29,010 matches
-
factură ar fi ea - duce întotdeauna spre o dimensiune einsteiniană în plus. Dar, mai des decît am vrea, lupta lui Iacob cu îngerul, pe care o purtăm mereu în noi, este nesfîrșită și cu rezultat incert. Se soldează cu o așteptare ce ne vlăguiește. Și ajungem personaje de roman rusesc, care îl așteaptă, veșnic, pe Godot. Ne trec viețile pe care, cu o nouă platitudine (a cîta?), nici măcar nu le-am trait. Conștientizăm cărările pe lîngă care am trecut, dar nu
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
Constantin Țoiu 1984. Il le bafoua ainsi, avec tendresse même, et le petit Z. se gudură mărunt și mult timp, de plăcere... Când nu poți, dă-o pe franțuzește. * * * Așteptarea ca lipsă de putere. Cine așteaptă, înseamnă că n-are putere. Un personaj, Omer... care să fie informator; fost contabil, a avut o condamnare penală și, în schimb, face servicii, mania lui de a nota tot felul de întâmplări, figuri
Crochiuri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15680_a_17005]
-
o reproducere a lucrării lui James Ensor, Cearta scheletelor pentru cadavrul unui spînzurat. În corelație cu titlul volumului (Iaduri. Povestiri sadi(comi)ce), această imagine nu numai că surprinde și incită la lectură, dar creează și un anumit tip de așteptări, direcționează receptarea în sensul disponibilității față de elementul fantastic, pregătește decolarea către un tărîm straniu, populat de cadavre înzestrate cu simțul umorului (desigur, negru) și de vrăjitoare exuberante. S-ar părea că această lume este una a farselor macabre, a conflictelor
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
Atunci însă divergențele erau de tip care pe care, cu o schismă de toată frumusețea în FSN, care s-a rupt ulterior. Or, de această dată, lucrurile stau cu totul altfel. La Cotroceni, Ion Iliescu nu mai are în față așteptarea unui nou mandat, ci a unui loc în istorie. Un loc pe care trebuie să-l gestioneze cu băgare de seamă, atît ca președinte cît și ca fost șef de partid. Nucred că dl Iliescu încurajează apariția unor viitoare disidențe
Divergențele dintre Iliescu și Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15704_a_17029]
-
claritate și intensitate decît Monica Lovinescu și Virgil Ierunca acea ,,estetică", frecvent persiflată tocmai pentru că e necesară dreptei noastre conștiințe critice și în genere morale, atîta cîtă s-a păstrat, atîta cîtă rămîne înscrisă presant în al nostru ,,orizont de așteptare". Nu extensia cantitativă a operei ori bogăția speculativă și aplicativă a articulațiilor ei contează în primul rînd (T. Maiorescu are o operă și mai restrînsă, compusă, vai, spre scandalizarea posibilă a domnului Adrian Marino, nu din vaste ,,sinteze" și enciclopedii
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
de la sfîrșit. ,, Percepția externă despre România e bună, afirmă Nistorescu, dar ea trebuie urmată de mișcări ferme în economie, în justiție, în domeniul protecției copilului, al ecologiei, și, evident, al corupției. Toate acestea sînt imperative și pentru exterior și pentru așteptările populației din România. Riscul cel mare ar veni de la jumătăți de măsură, de la cîrpeli și păcăleli în stil dîmbovițean. Nu ne-ar duce decît într-o situație în care am mai fost." Cronicarul își amintește că asemenea editoriale, schimbînd puține
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
ei de nezdruncinat. Fiindcă, asta era - realitatea, jertfită pe altarul mincinos al aparenței... Fusese o idee de sclav. O răzbunare de sclav, eliberat în fine... Asta rumega în sinea lui de atâta timp. Asta-l ținuse drept în picioare, în așteptarea recompensei, oricât de târziu ar fi venit ea... Fără a avea măcar aerul unei brute răzvrătite, aerul acelor eroi incapabili de vreo logică bine condusă, capabili doar de violențe, de distrugeri orbește împărțite în dreapta, în stânga, de către armele nechibzuit, prostește ridicate
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
pretenții de mîna a doua, mulțumindu-ne cu puțin?" se întreba, cîndva, Liviu Ciulei. Domnia sa o face și astăzi. Dar noi? Programat sau nu, sînt destui artiști preocupați de ce li se întîmplă, care refuză să lîncezească în lamentații sterile, în așteptări dureroase, care își strîng neliniștile și le tratează prin creație. Altfel. Am plecat în ultimele săptămîni spre acele locuri în care se respiră aer proapăt, în care există un soi de primenire a creației, ceva ritualic în nașterea spectacolelor, dincolo de
Aer proaspăt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15732_a_17057]
-
