6,446 matches
-
cești... Să fii copil, si eu să-ți fiu copil... Atâta doar, să te privesc din cer... Atâta doar, iubindu-te, să -ți cer Să nu îți scuturi floarea de april - Să stai, la fotograf, pe-un așternut, În straie țărănești, si cu broboada, Să ții în mâini păpușă, să nu-ți cadă... Prin ochii ei de fragi, să te sărut ... Nicicând să vină timpul să mă naști, Să-ți fiu copil din flori, în orice floare - Să-ți suflu eu
NU POT SĂ FAC NIMIC SĂ-NTINEREŞTI... de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358799_a_360128]
-
de pucioasă a prafului de pușcă imprimat în piele, pătrunzând în camera în care mama sa plânsese atât amar de vreme după el crezându-l ucis prin îndepărtatele ținuturi, îl izbi, chiar și-n absență, mirosul rămas în veșmintele ei țărănești. Fusese-ngropată într-un colț al cimitirului cu câteva luni înainte ca el să să-și fi făcut apariția cu acel cazan, pe care-l cărase-n spate, aruncându-l peste gard, fără să schimbe un cuvânt cu ai săi, continuându
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
Ed. Meridiane, București 1981): „Am mai avut șapte frați. Toți șapte au murit datorită condițiilor grele de viață. [...] Când m-am născut, frații mei nu mai trăiau. Și ca să rămân măcar eu în viață, al optulea fecior, după un obicei țărănesc din acele timpuri, s-a încercat o «solomonie»: s-a adunat tot neamul nostru și s-a hotărât să fiu «vândut» și «schimbat» în taină cu o păpușă, prin fereastră, ca să fie păcălită în acest chip ursita. Au căutat și
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
naționalitate.” Tatăl său moare, în 1916, în urma rănilor grave căpătate în război. „Încurajat de învățătorii săi, începe să cioplească, încă din școala primară, animale, păsări și figuri umane. Avea 10 ani când cioplește, din briceag, o nuntă și o înmormântare țărănească. Talentul său deosebit l-a determinat pe patronul mamei sale să ajute copilul, achitându-i taxele școlare la Liceul «Gheorghe Șincai» din Baia Mare.” Spirit revoluționar și nestăpânit, se implică în activități politice de stânga încă din anul 1930, luptând pentru
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
a costumului popular, românesc cămașă cu platca, pătrunsa în îmbrăcămintea tarăncii încă de la începutul secolului al XX-lea, si purtată până astăzi( a doua jumătate a sec XX, n.a.)se impune a fi prezentată că un produs al industriei casnice țărănești.'' (Elenă Secoșan, Portul popular în Arta populară în Mehedinți, p.97) 5. ''Cămașă cu platca se compune din platca- un dreptunghi așezat pe umeri răscroit rotund la gât; de acesta se prind foile din piept și din spate încrețite. Mânecă
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
regionalism, care circulă și astăzi în zonă: tălică, izmeneală, pocinog, trepți, scorneală, chestii, socoteli, ș.a. Saga familiei Călărașu ar putea fi asemănătoare cu a altor familii din lumea rurală a începutului de veac XX, cu gospodării întocmite după toate regulile țărănești, dar împovărate de datorii, cote și bănci care le slăbeau chingile familiale, silindu-le să-și ascundă bruma rămasă pentru a putea supraviețui. Puțini erau cei care rezistau asalturilor fiscului, perceptorilor, inspectorilor fiscali, oamenilor puși să-i execute silit (cum
