLONDIRE”, și striga cu-nsuflețitre: „Iar mă-mbăt și iar mi-e bine!... Sări nevastă, mă
DE „ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354990_a_356319]
-
Mai bine era dacă legam boii la sanie ... Aș ajunge mai repede la stână, își dă cu părerea copilul cel răsărit, aproape un flăcău. -Ți-o rămas gându' la omăt, Ioane! Mai bine ia sama să nu te tragă boii-n șanț, îi strigă mamă-sa, cu oarece îngrijorare. Și, domol, în pasul dobitoacelor, carul urmărit de departe de mama-Catrina dispăru după Cotu' Popii. Nică Ionașcu, tatăl băiatului cu boii de funie, se îndărătnicise să iese cu oile-n câmp mult prea
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
lung și lat, lumea a fost atât de mulțumit între salcâmi încât primăvară înverzea o dată cu ei la moarte și-a dorit totuși o portocală și-a murit mai fericit decât Columb. JURNAL DE SĂRBĂTOARE Au fost văruite gardurile, arse în șanțuri frunzele căzute din pomi. Pe uliți, cu multă franchețe, bărbații ridică palmele imuabile a salut. Senina că zâmbetul omului orb e astăzi dimineață. Se înfiripa noi vise se sting vechi dușmanii, cântecul meu trece prin sat că un fir albastru
CARTEA CU PRIETENI (IX)- MARIN IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355489_a_356818]
-
se arătase îngerul! 68 NUNȚILE DE PRIMĂVARĂ În fine, au început ploile și pămîntul și-a revenit, iarba s-a smuls din amorțeală și a dat năvală peste dealuri, florile galbene de păpădie au făcut explozie peste tot, și prin șanțuri, cerul era parcă violet, s-au spălat străzile de praf, Grigore Țăranu, după ce a discutat pe îndelete cu Mancuse, s-a hotărît să se căsătorească la primărie, urmînd ca pirostiile să și le pună, împreună cu domnișoara Lilicuța Țăranu, mai spre
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
confortabil sub capitalismul ăsta bolnav de tristețea post-coitum decembristă. Categoric e categoric! se lămuriseră oamenii, dar adevărul era că numai în cîteva căpățîni înfierbîntate fierbea zmeura incertitudinilor nude, în celelalte erau doar mici abureli, un pic de alcool, mersul prin șanțuri, retragerea tîrîș-grăpiș, doamne, ce ne-am mai distrat, nici nu știu cum am plecat, și acuma-mi par tot dus, de mă simt de parcă nu-s ... Încă un rînd de bere, băiete! Vine, vine ... și parcă venea mașina cu butelii pe coastă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
-i creeze confortul spiritual pe care, nu din emisiunile de divertisment îl poate dobândi. Românul debutează cu secvențe aproape cinematografice, având în centru figură Mărținei Sâmbure, apariție aproape insolita în peisajul urban în care este debarcata intempestiv, la marginea unui șanț, de mașină care o transportase. Planul real se îmbină perfect cu cel fantastic și imaginile prezente tind în mintea protagonistei să reînvie un trecut secular plin de parfumul dar și de arena însângerata a epocii cruciaților. Pe aceste plaje epice
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
se uite pe cer după constelații sau să asculte, de ce nu, cântecul greierilor. Aceștia se pot auzi și-ntre betoane. La fel, ca să admirăm Calea Lactee nu trebuie să mergem neapărat la țară...Un poem despre redescoperirea și redefinirea bucuriilor mărunte... Șanțul cetății- azi umbra turnului în locul punții (Valeria Tamaș) Joc de lumini și umbre, împletire de wabi-sabi. Reminiscență a unor vremuri de mult apuse, vechea cetate înconjurată încă de șanțul de apărare, nu mai are punte. Aparent nu mai e nicio
HAIKU, COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356545_a_357874]
-
neapărat la țară...Un poem despre redescoperirea și redefinirea bucuriilor mărunte... Șanțul cetății- azi umbra turnului în locul punții (Valeria Tamaș) Joc de lumini și umbre, împletire de wabi-sabi. Reminiscență a unor vremuri de mult apuse, vechea cetate înconjurată încă de șanțul de apărare, nu mai are punte. Aparent nu mai e nicio legătură între trecut și prezent(azi). Soluția găsită de poet deși temporară, e inedită: umbra turnului. Se coace pita - un greiere înțeapă prelung liniștea (Ildiko Juverdeanu) Olfactivul e copleșit
