1,369 matches
-
un desen în bronz al zodiacului. Rămășițele unui Starbucks iced-tchai zăceau lângă o gigantică lună transparentă a screen saver-lui care lumina monitorul computerului lui Robby. Robby se uita la Nintendo Power Monthly în timp ce își trăgea în picioare o pereche de șosete Puma după care își încercă tenișii Nike. Televizorul era pe canalul WB și, stând în cadrul ușii, am văzut un film de desene animate cam deșănțat fu întrerupt de una dintre multele reclame pentru copii pe care le uram. Un băiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
tropăind cu pași repezi sau chiar alergând, femei sau fete care profită de aceste breșe și merg apoi ca aspirate de golul de aer creat. Cum se explică o asemenea capacitate de absență din contigent la aceste obuze negre cu șosete înalte albe? Pentru a nu fi distrași de la lecturile lor ori de la psalmodierile lor interioare, îmi imaginez. Căci Mesia nu va aștepta, iar ei nu și-ar ierta faptul de a ajunge prea târziu la poalele Templului, ar mai adăuga
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
spre băi, puține la număr, ceea ce înseamnă multă răbdare. Toți se îmbracă cam la fel, pentru a începe o nouă etapă din camino. Dar înainte să plece cei mai mulți servesc micul dejun în bucătărie. Mulți coboară desculți sau cu șosete sau ciorapi, somnoroși, fără chef de vorbă, servind un sandviș consistent, o cană cu lapte, o cafea sau ceai. Apoi se pregătesc de plecare, trag aer adânc în piept, își urează unii altora ,,buen camino” și pornesc la drum. Soarele
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
fost un lucru remarcabil să-i privești pe indieni mergînd prin zăpadă, lăsînd impresia că nu-și fac nici o grijă pentru picioarele lor goale cu pielea Înăsprită, În timp ce noi ne simțeam degetele Înghețate În frigul cumplit, În ciuda ghetelor și a șosetelor de lînă. Într-un ritm plicticos, constant, mergeau În șir, repede și cu pași mărunți, ca niște lame. Depășind acea bucată dificilă, camionul și-a continuat drumul cu un avînt Îndoit și, curînd după aceasta, am trecut de cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
că nu mai poți îndura, fă ordine în dulap“? Să-ți astâmperi mintea mutând rufăria de colo-colo. Mama trebuia să reîmpăturească și să așeze în teancuri sau să atârne unele lângă altele bluzele ei și cămășile lui, ciorapii ei și șosetele lui, rochiile ei și pantalonii lui. În felul acesta, proaspăt alăturate, hainele trebuiau să-mpiedice ca el să-și bea și mințile, și căsnicia. Cuvintele însoțeau munca doar atunci când mai mulți lucrau ceva împreună, depinzând unul de altul în mișcările
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
în timpul fiecărui interogatoriu. Chelia lui ar fi avut nevoie de frizerul companiei care îl îngrijise și pe bunicul meu. La fel și pulpele sale fără un firicel de păr, strălucind dezgustător de albe în intervalul dintre tivul pantalonului și marginea șosetei. Într-adevăr, lucrurile se legau în capul lui în defavoarea mea. Dar în capul meu se legau cu totul alte lucruri: la fel cum printre figurile de șah exista un rege care se înclina, în anchetator exista un rege care ucide
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
primea cu umilință otrava expulzată de bietele intestine care puteau, în sfârșit, să răsufle dezintoxicate și... ușurate. Aici, în camera cu destinații multiple, nu aveam nici un preș sau vreo țolică. Era doar pământul bine bătătorit și muruit. Mama, desculță fără șosete în picioare -, se așezase frântă pe o legătură de tulpini de bumbac, iar lampa o pusese pe pământ în fața ei. Încerca să judece limpede și constructiv. Da. Casa era cuprinsă de nămeți și acoperită de zăpadă până la ultimul fir de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pe care sunt obligat să o suport fără voia mea. Îmi amintesc cu nostalgie de bunicul din partea mamei, care, în fiecare dimineață (se trezea întotdeauna devreme, ca un bun țăran de Bărăgan ce era), ofta profund înainte de a-și trage șosetele de lână în picioare, ca și cum în ele ar fi stat tricotate toată durerea și nedreptatea lumii. Nu-i plăcea să se trezească la realitate. Eu l-am moștenit pe bunicul Gheorghe din acest punct de vedere. 09 iulie 1998 Fericire
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