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
Mariana Matei, Elena Pintinliescu și Corina Gheorghiu. Aș putea spune că Pulsul Românilor din Cipru a urcat aseară la cote înalte, în Sala Castelliotissa din centrul Capitalei. Decorul realizat din costume tradiționale, picturi ale copiilor din Nicosia și București, covoare țărănești, precum și micul colț românesc cu masă, scaune, linguri și ulcioare, s-a integrat perfect în pereții de piatră ai sălii. După eveniment a urmat și o ședință foto, desprinsă parcă dintr-un film de epocă. Felicitări organizatorilor!!! La mulți ani
8 IUNIE 2015, NICOSIA: FESTIVALUL IEI (LA BLOUSE ROUMAINE) de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360488_a_361817]
-
vrut să-i spună unde este băiatul său. Între timp îl pregăteau pentru școală ca pe fiul său. Leana surda îi cususe o trăistuță cum văzuse la copii de la sat. Îi rămăsese țesătură de la niște traiste ale lor. Erau traiste țărănești pentru mers la târg, adică din cele bune! La cunoștințele sale mai cu carte moș Lică întrebase ce cărți îi sunt necesare unui elev de clasa a V a! Dar trebuia să le pună într-o traistă mai mare. Grapă
BELDIE SE ÎNTOARCE LA ŞCOALĂ... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360598_a_361927]
-
s-au trezit și încă una, după care se dau jos din pat și se apucă fiecare de treburile lui. Pentru dimineața, fie că pleacă la câmp, fie că nu, cei doi au sarcinile bine stabilite, ca în orice gospodărie țărănească respectabilă. Înainte însă de a se apuca de acestea, își rezolvă fiecare, pe rând, acele probleme fiziologice, dar și de igienă minimală, cu care s-au obișnuit încă din copilărie. Dacă oamenii de la oraș desfășoară ambele activități de mai sus
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
coborau până la jumatatea coapselor, sau mai lungi. Cioarecii erau confecționați din pânză albă de bumbac țesuta în casa - pentru vară, iar pentru sezonul rece din lână, ca și cea pentru căputuri. (Iată explicarea cuvântului în: • DEX: ”cioáreci - 1. Pantaloni tipici țărănești, din postav alb făcut în casă. - 2. În anumite regiuni, ciorapi de pînză sau postav purtați de femei iarnă. - 3. Postav făcut în casă, stofă de lină groasă. - cioaric „postav”; cioariți „ciorapi de pînză”. Origine necunoscută. Pare a fi același
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Șeineanu, ÎI, 132; Meyer 439; Lokotsch 401); din cioară „șireturi pentru picioare” (Capidan, Dacor., IV, 265); de la benevreci, contaminat cu čoa (‹ çohe) „stofă de lină groasă” (Weigand, Jb., XVI, 222). - ciorecar, (țăran, sătean). • Sursa: DER (1958-1966): cioareci pl. 1. nădragi țărănești foarte strâmți, din lână țesuta în patru ițe și deci mai groși decât ițarii; 2. (Banat) ciorapi de dimie pentru femei. [Turc. ČARIK, încălțăminte de piele groasă: sensul intermediar e «ghetre», accepțiunea vorbei în macedo-româna (cf. fr. chausses, nădragi, lit.
