7,914 matches
-
Alecu după deal ședea O Alecu pala'i phur beshelas Cu iataganul plin de sânge La shiureaia pherdi rât Și două trupuri reci privea, Dui shudre tana vardilas, Iar când s-au început a strânge Thai kana avile te kidion Țiganii toți pe langă dans', Le Rom savore pasha peste, Atunci moșneagul cu mâhnire, Okona o phuro dukhimasa, Nevrând a face răsplătire, Bi-kamlindoi te pokinel, Apropiindu-se a zis: Pashindoi phendeas: Fugi, varvar om, tu de la noi, - Nash, văshalikano manush amendar
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
încă pe nime, Thai chi shindeam panda khanikas, Iar tu esti varvar! fugi de-aici! Thai tu văshalo sân! Khotar nash! Te du, si Dumnezeu cu tine. Jea, thai o D'el tușa. Zicând aceste, au luat Phenindoi kadala, liné Țiganii trupurile moarte, Le Rom le badané mulé Plângându-le le-au îngropat Rovindoi phuviate garade-le' Și s-au pornit în altă parte. Thai ande avria rigiate găline. Numai o șatra în cîmpie Ferdi'k katuna ande umaleste Rămase singură, pustie
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
shukariardo, kadea sar kamel, ko"lendar șo kamen-les. 8. Leskă ame ortosardeam amare pachivale phendimata, Me, o Shiav le Manasko, leskă o Jirinalo Agni. Te aven amengă bi-gindine varvalimata le Rashaientsa. Te arakhas amengă haben zuralo ande butimaste. Referință Bibliografica: Țiganii de Pușkin tradus în limba români/ Romii în lirica lumii/ Imn către Agni din Rig-Veda / Marian Nuțu Cârpaci : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2148, Anul VI, 17 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
Europa, nu avem ce să facem decât să tăcem și să ne supunem. Eu oricum încerc cât pot să scot în evidență calitățile românilor, și frumusețea țării noastre, dar când mai văd câte un articol prin ziarele de aici că țiganii români au mai făcut câte o boacănă parcă umbrește orice efort de-al meu de a curăța imaginea românilor. Pe turta cui se trage spuza? Revin la procesul de obținere al acestui NINO. După cum am mai spus, nimic pe lumea
JURNAL LONDONEZ (8) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Lavinia_iancu_jurnal_londonez_8_lavinia_iancu_1327658503.html [Corola-blog/BlogPost/340593_a_341922]
-
plecat acasă, Unchiu a mai rămas la oi o săptămână. Schimbul se făcea duminica. Luni dimineața, Dani i-a lăsat Unchiului în curte o mârțoagă deșelată, toată oase, în genul celor pe care le-ați văzut probabil înhămate la căruțele țiganilor din șatra „Caalooriifereee cumpăărăăăm!” Dar nu era doar urâtă: trântea și zvârlea. În aceeași toamnă, mi-am luat și eu o iapă. Nu era ea de expoziție, dar față de-a lu Unchiu era parfum. Era cuminte, ocoșă, trăgea bine
„- Asta-i iapă calumea! A metale... vai ș-amar...” Lecția pe care mi-a administrat-o Unchiu Niculaie by https://republica.ro/z-asta-i-iapa-calumea-a-metale-vai-s-amar-lectia-pe-care-mi-a-administrat-o-unchiu-niculaie [Corola-blog/BlogPost/338928_a_340257]
-
urâtă: trântea și zvârlea. În aceeași toamnă, mi-am luat și eu o iapă. Nu era ea de expoziție, dar față de-a lu Unchiu era parfum. Era cuminte, ocoșă, trăgea bine; eu mai ocoș ca ea. Și eu, ca țiganul: „Dii, frumoasa lu frumosu, cu frumoasa lângă el! Doamne, ce frumoși suntem!” În ziua când am potcovit întâi iapa, m-am dus pe la Unchiu să mai stăm de povești. Tușa era la oi, la țară. Era final de noiembrie, seara
„- Asta-i iapă calumea! A metale... vai ș-amar...” Lecția pe care mi-a administrat-o Unchiu Niculaie by https://republica.ro/z-asta-i-iapa-calumea-a-metale-vai-s-amar-lectia-pe-care-mi-a-administrat-o-unchiu-niculaie [Corola-blog/BlogPost/338928_a_340257]
-
sale. Promotor al artei “utile” sau cu “tendință”, artistul a recurs la expresia directă, dezvoltând un limbaj autonom, caracterizat de descriptivism și economie de mijloace. Portretul este astfel primul care punctează exact aceste crezuri, chipurile pictate de Băncilă fiind grăitoare: țigani și florărese, bătrâni evrei, țărani sau nomazi, toți au fost portretizați prin ochiul realist al artistului. Valoare estimativă: 6.000 - 9.000 de euro. Nicolae Vermont, Lecția de seară De același autor, Fumătoarea de pipă, compoziție pitorească, evaluată la2.500
