3,265 matches
-
accidentului să vadă cum s-a putut împiedica ingineră de s-a lovit așa de tare la cap. Când a văzut locul unde era pata de sânge, a ajuns la concluzia că povestea inginerului cu împiedicatul fetei este cusută cu ață albă. Era un sac mai înafară și răsturnat pe jos, dar acesta după cum arăta, căzuse mai mult în urma unei lupte decât a unei împiedicări. Îl simpatiza pe inginer, era șeful său direct și era bine să pară că nu știe
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
De mare bucurie - și mari dureri se țin. Spre nenorocul meu - când norii dau năvală Și tot ce am măreț înnăbușă în ceață, Nu schimb nicicând țărâna cea natală Nici pe-un pud de aur, nici pe-un fir de ață. Spre nenorocul meu, mi-i dat să intuiesc Prea marele noroc frumos ca să trăiesc. PRIN SĂRUTUL NOSTRU Prin sărutul nostru se revarsă râul, se coace grâul... și lumea aceasta A veacului în care trăim cu visul ei, cu libertatea, cu
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
ea, ci pentru că te convinge. Aflăm poate multe lucruri pe care le intuiam. Nu ni le spune cineva care se pricepe la ele, ci unul care le descoperă și le colecționează zi de zi, ca pe niște mărgele înșirate pe ață, cu bucuria neștirbită a copilului netarat, capabil însă a le încadra la nivel macro cu discernământul adultului, asamblându-le într-un cadru mult mai larg, raportat la lumea din afară. Blacker ni le spune toate răspicat, fără ascunzișuri sau falsități
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
Știu sigur că, de plec, nu mă voi mai întoarce La ce bun să-mi doresc a mai trăi o viață? De este sau, nu este, la ce să mă încarce Cu alt sac de păcate și înc-un ghem cu ață? Ca orișicât n-am vrea, noi tot vom bea din cupă Ce-i plină cu păcate și încă vom turnă... Așa e omul, își face drum spre iad cu lupă Crezând că astfel, pe amândouă le va îmbuna! Tu, vei
SE POATE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348829_a_350158]
-
Horezu dintr-o putină ce-o ținea în pivniță. Înainte de a intra în casă cu farfuria a privit cerul.Norii plumburii se așternuseră peste sat, amenințători.” O să ningă în noaptea aceasta! “ Apoi a intrat în casă. A tăiat cu o ață mămăliga, ca o lună plină, în felii.Așezat la masa mică și joasă pe trei picioare a început să amestece, cu furculița, brânza cu mămăliga. Mânca încet și gândurile alergau în urmă.Parcă o vedea alături pe Marița lui cu
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346827_a_348156]
-
de ploaie:”Azi mă duc la prășit cu rarița. “ Coborâ cele câteva trepte și intră în pivnița de sub ultima cameră.Acolo trei butoaie, aliniate cu grije, două erau încărcate cu vin și unul cu țuică. A luat țoiul legat cu ață de pe butoi, a scos cepul, și-l coborâ prin orificiul din care ieșea un damf plăcut de alcool și fructe.După ce-l scase plin, îl puse la gură și trase o dușcă.Plezni din buze.” Bună!Dezinfectează mațele! “Mai trase
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
pe măsuța cu trei picioare pe care a pus-o în mijlocul odăii. -Fă, Antonia aranjași masa?! -Da, bărbate! -Pune-ți și ție și vino lângă mine . -Eu îmbucai câte ceva. -Mănâncă tu bine, că pleci la câmp ... ! Carol, după ce tăie cu o ață mămăliga, se închină și își puse câteva bucăți în farfuria cu lapte.Începu să mănânce, plescăind din limbă, din când în când, de plăcere. -Mărie! Vaca, azi să nu o dai la ciurdă. Am vorbit cu doftorul și azi vine
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
hilar dacă nu s-ar fi comandat și un roman difuzat pe piață, scris de Gabriel Gafița. Protagoniștii sunt doi buni prieteni scriitori, dintre care unul, lipsit de talent, invidios și gelos, îl ucide pe celălalt. Prost scrisă, cusută cu ață albă, această versiune nu a prins și nu a convins pe nimeni, dar a fost un foarte bun pretext să-l ciomăgească pe Aurel Covaci noapte de noapte în perioada când supraviețuia cu Petre Pandrea în aceeași celulă (mie mi-
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
