198,372 matches
-
Irina Marin Între postmodernism și kitsch linia de demarcație este foarte fină, atât de fină încât adesea aproape că dispare. Așa se întâmplă în Fluviata sau Căciula Care Mușcă, cartea lui Irimia Bălescu, apărută la Editura Cartea Românească. Autorul trasează mitologia unei localități imaginare, care se vrea a fi o satiră cu inflexiuni postmoderniste a realităților sordide din perioada comunistă și
Kitsch și cacofonie by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14539_a_15864]
-
găsește în coșuleț ceva pe placu-i, iar voi aveți deschisă calea spre a vă desăvârși mizeria voastră de carieră (chiul pe banii bunicuței, da, da), fie, nemulțumit de oferta din coșuleț, (sau de sub fustiță - și femeile aspiră, nu-i așa?), lupul papă buna, papă și Scufița." Atâta să fi înțeles autorul? Jenant. Și-apoi, ce atâta furie? Unde nu e, nu e. Puțină luciditate. Ceva mai interesant în această carte e interviul din final (mania de a nu lăsa nimic
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
pasaje formidabile, ca în această utopie cu aluzii clare (majoritatea prozelor sunt publicate prin diverse reviste în anii '60, '70): "Domnilor, știți care va fi ocupație generală a oamenilor într-o societate perfect canalizată........ Săpatul, Domnilor, săpatul! Toată lumea va săpa, așa va fi o societate de săpători. Pe cinstea mea, domnule, istoria nu este altceva decât istoria sapei. CE unealtă minunată, sapa, ce bucurie s-o prinzi în palme după ce ai scuipat sau nu în ele, n-are importanță, și s-
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
și "încălcarea cronologiei". Este și motivarea neaplicării, în cazul lui G. Călinescu, a criteriului versiunii ultime din viața autorului, tocmai pentru a nu pierde măcar o dată din vedere intervențiile de conjunctură, păstrate prin firea momentului apariției acestor versiuni, de edițiile - așa-zis - definitive. Faptul este rezultat din desfășurarea epică a aparatului critic conceput de Nicolae Mecu pentru viața intimă a romanelor călinesciene, sobru consemnat sub titlul general Note, Comentarii, Variante. Este echilibrat, scris cu o frază sigură, după compararea articolelor din
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
odă, imnul rămâne legat de acompaniamentul muzical, putând fi interpretat și de cor. Când sursa de inspirație a evoluat spre civism, s-au născut imnurile naționale, ca formă de trăire a unei stări de bucurie, de proslăvire a sentimentului național. Așa s-a născut imnul național francez. Conceput inițial ca un cântec patriotic de ofițerul genist, dar și compozitorul Claude Joseph Rouget de Lisle (1760 mai 10, Lons-le-Saunier - 1836 iun. 26, Choisy-le-Roi), prin 1792, pe când se afla cu garnizoana în Strasbourg
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
noi se lipesc pe stîlpi și în cabinele telefonice anunțuri cu "pierdut pisică birmaneză" sau cu "închiriez cameră studenți"? Pentru ce trimit francezii scrisori? Pentru că au pierdut și vor să regăsească un poet sau un vers sau un poem! Cam așa: "[...] Bunica mea îmi recită adesea aceste versuri pe care le-a învățat în copilărie și regretă că nu-și poate aminti continuarea. Neștiind cine e autorul, n-am putut găsi poemul. Poate vreun cititor să mă ajute?" sau "Caut trei
Se caută un poem by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14550_a_15875]
-
sine că, o dată găsită (și, evident, prețuită ca o sursă de continuă îmbogățire), semnătura lui Sebastian m-a atras peste tot unde o găseam în România literară a lui Rebreanu, în Vremea, în Azi, superba revistă scoasă de Zaharia Stancu. Așa se explică entuziasmul cu care am primit, în urmă cu vreo treizeci și cinci de ani, propunerea doamnei Cornelia Ștefănescu, pe care am încercat s-o persuadez, că eseistica și publicistica reprezintă, de fapt, punctul forte al scrisului lui Sebastian, asigurându-i
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
sfori, râd între ei, cântă, dansează și emit torente de vorbe, așteaptând de la cei veniți să-i contemple expresia unei satisfacții ordonate. Această schizofrenie a reflectării a determinat, probabil, și replica directoarei de la Odeon, Dorina Lazăr adresată autorului Ștefan Caraman: "așa mizerie de text n-am mai citit de multă vreme". Și nu e decât de admirat instinctul managerial al artistului care a reușit să meargă împotriva propriilor gusturi și judecăți pentru a da cale liberă unor creatori diferiți de el
Lor le pasă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14552_a_15877]
-
acționeze curajos la montaj asupra materialului brut, eliberându-l de monotonie și de părțile prolixe. Bineînțeles, a discuta despre lungimea unor documentare cu țintă antropologică rămâne o încercare riscantă, în condițiile în care cele mai tipice pentru domeniu sunt tocmai așa-numitele documentare observaționale, care includ mulți timpi reali și cadre nesfârșite, priviri insistente asupra detaliilor și asupra ritmului firesc al personajelor și al mediului. Poate părea bizar, dar nu acestea sunt cele care și-au atras respectivul reproș - ci filmele
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
țărani disperați" de sărăcie și foame. Că acestor oameni nu le trecea prin cap să muncească și că a trebuit să vină tocmai din Franța cineva care să lucreze pămîntul, aceasta și altele nu făceau, firește, obiect de reportaj.) Uite așa decurge informația la români! Și ne mai mirăm că nimeni nu mai înțelege nimic și toți votează anapoda.