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
gâtului cu un siret și garnisita la terminații cu franjuri. Apanaj al pastorilor, gluga a rezistat în timp transformîndu-se în costumul popular moldovenesc în mantă cu gluga. În picioare, dacii încălțau opinci legate cu nojițe, rămase și ele în costumul țărănesc de-a lungul veacurilor. Imagini cu costume pupulare din secolul trecut - sunt prezentate în slit-urile care urmeaza! Costumul purtat de femei Este înfățișat pe Columna lui Traian că o ținută elegantă chiar pentru zilele noastre, se compunea dintr-o
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
precaritatea tehnicii agrare, cea mai mare parte a ei rămânând tradițională, pe tot parcursul evului mediu. În ceea ce priveste culturile, rolul preponderent revine grâului, de cele mai multe ori amestecat cu secară. Urmează orzul, ovăzul de toamnă și de primăvară. Pe proprietățile țărănești, preponderent era meiul (unul din alimentele de bază ale țăranului), în timp ce pe marile proprietăți funciare se cultivau inul și cânepa; acestea erau topite în apa Someșului, pentru ca, mai apoi, să fie folosite ca materie primă pentru îmbrăcăminte. Fânațul are o
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
avea propria moară, cea din Chelința fiind,probabil, datorită calității măcinatului făinii, cea mai frecventată. Morarul era plătit, în cele mai multe cazuri, cu o parte din vama morii. Cum stăpânul nu dădea vama din măcinișul lui, aceasta provenea integral din măcinișul țărănesc. Pe Someș, sau pe văile satului Chelința, care se varsă în râul Someș, existau pive de pănură și de pături, acestea reprezentau tehnica prin care era pregătită îmbrăcămintea țărănească. Altă îndeletnicire importantă, aducătoare de venituri, nu numai atunci, ci și
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
nu dădea vama din măcinișul lui, aceasta provenea integral din măcinișul țărănesc. Pe Someș, sau pe văile satului Chelința, care se varsă în râul Someș, existau pive de pănură și de pături, acestea reprezentau tehnica prin care era pregătită îmbrăcămintea țărănească. Altă îndeletnicire importantă, aducătoare de venituri, nu numai atunci, ci și astăzi, era vânzarea băuturilor, crâșmăritul. Stăpânul impunea satului Ulmeni, ca și celor din jur, drept crășărit (obligație în vin și țuică), câte două buți anual, una la Crăciun și
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
Cehu, din care făcea parte și satul Ulmeni, pădurile sunt înscrise în urbarii, la fel ca și cele ale stăpânului. Nenumărate ordonanțe ale guvernelor Transilvaniei au interzis dreptul la vânat, însă această aplicare era valabilă doar pentru cei de condiție țărănească. Un capitol important al evoluției societății feudale, îl reprezintă raportul dintre iobag și stăpânul său. Față de stăpânul domeniului Cehu, țăranul iobag are o sumedenie de obligații, în schimbul dreptului de folosință asupra sesiei. Țăranul iobag din Ulmeni era un contribuabil feudal
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
pe tot parcursul epocii feudale. Baza sistemului economic rămâne pe mai departe agricultura; nu lipsesc preocupări precum sporirea producției, a lucratului pământului, îmbunătățirea calității lui, prin folosirea îngrășămintelor, însă hotărâtoare rămâne tehnica agricolă bazată pe unelte tradiționale. Tehnica evoluției uneltelor țărănești rămâne în linii mari la fel, nefiind perceptibilă. Plantele de cultură rămân cam aceleași, dar, secolul al XVII-lea aduce un element agricol nou: porumbul, atestat pentru prima dată pe domeniul Cehu. Conscripția din anul 1785 consemnează fărâmițarea domeniului feudal
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
București; - Banca Comercială Română din București; - Banca Comerțului din Craiova; - Banca de Credit Român din București; - Banca Crissoloveni din București; - Banca Franco-Română din București; - Banca generală a Țării Românești din București; - Banca Națiunii din București; - Banca Românească din București; - Banca Țărănească din București; - Banca de Scont a României din București; - Banca Viticolă a României din București; - L. Berkovitz Banquer din București; - Creditul Extern din București; - Creditul Tehnic din București; - Creditul Minier din București; - Creditul Tehnic Transilvănean din București; - Industria Ardealului din
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