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]
-
von Humboldt, a publicat încă din tinerețe lucrări de prezentare ale Moldovei și Munteniei, o monografie despre Limba si literatura română, o Istorie a Valahiei, a Moldovei și a valahilor transdanubieni, precum și prima lucrare științifică asupra istoriei, obiceiurilor și limbii țiganilor. Revenit în țară, a continuat să desfășoare o bogată activitate cultural-științifică, din care menționăm repere ca editarea în colecția „Arhiva istorică” a celor șase volume din „Letopisețele Valahiei și Moldovei”, fondarea revistei „Dacia Literară”, remarcându-se, în același timp, ca
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
susținându-și țara în următorul deceniu, ca primul ministru plenipotentiar al României la Paris, dar și ca președinte al Academiei Române, sub cupola căreia, în 1891, în ședința solemnă care celebra 25 de ani de la fondarea acesteia, el rostea discursul „Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țărănimii”, care evoca, într-un adevărat testament politic, cele mai importante reforme la realizarea cărora jucase un rol decisiv, ca mare ctitor al României moderne.
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
și dezinformarea presei occidentală dar și de propria noastră prostie în a ne exporta bătăliile interne către Europa / în ochii opiniei publice occidentale suntem tot o țară fosta comunistă, de religie ortodoxă ( chiar dacă am ales președinte un luteran), cu mulți "țigani" care cerșesc, fură și invadează orașele lor, condusă de foști securiști , extrem de corupți ( deși avem "eroi anticorupție" și mai mulți demnitari "penali" decât toate celelalte 27 de țări membre adunate ), etc. Dacă mâine ar fi un vot în Parlamentele naționale
Ponta, vești proaste: Uitați de Schengen în următorii ani by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/102522_a_103814]
-
să cânte”, aprecia Dieter Kosslick, înr-un comunicat de presă. Filmul îl urmărește pe muzician de la fugă să din Parisul aflat sub ocupație germană, în 1943, si încăpățânarea să de a cânta în timp ce familia îi era persecutata de naziști pentru că erau țigani. Imediat după prezentarea peliculei Django la Berlinală, Reda Kateb va putea fi văzut în producția Leș Derniers Parisiens, de Hamé și Ékoué, în rolul lui Naser, abia ieșit din închisoare, care încearcă să-și refacă viața în barul ținut de
Berlinala 2017, sub semnul curajului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105805_a_107097]
-
lui Moni Bordeianu, în toamna anului 1970, Nicu Covaci i-a luat în formație pe Cornel Liuba (tobe), Kovacs Zoltan ''Zoli'' (bass) și Laurențiu Butoi (oboi, flaut). În repertoriul formației au apărut piese ca Dorința, Amintește-ți, Niciodată, Ochi de țigan. Formația a participat la a doua ediție a Festivalului Club A, în 1971, unde a obținut mai multe premii individuale de interpretare. După puțin timp, a fost cooptat Mircea Baniciu, ca solist, iar în octombrie 1971 au plecat din trupă
La Mulți Ani, Nicu Covaci! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105604_a_106896]
-
29 februarie 2000, aprobat de prim-ministru, prin care s-a solicitat reconsiderarea oficială a Memorandumul MAE H03/169 din 31 ianuarie 1995 și folosirea, cu precădere, a termenului rom în corespondența oficială. S-a avut în vedere că exonimul "țigan" are o conotație peiorativă, cu referință la statutul de servitute al romilor (rob, sclav). Decizia statului român a fost luată ca rezultat al "consultărilor cu o serie de specialiști în domeniu, organizații internaționale (Consiliul Europei și OSCE), instituții naționale (Departamentul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280085_a_281414]