subtile de proiecție în postmodernitate, vine acum, în chip de înger lovit de cașexie pînă la mumuficare, să facă, pardon de expresie, cultură! Cultură la televizor! La Pro tv! în țarcul Vacanței mari, în dormitorul Mihaelei Tatu, în sala de așteptare a Mihaelei Rădulescu și în haremul Copilului Minune. Andrei Gheorghe și Cultura, iată adevarata față a postmodernității și maxima performanță în ceea ce privește concilerea contrariilor! Dar ce fel de ,,cultură" face, pînă la urmă, Andrei Gheorghe? Un lucru ieșit din comun, ne
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
Constantin Țoiu 6 Oct. 1953. În sala de așteptare a haltei CFR Daneș din mijlocul Transilvaniei, o femeie ține în poala capul bărbatului ei adormit și care sforăie, în timp ce numără niște bani. Probabil vânduseră ceva la târgul din localitate. Când femeia m-a văzut intrând în salita haltei în
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
s-a făcut frig, gata să dea ploaia în ninsoare. Nu știu de ce, acum mă gândesc la halta Astopovo din stepa rusească și la Tolstoi fugit de-acasă și care și-a dat duhul în pribegie. Pe peretele sălii de așteptare, un afiș vechi, ros de timp și pe care scrie stângaci: Nu urcați în vagoane când convoiul e în mers prea repede! Ardelenii ăștia câteodată scriu parcă traducând din nemțește sau ungurește... Analizez propoziția în fel și chip. Exprimarea provinciala
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
moment important pentru literatura și teatrul japonez. Alexandru Tocilescu a fost complet lipsit de prejudecăți atunci cînd s-a hotărît și s-a pregătit să pună în scenă o poveste ce, în aparență, părea tributară unui cod, unui prag de așteptare, unui nivel de receptare. Cred că el combină faptele a două piese și aduce în spectacol două cupluri, două istorii diferite, fără legătură între ele, cu același deznodămînt: sinuciderea în doi. Tensiunea este mult amplificată astfel, fiorul tragic se instalează
Răsărit de soare deasupra pădurii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15771_a_17096]
-
curînd trilogia Somnul vameșului de Bujor Nedelcovici. Romanul a avut o istorie destul de zbucimată. A apărut într-o primă versiune în anii 1972-1977, în formă de ciclu romanesc cuprinzînd cele trei volume: Fără vîsle, Noaptea și Grădina Icoanei. Orizontul de așteptare nu era tocmai pregătit pentru o asemenea formulă, noutatea și curajul de a propune o construcție considerată desuetă au fost semnalate imediat. Modelul se pare că a avut succes și a fost reiterat de Alexandru Ivasiuc sau Mircea Ciobanu. Chiar dacă
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
s-au îndatorat ori au consolidat afacerile caselor de amanet într-o vînătoare nebună după visul de aur de la bingo. Nu mai vorbesc de lotofili, care trăiesc între două trageri, ci speranțe gonflate de calcule probabilistice. Într-o asemenea lume, așteptarea minunilor devine obligatorie. Icoanele se simt obligate să plîngă pentru a le face pe plac celor păcăliți de Stoica, celor sărăciți de investițiile la bingo și celor care așteaptă semnul numerelor cîștigătoare în lupta lor cu șansa la loterie. Mai
Minuni, pelerinaje, moaște by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15807_a_17132]
-
naturi statice, pictură bisericească etc. în cele mai variate stiluri și maniere: academiste, pleneriste în sens larg, intimiste, tașiste, impresioniste, spaniole, grigoresciene, andreesciene, luchianiene, amaniene și chiar tonitziene. Această bogată putere de acoperire, în măsură să satisfacă nenumăratele orizonturi de așteptare ale timpului, asociată, așa cum s-a mai afirmat, cu o neobișnuită forță de exprimare, dar și cu segmentul cel mai influent din societatea românească interbelică, acela al formatorilor și al distribuitorilor de opinie, constituie premisa majoră a locului privilegiat pe
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16148_a_17473]
-
pentru că și lupta lor este comună. Ca și dușmanul pe care vor să-l răpună. Ceva din comportamentul acestor spectatori, din tipul de disciplină impusă ad-hoc, mă ducea cu gîndul la atmosfera sălilor cu elevi. Același tip de rumoare, de așteptare, de inocență. Și ceva esențial îi despărțea: hazardul. El i-a adus aici, iar experiența dură pe care o parcurg se dublează acum. I-am întrebat pe mulți și mi-au răspuns că sînt de la țară sau nu, dar că
Viens voir les comediens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16147_a_17472]
-
Nimic nu este mai fascinant ca atmosfera de acolo: uși masive pe care le împingi cu umărul pentru a intra, semiobscuritate și pustietatea holurilor, funcționari abulici ce ies dintr-un birou pentru a intra într-altul, vorba numai în șoaptă, așteptarea. Cu ochii pironiți pe geam, cu mîna încordată, gata să apuce telefonul care nu mai sună. E superb. Margine de imperiu în așteptarea tătarilor sau veștilor de la Roma. Nici tătarii, nici veștile". Asociere liberă și comunitate organică Numărul pe mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16151_a_17476]