HAIKU, COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356545_a_357874]
-
rămână fără urmări, așa cum avea să mărturisească într-o nouă epistolă : Isus bătut în cuie de cositor : “continui să merg ca ologul între două cârje: ficțiunea și realitatea; prima mă trage în stânga, a doua în dreapta; între noi, limes rămâne doar șanțul”. Dintr-o firidă a sufletului, în podul bisericii interioare, Iisus așteaptă mereu pe cineva să-l mărturisească. Unii înțeleg, alții amână, cumpănesc încă. Și iată că întrevederile cu Iisus din podul bisericii au devenit pentru femeia care scrie epistole, întâlniri
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
stricată, de el. A pornit caii la trap voios, dar glodul devenea din ce în ce mai vârtos, animalele osteneau, hamul pârâia în cusături și se lăsa și întunericul, smoală, peste ei. Nu-și mai amintea, când ne povestea, cum a nimerit în cel șanț. Cum roțile se învârteau singure în osiile care scrâșneau, se rupeau. A dat cu biciul în caii lui ‘ăi dragi ca-n dușmani. Apoi, a coborât, a pus umărul, a împins, au tras în același ham om și animal ... (Rugăciuni
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
atunci ce adevăr spuneam. Vă provoc acum la un test. Întrebați pe oricine: „Dacă mori la noapte, unde mergi?”. Știți ce-o să vă spună? Ce spuneam și eu: „Știe Dumnezeu! N-am luat nevasta nimănui, nu m-au scos din șanț, n-am luat viața nimănui”. Dar Domnul Isus Cristos a murit ca eu să fiu sigur că dacă El a murit pentru mine, eu nu mai mor, ci trec din moarte la viață, prin credința că de dragul meu a murit
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356593_a_357922]
-
atunci când Domnul Isus Cristos intră în inima noastră, vrea să preia El controlul total, vrea să fie El stăpânul casei, să fie El stăpânul inimii noastre. Să nu mai conducem noi pentru că atunci când conducem noi conducem prost și mergem spre șanț, de obicei. Gabriela Povian: - Până atunci am avut ocazia să văd că-mi condusesem viața cu propriile mele mâini și și fusese greșit. ?i mulțumesc lui Dumnezeu că soțul meu a stat alături de mine și tot Dumnezeu mi-a dat
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356663_a_357992]
-
continuu, ieșind masiv la urne. Toate instituțiile, mediile și spectrele societății românești sunt infestate de ciuma portocalie. Avem o țară paralizată de băsecrație, la un preț de nerefuzat ! Al noulea sezon Din 21 august 2012, continuă, pe toate canalele și șanțurile patriei, serialul cunoscut cu mare impact național. Al noulea sezon. Noi episoade în regia Unchiului Sam&U.E. (pe scenarii autohtone sau ale comisarilor populari Barosso, Reding & frau Angelika). Pritocite în ambasada de la marginea Bucureștilor, care dă bunul de difuzare, cu
TABLETA DE ÎNAINTE DE WEEKEND (14.5): COTROCENI S.R.L. (SEZONUL 9) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355216_a_356545]
-
era cazul acum, mai ales că era gripata. I-. am citit și eu poezia: “Copil de corcodușe” : E toamnă, Doamne, si e frig/ un vânt tăios mă biciue pe fata/ nu pot să cred și nici să înțeleg/ că acuma șanț la margine de viață// Nepoata mă tot trage înapoi/ cu chipu-i blând și fin că de păpușe/ și lângă ea îmi pare foarte rău/ că nu mai sunt copil de corcodușe// Să prind iar fluturii pe deal/ și mama
BUCURIA ÎNTOARCERII ÎN TIMP DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355617_a_356946]
-
umbră norii toți ca să mă plângă guri setoase ce m-or bea vor cunoște dragostea și n-or mai scapă de ea cum nu scapi de boală grea. la-nceput mi-s foc domol dar la urmă oi fi pârjol. șanț o sabie în teaca cât trăiesc în lumea dreapta dar de-mi sunt dușmani în jur sunt și coasă și satâr. când e secetă sunt apă care tot ce-i verde-adapă ciutură-s cu apă lină că cei însetați să
SUNT O FRUNZĂ CARE CÂNTĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355643_a_356972]
-
cuib de vipere. Și la acesta, ce speranțe de mântuire să mai existe?! - Altminteri nu se poate? - După câte știu eu, nu se poate. Dacă dumneata mergi pe drum și vezi un om care a căzut într-un într-un șanț cu noroi, întinzi mâna ca să-l scoți afară? - Sigur. - Dar dacă el te respinge, îți vorbește urât și te gonește, ce faci? Îl scoți cu sila? - Nu. - Hai să-ți mai spun ceva. Doi oameni oarecare au fost condamnați la