-
pot să înțeleagă faptul că unul călcat de tramvai e mai important decât durerea lor de stomac și care mai îmi fac scandal plus teoria ineficacității sistemului? Tu crezi că o să suport înjurăturile bețivilor, scandalul boșorogilor îndoctrinați, scandalul șatrelor de țigani pe 1050 de lei? Voi vă mirați că medicii au ajuns în așa hal încât să accepte plicul băgat în buzunarul ăla larg al halatului alb? Sunt convins că nu-i o mândrie, e un fel de prostituție, au făcut
Scrisoarea unui student român la medicină: În cocina voastră de spital, eu nu lucrez by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105037_a_106329]
-
mai mult în organism. Printre acuzațiile și nemulțumirile proferate de boieri la adresa lui Vasile Lupu s-au aflat și moravurile libere ale domnitorului și nepoților săi, care merseseră până la a atinge cinstea a multor case boierești. Și lucrul cel mai important, țiganii au continuat să-și afirme nevoile, specificul și năravurile. Acest aspect este cunoscut de ambele tabere, iar de cele mai multe ori angajatorii nu înțeleg de ce cei aflați în căutarea unui post trec abilități irelevante în CV-urile lor. Săptămâna se incheie
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
de cai Denis Ștefan a apărut ca pirat la Ferma Vedetelor din Cipru, episodul al II-lea. Mulți dintre românii din insulă îl cunoșteau însă și din filmele în care a jucat - „ÎN FAMILIE”, “PĂCALĂ SE ÎNTOARCE” și “INIMĂ DE ȚIGAN”. Deși a studiat dreptul la Facultatea Româno-Americană și după aceea s-a înscris la Secția Actorie din cadrul Universității Hyperion, pasiunea lui a rămas dragostea nemărginită pentru cai. Pe mulți căluți i-a salvat Denis... iar cel mai recent este UMA
ROMÂNII DIN CIPRU AU SUSŢINUT PROIECTUL „CAII ROMÂNIEI” de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/veronica_ivanov_1497066767.html [Corola-blog/BlogPost/369034_a_370363]
-
sau iudei... Prin urmare, mozaicii zilelor noastre neavând nimic în comun cu evreii biblici, ar trebui desemnați în continuare prin termenul vechi și expresiv de jidani, care este tot așa de puțin ofensator ca englezescul Jews sau franțuzescul Juifs. N.B.Țiganii din România postdecembristă, sătui până peste cap de vechiul etnonim (aproximativ același în toate limbile europene pentru lăbărțatul neam gitănesc), au pretins că sunt romi și că așa este normal să li se spună în acte și în adresarea cu
RASISMUL, SAU MULT ZGOMOT PENTRU NIMIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1463413960.html [Corola-blog/BlogPost/381013_a_382342]
-
comod, livresc, îmbibându-ne cu acel exotism plin cu bube-dulci și nestemate veritabile. Cartea lui Samson Iancu este o radiografie pe un segment social complex dublată de un talent nativ și putere aproape hinoptică de-a atrage cititorul pe text. Țiganii! O seminție fascinantă prin colorit de foc de tabără, libertatea cuțitului care spintecă în carnea iubitei, galopul cailor sălbăticiți în galopuri ... totul este trecut prin metamorfoza cumpenei de milenii și redat în tușe sigure, într-un portret colectiv de un
SAMSON IANCU, UN INVINGATOR IN FATA OPULENTEI EUROPE de MELANIA CUC în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 by http://confluente.ro/Samson_iancu_un_invingator_in_fata_opulentei_europe.html [Corola-blog/BlogPost/366704_a_368033]
-
se lovește de civilizația opulentă a Europei de la începutul Mileniului Trei. Poate fi, de ce nu, și un document de epocă. Căutăm să plecăm în vacanță în lumi vechi, în locuri ca și inexistente, dar nu știm prea multe nici despre țiganii, care au rupt frânghia frontierelor fizice și culturale. În cartea ,,Țiganii, aurul și diamantele,, Samson Iancu ne aruncă în ,,groapa cu lei,, a contemporaneității. Recunosc, nu am citit niciodată pană acum o carte scrisă în mare parte în jargon, o