afectivă este grav bolnavă. Iar supapa de supra-plin s-a blocat. A trebuit să mă mut și eu, la rândul meu, dintr-un cămin în altul. Le pavillon Moraud intră în renovarea de vară obișnuită. În cursul mutării am pierdut șosetele, o curea de piele la care țineam foarte mult, plus trei cămăși de vară din bumbac de bună calitate. Datorită condițiilor spartane în care trăiesc aici la Laval, aceste lipsuri aparent minore mă afectează foarte mult. Iar prin natura mea
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
bună calitate. Datorită condițiilor spartane în care trăiesc aici la Laval, aceste lipsuri aparent minore mă afectează foarte mult. Iar prin natura mea melancolică mă atașez enorm de obiecte. Concluzie: cu fiecare mutare, fie ea mare sau mică, pierzi câte ceva: șosete sau bucăți de suflet. Trebuie să mă opresc, scriu prostește, ca un licean plin de coșuri după prima depresie amoroasă. 1 mai 2005 Hristos a înviat ! A înviat și în acest an, pe o ploaie rece care se transformă rapid
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
în cerul negru-rozaliu și așteptau să vină halbele cu bere. Gambrinusul nu e un loc oarecare, e chiar gradina de vară din oraș, și era fericită că, uite, băiatul ăsta nu e chiar sălbatic, dacă și-ar scoate dracului și șoseta aia roșie, tare ar mai fi o chestie. Ar face pasul decisiv - ar fi și mama mulțumită. „Gabriel, la ce te gândești?. Zi-mi ce să fac, tu ești artist, ce mă fac cu brigada aia, mâine poimâine sosește tovarășa
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
pe hârtia albă din fața ei. Ăsta o să fie bărbatul meu, ce dracu’ să mai fac, îl târâi acasă, cu valiza lui cu viori și mezeluri. „Hai, Gabriel, să mergem de-aici“. Se lăsa frigul. Nu zise nimic violonistul ei cu șoseta roșie. O ascultă spăsit, își înfășură bucata de pâine rămasă în hârtie și o trânti în valiza viorii. „Unde mergeți, porumbeilor? Ați făcut aici antren, ați instigat lumea la revoltă și acum vă luați tălpășița, ai?! Și aud că nu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Moldova“, iar țuiculița lui nea Petrică portarul le-a încins pe muncitoare într-o horă strașnică. Nea Ilie a dansat-o pe Tanța și le-a zis bancuri, iar Rodicuța a închis ochii îngăduitoare, căci muncitoarele ei cântaseră bine în șosetele lor tricolore, iar în timpul ăsta băieții din grupul lui Gabriel au mâncat pe săturate piept de curcă prăjit și servit anume pentru vizita tovarășei Găinușă. Schimbul trei a fost aproape anulat, iar multe curci au adormit pe banda care le
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
pe burlanul foarte solid până la noi în cameră, unde colega pe care o atacasem îi deschisese. A trebuit să se mulțumească să mă contemple complet adormită, înfofolită în pijama, trening, capot gros, pături, cu căciula înfundată pe urechi și cu șosete de lână în picioare, pentru că nopțile erau deja geroase, dar căldură nu se furniza decât două ore pe noapte. Departe de a se lăsa descurajat, admiratorul (cred că-l chema Daniel) a continuat să-și manifeste pasiunea complet nonverbal, lipindu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
reluare, desigur, de prin luna iunie) Radu Vasile și miam zis: ia să vedem ce mai spune nenea ăsta, care nea condus în vremea aceea, când lumea credea că „renăscuse speranța“? În gura acestui mândru purtător de ghiul și de șosete albe, „asortate“ la pantofi negri, sa uitat cândva o țară întreagă, iar jurnaliștii erau avizi să prindă chiar și cea mai neînsemnată onomatopee emisă - așa cum se întâmplă și astăzi, cu personaje similare. Ce rămâne din trun astfel de individ, când
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
în sine (votate în secret de cei 300 și ceva de profesioniști activi) sunt previzibile ; cu două excepții : cel pentru documentar (care se duce, neașteptat, la Hobița, coloana și tractorul al lui Cornel Mihalache ; favorită era Ileana Stănculescu pentru Satul șosetelor) și cel pentru scurtmetraj (Lampa cu căciulă al lui Radu Jude în loc de Marilena de la P7 al regretatului Cristian Nemescu). Dar Mădălina Ghițescu (Marilena din filmul celui care nu mai este) ia totuși premiul pentru debut sau tânără speranță. (Mădălina îmi
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Fărcășanu. Eu sînt. Ce problemă ai cu el? E vorba de o repartiție la blocul-turn..., strîng eu din umeri. Ajuns lîngă calorifer, Fărcășanu se așază pe elemenții caloriferului, își ridică piciorul stîng peste genunchiul dreptului și începe să-și cerceteze șoseta galbenă, flaușată, numărîndu-i parcă buclele lipsă. La brîul lui, puțin sub burtă, lucește strident o cataramă de două palme, ca de cow-boy. "Gagiule, ești dat Dracului! îi spun în gînd. Ce satisfacție meschină aș avea să te dea primarul afară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