alte funcții de origine turcă:chihaie, ciohodar, iuzbașă), denumind funcția, iar, în timp, denumirea funcției devenind chiar nume : Imin/Iminu, Ceaușu, Chihaia, Iuzbașa. S-a mai vehiculat ipoteza provenienței numelui Imin de la posibila ocupație de confecționat imineu/iminei (pantofi groși țărănești cu vârful ascuțit, fără tocuri, originari din Yemen), repede respinsă. Cred, însă, că o astfel de poreclă nu se naște neapărat pe seama exercitării unei astfel de ocupații, ci și din alte motive și împrejurări, de exemplu portul de iminei. Plecând
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
umane, în cuvinte poetice ce slăvesc dragostea, bucuria, viața, dar provoacă și culpabilitate la durere și nefericire. Omul, după criteriile firii sale, într-o universală și inevitabilă privire, nicidecum pur personală, nedetașată de esteticul și epicul bunului simț al culturii țărănești, fără nicio legătură cu managementul care contaminează astăzi producția artistică, regăsește în aceste cântece umanul în armonie cu natura. Este o colecție în care sunt înregistrate cântece necântate cu gura, ci cu inima, așa cum sunt pânze nepictate cu mâna, ci
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
sau de primele straturi semantice. Dacă la prima lectură îți atrag atenția pitorescul și ineditul situației dramatice, virtuțile de compozitor ale dramaturgului, arta suculentă a textului, îți dai seama la a doua lectură, că dincolo de comedia amar-tragică a destinului clasei țărănești, te așteaptă o piesă de teatru filozofică în cel mai profund sens al cuvântului. Aparent ușoară, vioaie și pitorească, dar și surprinzătoare, chiar șocantă, piesa mustește de semnificații filozofice, fiind de fapt o parabolă, o filozofare profundă și amară pe
ŞTEFAN DUMITRESCU: „CARAGIALE SE PUPĂ CU STALIN” de TEOFIL MIREANU în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359199_a_360528]
-
bazal al societății și al românismului (altă idee teribilă și îngrozitoare), pe care îl seduc, îl penetrează, îl distrug. Nu întâmplător (și aici stă toată grozăvia mesajului operei dramatice) Dumitrescu își alege ca personaj colectiv, și loc de acțiune, clasa țărănească. Este clasa bazală a românismului, cu subminarea și erodarea ei este pusă în primejdie însăși existența istorică a neamului. Ajungem astfel la mit (în ultimă instanță piesa este una mitologică, reinterpretând dramatic un mit, recreându-l în modernitate) sâmburele semantic
ŞTEFAN DUMITRESCU: „CARAGIALE SE PUPĂ CU STALIN” de TEOFIL MIREANU în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359199_a_360528]
-
Scutul este timbrat de o coroană murală cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate Figura heraldică numită „furcă ondulată“ reprezintă confluența râurilor Moldova și Siret. Roata din câmpul central simbolizează moartea lui Vasile Ursu Nicula („Horea“) (1731-1785), conducătorul răscoalei țărănești de la 1784 din Transilvania, personaj a cărui amintire a fost preluată în numele comunei. Însemnul Crucii Comemorative Elisabeta (reglementată prin Decretul Domnesc nr. 2.270/1878 în Monitorul Oficial al României nr. 224/1878) trimite la denumirea veche a localității („Elisabeta-Doamna“). Pana
HOTĂRÂRE nr. 458 din 8 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298178]
-
în: Ediția nr. 1683 din 10 august 2015 Toate Articolele Autorului „Omul, ființă grăitoare, trăiește, se exprimă prin vorbe și fapte, iar prin ele se autodefinește.” Corneliu Șerban Popa Să pornim cu definirea cuvântului iie (plural ii) care înseamnă bluză țărănească, un fel de cămașă din pânză de in, cu pieptul brodat în șiruri colorate. Iia românească are menirea ei firească de a înveșmânta și de a da un plus de semeție trupului. Prefer să scriu cu doi de i acest
IIA ROMÂNEASCĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340244_a_341573]
-
a stilului arhitectonic specific grădiștean pentru generațiile viitoare, generații vitregite de tendința generală de globalizare și efectele distructive ale acesteia. În cadrul acestui muzeu, organizat în aer liber, asemănător celui de la Bujoreni-Vâlcea, generațiile viitoare vor putea vedea pe viu o gospodărie țărănească cu tot inventarul agricol și gospodăresc aferent. În felul acesta nu-și vor uita rădăcinile. Orice întârziere ne putea pune în situația de a pierde din acest tezaur valoros acele piese cu perisabilitate mai mare, asupra cărora natura acționează distructiv
MUZEUL SATULUI DE LA GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340340_a_341669]