-
holurilor, funcționari abulici ce ies dintr-un birou pentru a intra într-altul, vorba numai în șoaptă, așteptarea. Cu ochii pironiți pe geam, cu mîna încordată, gata să apuce telefonul care nu mai sună. E superb. Margine de imperiu în așteptarea tătarilor sau veștilor de la Roma. Nici tătarii, nici veștile". Asociere liberă și comunitate organică Numărul pe mai al revistei bilingve PROVINCIA pune în discuție Proiectul de lege privind maghiarii din țările vecine (așa-numita Lege a statutului) aprobat de guvernul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16151_a_17476]
-
1987 și sunteți acum autorul a cinci romane, la care se adaugă încă unul în colaborare și mai multe povestiri. V-aș ruga să vorbiți mai întâi despre începuturile Dv. literare, despre întrebările pe care vi le puneați atunci, despre așteptările Dv. în acel moment, despre reperele scriitoricești la care vă raportați... La început a fost, desigur, mai ales lectura autorilor care făceau "Noul Roman". Ea a fost cea care m-a îndemnat să lucrez așa, și nu numai ea, evident
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
întîmpla mai departe, ea își calibrează frica, își economisește panica și disperarea, dar nu într-un mod neverosimil sau romanesc artificial, ci ludic și curajos totodată. Cu toate acestea, ceea ce i se întîmplă pînă la urmă depășește și temerile și așteptările ei, pentru că războiul/genocidul - o spune repetat scriitoarea - nu este o experiență compatibilă cu alte experiențe umane, și deci nu poate fi explicată într-un context rațional. Încercînd să rămînă lucidă, S. nu face decît să amplifice absurdul și grotescul
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
crize de mitologizare și prin acute accese de violență. Efortul lui Barbu Brezianu, singular, monumental și perfect rațional - și tocmai de aceea devenit țintă mai mult sau mai puțin explicită a diletanților incomodați - nu pare a fi suficient în fața unor așteptări de tip mistico-ințiatic în metabolismul cărora intră deopotrivă sacerdoțiul, impostura și execuția rituală.
Anomaliile anului Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16194_a_17519]
-
bar nenorocit, ofilită, murdară, cu ochii înfundați în orbite, cu părul zbîrlit, cu gura pungită pentru totdeauna. Era un semn că mai toate visările eșuează. Adrian refuza să accepte asta. Continua să cutreiere lumea pe aceste meleaguri mereu însorite, în așteptarea minunii din iluziile sale. În următoarea scriere (O serată la Damasc), Adrian, rămas fără Musa, ia trenul spre Damasc. "Simțeam, gîndea, o greutate de neînvins depărtîndu-mă de Mediterana, care-i și ea o bună parte din sufletul meu. Ce mai
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
o mai are sentimentul, deznădăjduit și sărac, cînd se vede murind de alean." S-a dus, apoi, la un teatru, atras de afișul țipător. Era o biată trupă de varieteu care nu începea programul adăstînd mult peste ora anunțată, în așteptarea generosului consul rus, desigur un prinț. În așteptare, dă peste un ins care i se pare, prin serviabilitate, promițător. Îndrăgește o cântăreață. Apoi, după spectacol, cunoștința sa repede improvizată îl invită la festinul pe care prințul-consul îl dă în onoarea
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
se vede murind de alean." S-a dus, apoi, la un teatru, atras de afișul țipător. Era o biată trupă de varieteu care nu începea programul adăstînd mult peste ora anunțată, în așteptarea generosului consul rus, desigur un prinț. În așteptare, dă peste un ins care i se pare, prin serviabilitate, promițător. Îndrăgește o cântăreață. Apoi, după spectacol, cunoștința sa repede improvizată îl invită la festinul pe care prințul-consul îl dă în onoarea trupei de actori într-un cabaret mai ales
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
această bătălie; de aici la clișeu nu e decît un singur pas. În fața locului comun aprecierea estetică sucombă imediat. Or, aceste stereotipuri pot fi exploatate cu geniu sau nu. Un scriitor de calitate (așa cum este Rodica Ojog-Brașoveanu) reușește să satisfacă așteptarea cititorului (să-i servească locul comun) și să-l și surprindă, să-i impună, eventual, noi reflexe de lectură. Volumul pe care l-am ales pentru prezentare are un titlu puternic, oarecum șocant: Grasă și proastă. Iar pe copertă este
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]