1,046 matches
-
ca cel scris, cu exact 40 de ani înainte, de D.R. Popescu. Drept urmare a înjghebat un bazar de vorbe vesele, snoave, ghicitori, zicale disparate, care cum i s-au nimerit în lecturi, în ceva care plutește între serbare școlară și șezătoare sătească. În comèdie nu există personaje ci doar voci, nici efort de gag ci intervenții triviale, ca un „vânt” scăpat de regizor să mai învioreze interminabila vorbărie „înțeleaptă”. Faietoanele se întâlnesc cu automobilele într-un univers haotic care se vrea
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
acordeon, contrabas etc. Bătăile la aceste "serate culturale "erau frecvente și nu de puține ori erau antrenate familii întregi pentru neântelegeri minore între tineri. În perioada de iarnă, după sărbătorile religioase din decembrie, în mod frecvent erau organizate așa numitele "Șezători" unde fetele se adunau la o familie și ajutau gazdă la tors cânepă și lâna, iar băieții păstrau bună dispoziție prin cântece și urmăreau îndemînarea acestora, iar gazdă le servea oaspeților porumb fiert, amestecat cu puțin zahăr. Aceste obiceiuri s-
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
luna iunie a anului 1955, ziaristul Tudor Vornicu i-a luat un interviu tânărului Ioan Popa, în „Sportul popular”, anul XI, nr. 2639 din 22 iunie 1955. În anul 1953 și 1954 organizează și conduce partea muzicală a operetelor ,La Șezătoare” de Tiberiu Brediceanu și „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu pe care le susține prima dată în Orăștie iar apoi județele învecinate. În anul 1957 pregătește din nou opereta „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, iar în 1960-1961 pe lângă aceasta opereta „Ana
Ioan Popa (compozitor) () [Corola-website/Science/327272_a_328601]
-
ceea ce are mai de preț un popor: limba, portul și datinile strămoșești. Țara Oașului a devenit celebră prin portul popular, prin arta, muzica și dansul specific oșenesc, care se desfășoară privirilor în special cu ocazia unor evenimente deosebite: nunți, hore, șezători, sâmbre, lăutul torturilor și alte sărbători. reprezintă una dintre cele mai spectaculoase elemente ale culturii populare din nord-vestul Transilvaniei. Pregătit din timp de tineri și de părinți, acest moment este polivalent, având implicații în viața socială a comunității, în sistemul
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
nefiind rezultatul unei adevărate iubiri. Mai jos sunt momentele importante ale unei nunți cu tradiție din zona Oașului: Curtatul fetei începe de la vârste fragede: 12 ani, deoarece la 15, 16 ani multe fete sunt măritate. Acest obicei se face în șezători, mai degrabă „în șădere”. Șezătorile de lucru organizate în serile postului de Crăciun, când fetele se adunau pentru a toarce, astăzi nu se mai păstrează. Se mai păstrează încă obiceiul feciorilor de a merge la fete „a șăde” seara, în
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
Mai jos sunt momentele importante ale unei nunți cu tradiție din zona Oașului: Curtatul fetei începe de la vârste fragede: 12 ani, deoarece la 15, 16 ani multe fete sunt măritate. Acest obicei se face în șezători, mai degrabă „în șădere”. Șezătorile de lucru organizate în serile postului de Crăciun, când fetele se adunau pentru a toarce, astăzi nu se mai păstrează. Se mai păstrează încă obiceiul feciorilor de a merge la fete „a șăde” seara, în zilele de sărbătoare și la
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
a făcut remarcat, mai ales în tradiția românească, ca moștenitor și transmițător al diferitor aspecte ale creativității artistice - muzică, dans, povestitul în familie etc. Cântatul în grup are o tradiție foarte veche în spațiul românesc și s-a dezvoltat la șezători, la claca, în cadrul acelor spectacole de familie care sunt obiceiurile de nuntă, botez, cumătrii, petrecerea tinerilor la cătănie etc.Pentru prima dată le-am văzut în scenă pe surorile Osoianu prin 1973, erau eleve, aveau toate instrumente populare. O formație
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
lumina personajelor celebre 19:00 - Conferință tematică: Izolarea repertoriului românesc: necesitate sau diversiune? Intrare cu biletele organizatorului: Fundația Geo Barton Luni, 28 martie ZILELE BASARABIEI Intrare liberă 18:00 - Proiecție de film: Să vezi Parisul, urmată de dezbateri 20:30 - Șezătoare: Povești vechi cu oameni noi Marți, 29 martie 18:30 - Ultimul lup (Wolf Totem) Regie: Jean-Jacques Annaud, 2015, China/Franța, aventuri, 121 min. Acordul părinților pentru copiii sub 12 ani Distribuitor: Independența Film 20:45 - Fiul lui Saul (Son of
