3,030 matches
-
Acasa > Versuri > Istorie > LA PUTNA Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 502 din 16 mai 2012 Toate Articolele Autorului Cu fruntea plecată-n dantela verde a pământului, ascult taina țărânei și-al strămoșilor plâns. Un clopot cu sunet solemn rupe tăcerea chemând credincioșii la slujbă. Mă ridic brusc, îmi fac semnul crucii, aminte-mi aduc de clipă și de Dumnezeu: „Îngerul Iubirii este prezent în delicatele fire de iarbă, căci
LA PUTNA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358428_a_359757]
-
-i tu, tăticule, lui nen-tu Necea: Ce citești acolo? − mă și provoca tata, imediat. Citesc din „Facerea”: Cum Dumnezeu a făcut Cerul și Pământul, pe oameni și pe noi, copiii! ─Ză-ăăău? Și cum v-a făcut pe voi, copiii? Din țărâna pământului și, „fu-u-u...” - țuguiam eu buzele suflând în aer −, ...așa ne-a suflat viața!... Dar cum de înțelegi tu toate astea de-acolo: știi limba lui Dumnezeu? I-auziți, oameni buni! Dar nu mi-ai spus încă, ce vrei să
CINE N-ARE CARTE, N-ARE PARTE! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358417_a_359746]
-
-mă, orientându-mă, dând un nou sens, singuratecului meu mers... Ideal ce-l aveam ne-mplinit: cerându-mi să-i fiu „Ori un tot, ori nimic!” ...Îmi e frică, ținând-l de mână, știind că-ntr-o zi, pot fi simplă țărână. „Ah, Doamne, oare eu aș mai putea a fi-nc-odată, după ce în trei rânduri m-ai avut ca și moartă? ...Dacă-mi vei ajuta, Îți voi da viața toată! Îl doresc și îl simt: ce-aș fi vrut, s-am de
ORIZONTURI de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358446_a_359775]
-
mai 2012 Toate Articolele Autorului 17 Mai 2012 De pământ sunt, nu de piatră, De pământ cernut de țară, Cu lumina de pe vatră Dorurile ei mă ară... Fericită mi-e ființa Cât cuprinde zarea toată Și se bucură sămânța De țărâna ei curată. Poarte alții măști pe față Și pe sufletul bolnav, Să fiu sănătos în viață, Nu mă vreau averii sclav! De pământ sunt, nu de piatră, Sete după aur nu mi-i, Știu și simt că e deșartă Toată
OMUL DE PĂMÂNT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358467_a_359796]
-
de foc, rugându-l să-mi trimită o rază... Mai înainte de a înțelege ceva, am primit Lumina! O lumină puternică, înmănuncheată în steluțe cu petale albe și roz ce acopereau pământul. Cireși și nuferi, caiși și magnolii, se culcau pe țărâna de sub picioare învăluind-o cu Lumină. Drumul de țară se destrăma îndemnându-mă să urc serpentine străjuite de verdele crud izvorât din coroane înalte, părând să coboare din albastrul senin al înălțimilor... Iar eu am alergat desculț să-mbrățișez izvorul
FLOARE DE COLŢ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358469_a_359798]
-
pornit spre toamnă numărând cocorii, Pe un deal drumețul mere a scuturat Printr-un strop de ploaie sărut iarăși norii Poate așa voi fi și eu mai curat... După împăcare..., adun crizanteme! Fără de culoare unde ne-am opri? Am mușca țărâna, verde să răsară! N-ar mai fi durere și nici nostalgii. Și ar curge sânge când apusul vine Peste macii care eu ți i-am cules, Fluturi mov scaldați într-un strop de soare Crengi îmbrățișate...toamna a ales! foto
CULOARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358524_a_359853]
-
Căci crucea nu e de vânzare; Ca niște pietre am rămas În urma apelor puhoaie, Astăzi nimeni nu ne calcă Cu gând spurcat să ne robească, Căci toată floarea țării noastre E roabă-n lume, să muncească; Străinii nu mai vor țărână, Acum cultivă numa-n apă, Nu mai ară, nu mai sapă, Lapte nu mai mulg la vacă; La ei sunt toate șmenuite, Cu otrăvuri ghiftuite Și românul le înghite! Măcar azi de ziua ta, Ziua ta, săracă țară, Voi mânca