SAMSON IANCU, UN INVINGATOR IN FATA OPULENTEI EUROPE de MELANIA CUC în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 by http://confluente.ro/Samson_iancu_un_invingator_in_fata_opulentei_europe.html [Corola-blog/BlogPost/366704_a_368033]
-
Poate fi, de ce nu, și un document de epocă. Căutăm să plecăm în vacanță în lumi vechi, în locuri ca și inexistente, dar nu știm prea multe nici despre țiganii, care au rupt frânghia frontierelor fizice și culturale. În cartea ,,Țiganii, aurul și diamantele,, Samson Iancu ne aruncă în ,,groapa cu lei,, a contemporaneității. Recunosc, nu am citit niciodată pană acum o carte scrisă în mare parte în jargon, o carte prin care să mi se deschidă breșă clară către o
SAMSON IANCU, UN INVINGATOR IN FATA OPULENTEI EUROPE de MELANIA CUC în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 by http://confluente.ro/Samson_iancu_un_invingator_in_fata_opulentei_europe.html [Corola-blog/BlogPost/366704_a_368033]
-
întâmplări cu mult mai zguduitoare, i s-a părut oribilă, dat fiind faptul că victima a fost o copilă inocentă, neștiutoare, de bună credință și lipsită de apărare. „Ce putea ști o fetiță de 10-11 ani? Mai ales că la țigani se respectă fecioria... E la mare preț, chiar dacă au început și ei să se „emancipeze”, luați de valul lumii moderne. Acum au televizoare și văd atât de multe porcării... Ce discernământ au ei? Ce să înțeleagă din toate scenele acelea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_5_marian_malciu_1326739371.html [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > PLOAIA Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1637 din 25 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Plouă rar... Pe trotuar, Din asfaltul de cleștar Aburi ies ( fără sens...), Doar se vor întoarce iar... Doi țigani, veterani, Se ascund... Grăbiți?...Tiptil!... Răcoriți?... Amețiți De rachiu, sub coviltir. Un bătrân chel și spân Mânios se uită-n sus, (- Plouă des, fără sens, Am făcut aseară duș...). Tac... Privesc... Mă crucesc!... Doua țațe șed în drum, Nu e
PLOAIA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1435258344.html [Corola-blog/BlogPost/352840_a_354169]
-
unilaterală și să o combată. Să le spunem iar și iar că realitatea nu este niciodată în alb și negru. Că două lucruri, atribute, trăsături pot exista simultan, că poți fi și musulman și pacifist, și gay și OK, și țigan și de treabă, și creștin și prieten. Ca să închei tot cu Amos Oz: În Pantera din subterane, în care Oz relatează copilăria sa de mic fanatic intoxicat de propagandă, copilul Proffy - alter ego al scriitorului - învață ceva fundamental: relativismul. „Băiatul
Cum să înțelegi un fanatic by https://republica.ro/cum-sa-inc-elegi-un-fanatic [Corola-blog/BlogPost/337707_a_339036]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > ULTIMUL DANS CU REGINA ȚIGANILOR (II) Autor: Mihai Iunian Gîndu Publicat în: Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Inima îmi bătea nebunește. Peste câteva minute doar, mă voi afla în locul convenit, la intrarea în parc - noul loc de întâlnire. Voi fi
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (II) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1485981544.html [Corola-blog/BlogPost/350227_a_351556]
-
ți-am șoptit. Tic-tac, tic-tac, tic-tac, se auzeau bătăile pendulei, în timp ce brațele tale mă cuprindeau. * O ploaie deasă, rece, mă cuprinsese în timp ce mergeam pe stradă. Dezlănțuirea primordială a naturii, magia unei atingeri, atracția contrariilor... Să dansezi în ploaie cu regina țiganilor, desculță, sălbatică... Să fii a mea, forever... Un vis interzis sau realitatea cea mai de preț? Voi ști, oare, cu adevărat, vreodată? Ropote uriașe, devastatoare, stropi de apă zdrobindu-se de trupul meu însetat... Mai e foarte puțin, preț de
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (II) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1485981544.html [Corola-blog/BlogPost/350227_a_351556]