Cinema Muzeul Țăranului: Fiul lui Saul, în programul 25 martie - 3 aprilie by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101278_a_102570]
-
În tradiția românească, șezătoarea este o adunare de mici dimensiuni specifică mediului rural, care are loc în serile de iarnă. Cei care participă la șezătoare lucrează, cântă, povestesc și joacă anumite jocuri sociale. Ciclul anual al șezătorilor are loc după terminarea muncilor agricole. El
Șezătoare () [Corola-website/Science/331456_a_332785]
-
În tradiția românească, șezătoarea este o adunare de mici dimensiuni specifică mediului rural, care are loc în serile de iarnă. Cei care participă la șezătoare lucrează, cântă, povestesc și joacă anumite jocuri sociale. Ciclul anual al șezătorilor are loc după terminarea muncilor agricole. El începe înainte de postul Crăciunului și se încheie înainte de postul Paștelui. Este o datină veche, o adunare formată din oameni de la țară
Șezătoare () [Corola-website/Science/331456_a_332785]
-
În tradiția românească, șezătoarea este o adunare de mici dimensiuni specifică mediului rural, care are loc în serile de iarnă. Cei care participă la șezătoare lucrează, cântă, povestesc și joacă anumite jocuri sociale. Ciclul anual al șezătorilor are loc după terminarea muncilor agricole. El începe înainte de postul Crăciunului și se încheie înainte de postul Paștelui. Este o datină veche, o adunare formată din oameni de la țară, fiind numită în unele regiuni și furcărie, habă, habără, sau sideancă. În
Șezătoare () [Corola-website/Science/331456_a_332785]
-
la ziarele “Universul” și “Viitorul”. Publică primele poezii în revista “Făt-Frumos”, la Bârlad, adunate mai apoi în primul său volum, “Flăcări”, tipărit în 1907. Ca student și tânăr scriitor colaborează cu: “Românul” (din Arad), “Tribuna”, “Luceafarul” și “Cosânzeana”, participă la șezători literare culturale din Ardeal și Bucovina. În anul 1908 apare poemul biblic în versuri “Cântarea Cântarilor” În anii urmatori apar alte volume de versuri și nuvele și o comedie în versuri, “Fluturii”, jucată în 1914 la Teatrul Național (distinsă cu
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
și a cărții noastre românești, căci cartea este lumina ce va risipi întunericul din juru-ne, iar limba română este maica noastră; dacă am pierde-o rămânem orfani și ne-ar călca în picioare neamurile străine" (Mihail Sadoveanu, cuvântare ținută la șezătoarea de la Câmpulung, 1909). În calitate de președinte, înființează premiile literare (1921), ajutoare, subvenții și pensii, organizează șezători în țară. Este primul președinte sub mandatul căruia, în anul 1922, s-au acordat pensii scriitorilor sau urmașilor lor: “Pentru întâiași dată am realizat dezideratul
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
iar limba română este maica noastră; dacă am pierde-o rămânem orfani și ne-ar călca în picioare neamurile străine" (Mihail Sadoveanu, cuvântare ținută la șezătoarea de la Câmpulung, 1909). În calitate de președinte, înființează premiile literare (1921), ajutoare, subvenții și pensii, organizează șezători în țară. Este primul președinte sub mandatul căruia, în anul 1922, s-au acordat pensii scriitorilor sau urmașilor lor: “Pentru întâiași dată am realizat dezideratul initial al statutelor și unul din principiile care au dus la întemeierea Societății - am acordat
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
Corneliu Zelea Codreanu. Mihail Sebastian menționează în jurnalele sale, care acoperă perioada 1935-1944, că Aderca a regretat asasinarea lui Codreanu: "„Aderca, pe care l-am întâlnit aseară la cercul sefard, unde am vorbit amândoi despre Baltazar, într-un fel de șezătoare „festivă” - îmi spunea că deploră moartea lui Codreanu, care a fost un mare om, o apariție genială, o forță etică fără seamăn și a cărui „moarte de sfânt” este o pierdere ireparabilă”". În mai 1941 Sebastian a afirmat că Aderca
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureș: Conferința Internațională „Integrarea Europeană între Tradiție și Modernitate” (IETM), Conferința Internațională „Comunicare, Context, Interculturalitate” (CCI), Conferința Internațională „Globalizare, Interculturalitate, Dialog, Identitate Națională” (GIDNI); Zilele Bibliotecii Municipale „Petru Maior”, din Reghin; Zilele Bibliotecii Municipale, din Târnăveni; Șezătoarea literară de la Giuluș ș.a. m. d.