să te repartizeze să lucrezi la filamente, să stai la cuptoare măcar cîteva săptămîni..." Ai nimerit greșit, îmi zice tipul cu catarama de cow-boy pe burtă. Camera de alături, arătă el cu degetul mic spre perete, continuînd să-și admire șoseta. Am fost. Am fost și la I.L.L., dar nu dau de urma numelui meu pe nici un tabel. Șeful Spațiului locativ ridică brusc privirea spre mine: Cum vă numiți? Vlădeanu. Mă măsoară cu privirea din creștet pînă în tălpi, apoi se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
prin oraș. Mâine are să aducă, sper, haine pentru Șucuran ca să-i completăm garderoba pe care am cercetat-o astă-seară, după plecarea lui Shaga: trei rochii frumoase, două superbe compleuri, fustă cu bretele și bluză, „bocanci“ Lapaut noi, ciorapi lungi și șosete de lână (trei perechi). Îți dai seama ce trusou și ce bucurie va fi pe ea. Ți-ar plăcea și îți va plăcea melodia „Pentru tine, draga mea“, pe care o vei auzi poate sub fereastra ta din strada St
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
tailleur nou gris, cu trei frunze roșcate de toamnă la butonieră; suspină după plecare și crede în intervenția lui Dard . Azi a fost întâia zi de toamnă mohorâtă și rece. Cum eram răcită, mi-am pus peste ciorapii de mătase șosetele de lână gălbui cu verde și mi-am adus aminte de vacanța ta la Diham. Am luat un bec mare (240 lei) pentru biurou și acum îți scriu la o lumină albă, care face din biurou o imensă scoică cu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
unde reformistul Alexander Dubcek și echipa sa reușiseră Îndepărtarea de la putere a bolșevicilor bătrâni și duri, adepți ai crudului Stalin. Cu toate acestea, acrul Leonid Brejnev (care spre finalul carierei politice se senilizase În așa hal Încât Își sugea izmenele, șosetele neschimbate de două luni și șireturile de la pantofi) a dispus reprimarea „primăverii de la Praga” și arestarea liderilor pe motivul „unității de nezdruncinat a lagărului socialist” ce trebuia să rămână așa cum se stabilise: de neclintit, obtuz și antipopular. Ceaușescu a fost
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
M-am întâlnit cu foarte mulți colegi: și generali, și simpli ofițeri. Prin natura situației, noi am fost mai uniți, vă dați seama patru oameni într-un tanc, împărțind o țigară, răbdând de foame sau, mai vulgar, mirosindu-ne reciproc șosetele. S. B.: E o solidaritate care se leagă. M. M.: Se leagă. Asta-ți rămâne, în fine. De asta spun că sunt și de ăștia, sunt și de ăia destui. Sunt mai mulți de partea pozitivă. S. B.: Care dintre
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Era încă iarnă, frig și zăpadă și se luaseră măsurile necesare pentru paza înaltului oaspete, la vila de protocol a lui Ceaușescu, frumoasa construcție fiind zi și noapte înconjurată de "organe", deghizate chipurile în "vânători de munte-Armani" -aveau bocanci cu șosete albe "răsfrânte", pantaloni de schi...sacou și cravata! Am fost întrebat de câțiva membri ai delegației ecuadoriene cine sunt "persoanele", surprinzător de decorative chiar și pentru niște latino-americani, avansând formula că fac parte din personalul de protocol, care a trebuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
imposibilă ca și cum te-ai culca cu o femeie fără membre. Idealul nostru era Regina Guinevere, Isolda, une belle dame nu prea nemiloasă, nevasta unui alt bărbat, mândră și docilă, modernă și iute, cu glezne suple și mâini subțiri. Fetițele cu șosete și balerini curați, cu care noi și alți băietani ne Întâlneam la lecțiile de dans sau la petrecerile de Crăciun, aveau tot farmecul, toate bomboanele și steluțele din pomul de Crăciun reflectate În irisul ochilor lor scânteietori și ele ne
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
marile edituri practică o politică editorială mioapă și meschină, concentrându-și eforturile pe lansarea de best-sellers. Mai știu că această oboseală e pasageră și că în câteva zile voi fi din nou pe baricade. Da, știu că mi-am uitat șosetele albastre la tine! Știam. Și nu numai șosetele! Mi-am uitat multe lucruri la tine: memoria, de exemplu! Asta face că de trei ore îți tot scriu! Mă opresc mereu, fumez o țigară, recitesc scrisorile tale, fumez din nou o
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]