LA MULŢI ANI, SĂRMANĂ ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357995_a_359324]
-
acolo la Beznea, unde s-a născut și a copilărit. S-a reunit cu natura... pe care a iubit-o mult. Au rămas după el familia înlăcrimată, prietenii mâhniți, și scrierile sale care îl vor duce în eternitate... Fie-i țărâna ușoară și memoria veșnică! George ROCA Sydney, Australia 28 martie 2012 (la ora inmormantarii sale) Referință Bibliografică: George ROCA - A PLECAT ȘI IOAN ȚEPELEA... / George Roca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 453, Anul II, 28 martie 2012. Drepturi de
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
nu mi-am mai cerut pământul Lăsat drept moștenire peste ani De moșii mei cu legământul De-a nu-l înstrăina pe bani... Eu nu mi-am mai udat pământul Cu lacrimi și sudoare, să rodească, Ci s-a făcut țărână, l-a luat vântul Și dusu-l-a în țarină neromânească... Eu nu mi-am mai găsit pământul Nici cât o palmă de mormânt parșiv, Ci însumi pumnul de pământ îmi sântu-l Ce-n mine l-am pierdut definitiv! Referință
DOR DE ROMÂNIA MARE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358039_a_359368]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > ÎNDEMN DE ...,, DINCOLO" Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 555 din 08 iulie 2012 Toate Articolele Autorului ÎNDEMN DE. . . ,, DINCOLO” Cu mâna ta, țărâna de pe mormântul meu Când o atingi, atunci o să tresar Și îngeri-mi de pază vor fi în jurul tău, Când pui o lumânare acolo, la altar!! Când eu voi fi pământ ,,în singurătate-mi”, Să depănați cu drag ,,aduceri aminte”! Când
ÎNDEMN DE ...,, DINCOLO de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358122_a_359451]
-
pus și noi câte o lumânare, am spus o rugăciune și am plecat tăcuți, fiecare cu gândurile lui. . . Și-atunci mi-am zis: ,, Ce suntem noi când moartea o să vină?!! Un simplu număr pe-un pietroi. . . și-o mână de țărână”!!!. Acete două strofe, ca un ,,INDEMN DE. . . DINCOLO” aș vrea să fie scrise pe crucea de la căpătâiul meu, când la Tine Doamne, o să mă iei! (În foto, Bisericuța mică-1602 din cimitirul Mănăstirii Dragomirna . ) Referință Bibliografică: ÎNDEMN DE ...,, DINCOLO / Ionel Davidiuc
ÎNDEMN DE ...,, DINCOLO de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358122_a_359451]
-
-mi copilașii lângă mine! Și am înc-o dorință, știu că poți, Mă înconjoară Doamne de nepoți. Și-ntr-un târziu, când moartea o să vină, Să mă găsească-n dulcea Bucovină! Apoi, închide-mi ochi-n sclipiri reci, Dă trupul meu țărâni-n veci de veci, Sufletul meu, ajută-l să cunoască Întreagă, Împărăția Ta Cerească, Tot neamul meu să-ți caute iubirea Și vom găsi în TINE, MÂNTUIREA ! A M I N ! =12 Ianuarie 2000= Azi am avut o zi foarte
O, DOAMNE! de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358202_a_359531]
-
tine n-ar fi dimineață Acolo în tăriile cerești! Fără tine e zadarnic zborul, Fără tine floarea pe pământ Și cântecul și iarba și izvorul Desărtăciuni sunt toate câte sunt! Copilule ce ești, mereu vei fi Leagăn între stele și țărână, E ziua ta din fiecare zi E ziua ta și ziuă să rămână! Copil... Cu fiecare azi copil mă știu, În ochii mei e-o nesfârșită rugă Și-așa voi fi, cât voi rămâne viu Și verbul lui statornic mă