expus pe piață. Unele erau cu pietre veritabile și contur de argint sau argint aurit...altele erau de piele și sârmă. O cutie era cu mărțișoare pentru copii: buburuze, cățeluși... Abia atunci am văzut și cutia cea veche...cu foarfecă, ațe, cartoane colorate...lipici, carioci... “Știi ce neinstruiți sunt americanii? Îmi zice unul, auzind că sunt din Europa, că lui, cel mai mult îi place țara asta, Budapesta, care face mâncare bună! Sau, într-o zi, îl întreb pe unu, cum
UN MĂRŢIŞOR, DE DOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346855_a_348184]
-
publicată în mai multe ediții de după acest an; - Sărută pământul acesta / 1987; - Rămas-bun casei părintești / 1990; - Carnetul din port-hart / 1996; - Candidații la fericire / 2002; - Arta compromisului / 2002, 2007; - De-amor, de-amor, de inimă albastră / 2005; - Viață, viață, legată cu ață / 2007 - Pe apa sâmbetei / 2009; - Notă informativă bătută la mașină / 2011 De remarcat este că aproape toate scrierile sunt romane. În plus, subliniez faptul că primul cititor al acestor volume, dar și cenzorul manuscriselor, a fost soțul doamnei Ileana, poetul
PORTRETUL UNEI DOAMNE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346226_a_347555]
-
de umbra mea, Deși eu știu că mă iubește; Cu mine, ea, alăturea, Și zi, și noapte, mă-nsoțește. Îmi ceri să fiu ce n-am mai fost: Nebun și nărăvaș din fire; E prea târziu, și n-are rost, Căci ața este prea subțire... Sunt realist și recunosc, Că viața bun-a fost cu mine; Mi-a pus pe tavă câte-au fost, Dar una nu a fost ca tine... E prea târziu să te iubesc, Mult prea târziu să mă
E PREA TÂRZIU SĂ TE IUBESC de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346322_a_347651]
-
s-a-nvârtit cu spor Tot împletind ciulini în aură de lauri! Noi de-am vedea de Sus ce mic e Omul Dar câtă vrere în el Domnul a pus, Și cum cu drag i-a dat să-și țină ghemul Cu ață, care să îi fie de ajuns, N-am mai blasfemia atunci cand ne ajunge Din urmă un necaz făcut numai de noi, Așa cum lumânarea, devreme nu se stinge De e păzita cu grijă de-amândoi!... Noi, oamenii, vom apărea mereu pe
LECTIE DE VIATA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346429_a_347758]
-
privirea ațintită spre piscuri, ea încearcă Zborul prim, și agățarea de stâncă. Dar ceva o mai reține aici, pe pământ: fie dragostea pentru ai săi, fie o lucrare neisprăvită. Când rana i se va vindeca, însă, pasărea va zbura cu tot cu ață. Va zbura nestingherită, „Cu vie nostalgie, cu lacrimi și cu teamă”, așa cum spune în poezia „Ce liniște...” . Dar și cu bucuria rostului împlinit, cu speranță și încredere. Orizontul este deschis, de la zenit la nadir și așteaptă doar semnalul zborului. E
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
Mă-ntorc la Tine, e târziu? Ți-am auzit astăzi chemarea, Un strop de apă în pustiu, Căci prea sărată este marea! Din câte mi-am dorit în viață Acum le văd deșertăciune; Pe ghem mai am un fir de ață Ce tot mă trage înspre Tine ... - Bravoo, aplaudă auditoriul de stârnise curiozitatea - vecinilor de masa, în grădină fiind liniștea din timpul pauzei muzicale. Doar murmurele și clinchetul paharelor ciocnite cu îndemnul de "noroc"se mai auzea pe ici, pe colo
INTALNIRE DE GRADUL ZERO de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348249_a_349578]
-
scăpat. Și-a înfipt mâinile în părul albit și s-a lovit cu capul de lemnul dușumelei: ”Doamneee, Dumnezeule! Iart-o! și iartă-mă și pe mine, păcătosul!” Atunci, a prins puteri, s-a ridicat luând cuțitul și s-a dus ață la raniță. A prins de gât cocoșul alb. Dintr-o mișcare scurtă i-a tăiat gâtul și l-a aruncat spre ușă. Cocoșul se zbătea pe prag în ghearele morții și glasul mieros se milogea: ”Lisandruuu, dragul meu, lasă-mă
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
ori spune ceva, am descoperit niscaiva binefaceri în treaba asta cu mortăciunea. Bunăoară, poți să-i vezi pe toți care se preumblă pe la capul tău cu flori și lumânări (cât am trăit nu mi-ați fi dat un capăt de ață, și-acuma tot voi veniți să mâncați de la mine. Așa-i c-abia așteptați să mă vedeți în fundu-ăla de groapă și să-ncepeți degrabă să vă-ndopați? Nesătuilor!)... așa, poți să-i vezi pe toți și să le măsori