Mediatizarea crizelor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14558_a_15883]
-
a literaturii noastre ar încuraja o "contemporaneitate" a viziunii și practicilor ei cu desăvîrșire de neconceput înainte. Se remarcă, de altfel, lesne că acestea sînt chiar liniile principale de schimbare: o desfacere a tematicii și limbajului din chingile ideologiei comuniste (așa dar, o deplină libertate de a aborda domenii pînă deunăzi interzise, cum ar fi religiosul, sexualitatea, cotidianul mizer ș.a., dar și o îmbogățire a lexicului literar, strict controlat înainte de '89); apropierea de standardele actuale ale literaturilor occidentale, în materie nu
Ce și cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14561_a_15886]
-
a respins, cu totul ideea că arta implică și o doză însemnată de impopularitate. În fine, romanele, poeziile sau eseurile ar trebui să renunțe la ideile abstracte, la "filosofia" bună pentru privilegiați, spre a livra cititorilor - care sînt, nu e așa, muritori de rînd, fără acces la speculația înaltă - formule inteligibile și eficiente în activitatea lor de zi cu zi, dacă nu neapărat (dar nici exclus nu este) acel senzațional faptic și emoțional cu care îi hrănesc masiv presa și televiziunea
Ce și cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14561_a_15886]
-
țigani prin București. Ați putea, de exemplu, să-i dați o notă mică lui Rădulescu la emisiunea dumneavoastră de duminică... - Pe ce motiv? - Fiindcă a ridicat problema cu țiganii... fiindcă a propus chiar suspendarea mea dacă nu se rezolvă problema. - Așa... Atunci o să-i dau o notă mică și ministrului de interne că nu l-a prins pe ucigaș. - Da... asta se poate, dar lui Rădulescu dați-i cea mai mică notă. Trei... Iar ministrului de interne dați-i cinci. Si
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
devine insesizabil, anevoie de prins, microscopul însuși, propria lui energie deplasând obiectul de cercetat, deformându-l, îngreunând dacă nu relativizând cunoașterea lui obiectivă, strict științifică. Așadar, cititorilor, cărora le place să fie mințiți frumos, n-ai ce să le faci, așa sunt ei: dacă le place să le spui povești, să mergi în sensul voinței sau imaginației lor, să-i surprinzi, să-i șochezi eventual prin fel de fel de chestii extravagante, dezvăluiri, mărturisiri formidabile... De exemplu, să le zici că
Cum devii scriitor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14570_a_15895]
-
nu statul transpiră să facă bani, statul doar stă și taie hălci din agoniseala nefericitului cu botnița pusă). Veți spune că nimeni nu ține cont de ce se legiferează în parlament și decide la guvern, că există întotdeauna portițe de scăpare. Așa este. Numai că portițele de ieșire sunt totodată portițele de intrare în nebunii încă mai mari, în situații ce fac din infernul lui Dante un biet parc de distracții. în clipa de față, ce mă uimește mai mult nu e
Infernul ca parc de distracții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14562_a_15887]
-
de critici a procedat la fel. Abia de curînd ne-am dat seama (nu toți!) că putem opera mult mai profitabil cu un concept larg de literatură, fără granițe și vămi. Aerul este acela al epocii noastre politice, nu e așa?