E ZIUA TA ŞI ZIUĂ SĂ RĂMÂNĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357568_a_358897]
-
lor se află un vajnic fecior ce spune cu durere sfâșietoare în glas: „Mă aplec smerit spre tine,/ Bun pământ al țarii mele;/ Doamne, ține-mă pe lume,/ Da-mi o mică mângâiere!/ Cu puterea Ta, sfințește/ Bruma asta de țărână,/ Pe-al meu tată, pomenește!/ Spre odihna lui din urmă./ Si-a plecat strângând la sân/ Un pumn umed de țărână;/ ...Lacrima bunul creștin;/ Pe mormânt are sa-o pună,/ Unde-așteaptă-al lui părinte -/ Peste țări...ocean și mări.../ - Înviază-l , Doamne
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
țarii mele;/ Doamne, ține-mă pe lume,/ Da-mi o mică mângâiere!/ Cu puterea Ta, sfințește/ Bruma asta de țărână,/ Pe-al meu tată, pomenește!/ Spre odihna lui din urmă./ Si-a plecat strângând la sân/ Un pumn umed de țărână;/ ...Lacrima bunul creștin;/ Pe mormânt are sa-o pună,/ Unde-așteaptă-al lui părinte -/ Peste țări...ocean și mări.../ - Înviază-l , Doamne sfinte! / Să-l primească, dă-i puteri”. Pe ce noian de ape mă poartă cântecul naiului inițiatic al magicianului sunetelor, Gheorghe
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
la întrebarea : ce înțelege prin patrie, mi-a răspuns citându-se pe sine, dintr-un alt interviu: "Patria e în tine, oriunde vei fi exilat pe glob, în constelații, sau dincolo de toate galaxiile marelui Univers. Oricâte ar fi făgăduințele străinătăților, țărâna, sufletul și spiritul din care ești plămădit te strigă îndărăt." (Eco!) De-a lungul anilor, cu orice prilej: la Conferințe, Congrese, manifestări artistice, Festivaluri, a depus eforturi imense de a face cunoscute italienilor în primul rând și lumii în general
EMINESCU POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357561_a_358890]
-
se răsfrâng în adâcimi, zguduind mersul tuturor. Cei care se vor impiedica, care se vor rătăci au doar un singur ajutor: sclipirea teribilă a mâniei de dincolo de ei. Le va fi ghid de nădejde.Înfricoșarea le va umple ochii de țărână, le va smulge, sfărâma clipele propriei întunecimi. Dezleg suspinul din mister și el devine flacără. Din el voi crea mii de clipe fericite care vor lumina geamătul din tine, cel ce m-a chemat. Slava deșartă poate fi atinsă cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]
-
se răsfrâng în adâcimi, zguduind mersul tuturor. Cei care se vor impiedica, care se vor rătăci au doar un singur ajutor: sclipirea teribilă a mâniei de dincolo de ei. Le va fi ghid de nădejde.Înfricoșarea le va umple ochii de țărână, le va smulge, sfărâma clipele propriei întunecimi.Dezleg suspinul din mister și el devine flacără. Din el voi crea mii de clipe fericite care vor lumina geamătul din tine, cel ce m-a chemat. Slava deșartă poate fi atinsă cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]
-
luat și speranța pentru petecul de rai. să plecăm cu toți de-aici căci stihia nu-i a noastră, cât mai este peste -ntinderi pata unui cer, albastră, oare vine-apocalipsa, turnul babel peste noi, de-notăm mereu prin grijuri, prin țărână și nevoi?. evul luminii e doar amintire, păunii umblă fulgerând moluzul , bruiați de vuvuzele ni s-a speriat auzul, și ciocârlia s-a pitit, sărmana, tocmai în codru pe la sfânta-ana. ne vând cenușa fină de fenix, toți voiajori având mereu
ŢARA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357640_a_358969]
-