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
să blocheze aplicarea legii, șantajându-l chiar cu moțiunea de cenzură ! Nu cerem închiderea Antena 3, publicul îndobitocit al acestui post având dreptul să consume orice dejecții audio-vizuale poftește. Ce ne revoltă e că infractorii și măscăricii se întâlnesc la șezători într-o clădire ce nu e a lor, ci a noastră, a românilor. Cerem să nu mai fim sfidați și batjocoriți în fiecare seară ! Imobilele trebuie vândute prin licitație sau închiriate pe piața liberă la preț maxim, nu rezervate televiziunilor
Scandalul ANAF-Intact se mută în stradă! Cele trei evenimente care fac Bucureștiul să fiarbă: Plimbarea trustului Intact, protestul anti-Antena 3 și protestul anti-Iohannis by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101398_a_102690]
-
Catedra de Literatură comparată ale Facultății de Litere a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, unde a predat disciplinele Folclor, Estetică, Etnologie, Mitologie și religie. A obținut în 1971 titlul de doctor în filologie al Universității din București cu teza "„Șezătoarea” în contextul folcloristicii" (elaborată sub îndrumarea prof. Mihai Pop), despre revista "Șezătoarea", prima revistă românească de folclor, publicată de Arthur Gorovei în anul 1892, la Fălticeni. A fost conducător de doctorate în etnologie. A mai predat în perioada 1992-2002 cursul
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
Cuza” din Iași, unde a predat disciplinele Folclor, Estetică, Etnologie, Mitologie și religie. A obținut în 1971 titlul de doctor în filologie al Universității din București cu teza "„Șezătoarea” în contextul folcloristicii" (elaborată sub îndrumarea prof. Mihai Pop), despre revista "Șezătoarea", prima revistă românească de folclor, publicată de Arthur Gorovei în anul 1892, la Fălticeni. A fost conducător de doctorate în etnologie. A mai predat în perioada 1992-2002 cursul de Estetică teologică la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași. a debutat
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
CU CE-I BUNĂ MĂMĂLIGA? <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 333. footnote> (D. Dan, Șezătoarea, vol. VIII, f.68) Ștefan-Vodă a plecat într-o bună dimineață voios, împreună cu o mulțime de boieri și căpitani, să caute un loc potrivit pentru o sfântă mănăstire. Și avea pricină Domnul Ștefan să fie voios și să caute loc
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
mijlocului de transport în comun în care ne aflăm ? a). da, numai dacă intenționăm să-l întrebăm ce stație urmează ; b). nu ; c). da, numai dacă conducătorul vehiculului nu întoarce capul spre pasager în timpul conversației. ELEVUL „A” : Știți că pe la șezători Se mai spun și ghicitori ? Hai să încercăm și noi, Să-i prezentăm pe eroi ! Nu e greu ca să-i ghiciți Pe șosea dacă priviți Zi de zi ai să-i zărești Doi cicliști la deal, la vale Cum se
Cartea micului pieton by GELU ANDONE [Corola-other/Imaginative/83884_a_85209]