Ce este literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14586_a_15911]
-
Cristian Teodorescu Într-o zi, prin vară, Sergiu Adam m-a anunțat că a devenit director onorific la Ateneu. M-a trecut o presimțire rea. L-am întrebat dacă la Bacău - oraș cu oameni politicoși - așa se cheamă tragerea pe dreapta. Vorbeam la telefon. Nici el nu știa prea bine cu mera cu directoratul lui onorific, dar, om senin, trecut prin multicele în viață, Sergiu are o intuiție care nu-l prea înșeală. Mi-a reproșat
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
încă e profesoară. Întoarcerea în timp, încă posibilă..." - pag. 157. La un moment dat, Răsvan Popescu se preface că ne dă cheia: "Jurnalul... O reglare de conturi cu mine însumi. Celelalte personaje sunt mai degrabă figurație." Aici încep problemele acestui așa-zis jurnal. De fapt, cheia este alta. Celelalte personaje sunt, "din întâmplare", foști și actuali președinți, prim-miniștri, miniștri, generali, ziariști, oficiali străini etc. Autorul este foarte familiar cu ei, ca un copil. Le vorbește la per tu, îi mustră
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
nu doar în politica românească. Chiar dacă i-or fi transmis, în particular (eu asta înțeleg prin "canale speciale"; poate pe alții gândul îi duce la realități mai complicate!) că securiștii de acasă pot sta liniștiți, eu n-aș fi chiar așa de calm ca dl. Geonă. Și, mai ales, nu mi-ar fi trecut prin cap să mut în domeniul "mitologiei" deceniile de batjocorire a românilor de către zbirii securității. O fi fost mitologică activitatea Securității... în ce mă privește, nu dau
În N.A.T.O. se intră pe ușa din spate a Olimpului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14587_a_15912]
-
n-au chef să fie doar tolerați - mai mult de frica de a nu răspândi în jur molima, decât din amor real -, au creat câteva mecanisme de igienizare socială. Există o lege a deconspirării societății și ea reprezintă, ca să zic așa, punctul de vedere oficial al poporului român. Iar oricine se opune acestei legi nu conotează tagma docilă a boului, cum se lăuda un domn de la CNSAS, ci aceea, tot docilă, a colaboraționistului criminal. Felul macabru în care se încearcă anihilarea
În N.A.T.O. se intră pe ușa din spate a Olimpului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14587_a_15912]
-
a sugerat să înlocuiască parfumerie (care pe atunci la noi era considerat încă un cuvînt francez) cu parfumăraie. Cum se vede, cuvîntul francez s-a păstrat, nu cel propus de Pogor. Dl. Pruteanu ar putea medita la acest lucru. Tot așa, unui alt negustor i-a sugerat să pună pe firmă magadzin în loc de magasin, tot un franțuzism. Minus consoana a treia și pronunția românizată, cel de al doilea a rămas. Au rămas dentist și nu dințist, lengerie (scris cu j), nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
Textele familiei Caragiale (Ion Luca și Matei), Dreapta credință a lui Chesterton, Amintiri, vise, reflecții de G. G. Jung, Bhagavad-gita, Vl. Lossky, Teologia mistică a bisericii răsăritene, Fr. Schuon, Despree unitatea transcendentă a religiilor. Atîtea preferințe... religioase la un spirit așa de raționalist-laic ca al dlui Pleșu au de ce să surprindă. Veste antiglonț șI anti-Priboi Revista Priboi îșI amenință acuzatorul. După ce Wener Sommerauer, participant la revolta de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, l-a acuzat pe Priboi că l-ar fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
cu nenumărate scenarii șI cu un portret robot care nu e portretul robot real. Școlile obișnuite au descoperit că n-au bani ca să plătească agențI de pază, iar Poliția că n-a fost niciodată prea interesată de infracționalitatea din jurul școlilor. Așa se face că opinia publică ia cunoștință de proza indigestă a comunicatelor de tot soiul șI descoperă că d-na ministru al Învățămîntului are valențe de Hercule Poirot. La ora la care Cronicarul scrie aceste rînduri chestorul Gheorghe face promisiuni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
din capul locului că el rămâne totuși o iluzie. Și din mai multe puncte de vedere. Să le luăm pe rând. în mod ciudat, premiza de la care pornesc aceste discuții - exprimată de majoritatea vorbitorilor - este aceea că "avem roman", iar așa zisa criză a romanului e doar un pretext retoric. Oricum, nu se poate dezbate problematica și tehnica romanului actual decât dacă: 1) există un grup de specialiști (critici, teoreticieni) care să cunoască foarte bine ce și cum se scrie astăzi
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
a devenit un leit-motiv al tuturor discuțiilor pe care le-am auzit și după aceea, în multe împrejurări și cercuri. Cu alte cuvinte, nu e prea indicat să mergi la teatru pentru că nu știi niciodată cînd ți se poate întîmpla așa o nenorocire. Mărturisesc că n-am dormit prea bine nopți în șir. Am privit mult mai concret toată tragedia și i-am simțit acut dimensiunile și pentru că, repet, locul desfășurării ei a fost un teatru. Îmi petrec ore și ore
Spectacolul morții by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14603_a_15928]