duimul. Dar uneori trec în galop prin macii încă-n floare, Sălbatici cai fără de șei călcând la întâmplare, Petalele devin pe loc o mare sângerândă Fără de maluri și-n furtuni, speranțele se-afundă. Când ploi răzlețe cu-amintiri îmi umezesc țărâna Cu mirul dragostei mă spăl și se închide rana Și-atunci arcade-ntreci de dor se-mbracă-n trandafiri Iar eu colind prin văi pustii sau munți de regăsiri. De bucurii mă împânzesc pun strai de sărbătoare, În crini doar
ARCADE ÎNFLORITE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358542_a_359871]
-
Poetul își încearcă pana în specia, atât de pretențioasă și perfectă a sonetului, îmbinând limbajul specific acestuia, cu vorbirea cotidiană. Un amestec de sacru și profan, dulce și amar, albul spectral al luminii cu nuanțele de verde și cenușiu, ale țărânei. “Sonet nocturn” - aduce atmosfera eminesciană din “Sărmanul Dionis”, cu aceleași accente de luptă cu efemeritatea clipelor: “S-au terminat țigările pe seară / Nu am nici vin tristețea s-o înece / Pe nesimțite încă o zi trece / Grăbind prin miezul nopții
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
ei este alcătuit din ninsori molcome, “bucurii deslușite pe firul poveștii”, lampagii, o candelă veche, cortegii de frunze, un “curcubeu într-un pumn de copil”, tânguiri de clopot, un înger care apasă pe clapa tăcerii, “gândul într-un pumn de țărână” dar și “sămânță de viață” - atât de așteptată. Apar personaje emblematice: fântânarul, omul cu lira, magul în stele și lună. Toate acestea, “ Dincolo de înțelesuri când Dumnezeu veghează”, pe când poeta spune: “semnez de primire pe vis... un poem”. Ana Urma știe
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
deși stabilită în Anglia din 2007, este născută la Nehoiu, județul Buzău,18 mai 1962. „Un pas înainte ,dar nu un pas decisiv” a fost opinia lui Stan Brebenel la acest al treilea volum având în ascendență încă două : „Pulsul țărânii”,ed. Rafet,Rm. Sărat.2009 , „Minutul de sinceritate”, ed.Rafet,Rm. Sărat, iunie 2011. Pe marginea și despre carte au vorbit: Poetul și jurnalistul Marin Ifrim, profesorul Stelian Grigore a citit poezia ”Scrisoare pentru mama”și „Un sezon cât o
CARTEA CU PRIETENI XXXIII- CARMEN TANIA GRIGORE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358561_a_359890]
-
așteaptă la răspântia cerului lumina / la porțile orașului suspendat / îngenuncheate sunt doar așteptările cerșetorilor” Motivele cosmice sunt prezente (cum altfel?) - în aproape orice poem, și e firesc așa, fiindcă suntem legați de celest, mai mult decât de teluric. Locuitor al țărânei, omul e mulțumit, doar atunci când își îndreaptă ochii spre cer. Acolo e viața, dorul, mântuirea, veșnicia. Desigur, există persoane legate cu rădăcini adânci în pământ, legați de obiecte, de locuri, de oameni, dar mai ales de toate cele materiale. Ei
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
niciodată, oriunde a pribegit, și la care se reîntoarce mereu, reprezintă “pântecul matern” unde: “aștept să mă nasc / locuit de oricine”. Ca orice poet, Mihaela Aionesei nu-și reneagă (nici n-ar putea!) rădăcinile care o țin adânc împlântată în țărâna, aceeași, unde plecările - devin reîntoarceri, în pofida vieții - doar una - de la nașterea sinelui, până la secunda din urmă. Pentru ea, “realitatea strălucește într-un colț / picior de lemn lustruit / numai bun de sprijinit ziua de mîine / mă înham răbdării de a fi
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]