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 14 de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355636_a_356965]
-
deci două rânduri de ziduri, construite din blocuri de piatră brută legate cu mortar, precum și din materiale luate de la ruinele castrului roman; în formă de patrulater (aproximativ dreptunghiulară), incinta exterioară adăugată după 1419 fiind înconjurată din trei părți de un șanț adânc pentru apă. Zidul incintei interioare era flancat la colțuri de turnuri de pază, precum și de câte un turn la mijlocul laturilor mari ale incintei interioare.21Grosimea zidurilor variază întzre doi și patru metri, iar poarta, situată în colțul de sud-est
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
să bocească atunci când îi murea cineva drag. România este normală, numai că i se bagă pe gât nimicuri. Frunzele ei cântau, păsările cântau ca peste tot. Solzii cântau și ei făcând totul, și valul să se încrețească. România zace prin șanțuri, așteptând s-o spele ploile. Ea niciodată nu și-a ascuns fața în spatele zidurilor și porților de cetate. Ea a fost deschisă, a îmbrățișat pe oricine cu drag. Singurele vicii pe care și le recunoaște au fost răbdarea (și a
SĂ ÎȚI IUBEŞTI ȚARA, SĂ OFERI FĂRĂ SĂ CERI NIMIC ÎN SCHIMB. de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368826_a_370155]
-
public. La Târgul Mondial din 1913 organizat la Gent, numeroase activități culturale, evenimente și petreceri, au fost organizate la Gravensteen, care este acum unul dintre cele mai importante atracții turistice ale orașului. Și astăzi este încă parțial înconjurat de un șanț cu apă. In interior există un muzeu cu diverse dispozitive de tortură (inclusiv o ghilotină), care au fost utilizate în trecutul istoric al orașului, pe teritoriul Gent-ului. După vizitarea exterioară a castelului, am ajuns în centrul orașului încărcat de istorie
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > THE ORIGIN OF LANGUAGE.CHANNEL/CANAL Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1678 din 05 august 2015 Toate Articolele Autorului Și alte cuvinte care înseamnă „șanț, groapă“ provin, cum e și logic, de la verbul „a săpa“: lat. fossa de la verbul fodere „a săpa“, în rusă „mină, ocnă“ e kop' de la verbul kopati „a săpa“, în altă limbă slavă șanțul se numește prikop, de la același verb. Foarte
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
Articolele Autorului Și alte cuvinte care înseamnă „șanț, groapă“ provin, cum e și logic, de la verbul „a săpa“: lat. fossa de la verbul fodere „a săpa“, în rusă „mină, ocnă“ e kop' de la verbul kopati „a săpa“, în altă limbă slavă șanțul se numește prikop, de la același verb. Foarte interesant e cuvântul rigolă „canal mic, șanț mic“, în explicarea căruia nimeni nu s-a gândit să-l compare cu „trestia, stuful“. Cuvântul fr. rigole este explicat prin medio-olandezul regel, iar acesta din
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
de la verbul „a săpa“: lat. fossa de la verbul fodere „a săpa“, în rusă „mină, ocnă“ e kop' de la verbul kopati „a săpa“, în altă limbă slavă șanțul se numește prikop, de la același verb. Foarte interesant e cuvântul rigolă „canal mic, șanț mic“, în explicarea căruia nimeni nu s-a gândit să-l compare cu „trestia, stuful“. Cuvântul fr. rigole este explicat prin medio-olandezul regel, iar acesta din lat. regula „linie dreaptă“. După noi în rigolă putem vedea și cuvinte turcice - și
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
întâmplare că gr. kanon „regulă“ are același etimon kan- „a săpa“ din iraniană? E probabil ca regula latină să fie și ea în relație cu brazda la arat sau cu repetarea de multe ori până rămâne o dâră adâncă, un „șanț“ . De la arâg, arig, arrug - la rigola nu e departe: o simplă afereză cf. araki-raki „rachiu“. Tot în legătură cu „a săpa, a scobi“ și deci cu canalul era văzută fata la iranieni kanya sau femeia: kona la suedezi, coană al nostru, kuna
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]