CUGETĂRI ÎNTRE PATRU SCÂNDURI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345038_a_346367]
-
având grijă de cele două surori. Pe mama o cheamă Galina, s-a zbătut din greu să ne crească... A lucrat toată viața croitoreasa, dar acum nu mai poate lucra deoarece a cam lăsat-o vederea... poate de la atâta băgat ață în ac! Pe tata îl chema Mihail. A decedat în 1992 după ce s-a reîntors din Siberia, unde a lucrat într-o mină de extragere a diamantelor. Așa am am ajuns să fiu crescut în două locuri, când la mama
INTERVIU CU NICOLAI BIRULIN, UN TÂNĂR TRANSNISTREAN CARE IUBEŞTE ROMÂNIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345113_a_346442]
-
Horezu dintr-o putină ce-o ținea în pivniță. Înainte de a intra în casă cu farfuria a privit cerul. Norii plumburii se așternuseră peste sat, amenințători. „O să ningă în noaptea aceasta!” Apoi a intrat în casă. A tăiat cu o ață mămăliga, ca o lună plină, în felii. Așezat la masa mică și joasă pe trei picioare a început să amestece, cu furculița, brânza cu mămăliga. Mânca încet și gândurile alergau în urmă. Parcă o vedea alături pe Marița lui cu
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345164_a_346493]
-
după orele 12:00 la lansarea lucrării „ENCILOPEDIA ACADEMIEI DACOROMÂNE”, ediția a doua revăzuta, corectata și adăugita (prima ediție a fost tipărită într-un tiraj pilot, doar în două volume, avînd aprox. 1600 de pagini). Lucrarea este legată, cusuta cu ață, celofanata maț. Coordonator dr. Geo Stroe. Proiect cultural fundamental a Academiei DacoRomâne, în 4 volume (1- A-C (1044 p.), ÎI - D-I (1088 p.), III - Î-R (1113 p.)., IV - S-Z (865 p. plus 16 colite color), conținînd aprox.
INVITAŢIE LA LANSAREA ENCICLOPEDIEI ACADEMIEI DACOROMÂNE de GEO STROE în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345270_a_346599]
-
să știe. Pe mama am dus-o cu ambulanța la București, fiindcă medicii de aici au spus că e prea grav și că nu riscă s-o mai țină într-un spital în care totul, începând de la vată și până la ața chirurgicală, se plătește. După o săptămână și-a revenit și am adus-o acasă. Au trecut cinci ani de atunci și ei nu i s-au uscat lacrimile. Între timp am concediat femeile din casă, grădinarul și paznicii, am vândut
VIAŢA CA UN JOC de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 806 din 16 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345282_a_346611]
-
către rănile cele-obsedante. Și-i sărut palmele, și mă-aplec, cu ultimă umilire, la picioarele lui. Sărmanul între sărmani mă scuipă și mă lovește peste buze, cu scârbă - și-i mulțumesc, sincer și ușor la suflet, cu buzele țesute cu ațe de sânge...Este atât de bine și de adânc răcoritor, cât un răgaz de respirare, între două preschimbări. Da, știu că nu pot suporta decât trăința birnică spaimei și setei de oarbă vecie, cu totul incertă minții de om - dar
EXISTENŢĂ ŞI NONEXISTENŢĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377011_a_378340]
-
mama să-l ia pe Felix. După ce ies de la serviciu mă duc la o fostă colegă de liceu într-un oraș învecinat. I-a murit mama. Am stabilit să mergem mai mulți. Vin mine dimineață ori după prânz.” Cusută cu ață albă, minciuna spusă pe nerăsuflate, cam prea de dimineață a fost primită cu un “da, bine, ai grijă de tine” de către Horia netrezit încă bine din somn. După o oră și jumătate de mers cu acceleratul a coborât în gara
INFIDELITATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377806_a_379135]
-
îngerul căzut Zâmbește. Mă privește și adaugă spre final: Ti-am zis eu? Un alt castel se năruie printre flăcări: Dorinte, vise, speranțe... Toate ard cuprinse de vrajă, Actorii prind frânturi din realitate Îi vâd cum respiră, Mai trag două ațe, De plictiseală, poate... Cade o mască, Zgomotul ei mă face să tresar. Încă un joc, Încă un refren Și toate par astăzi trase la xerox Al naibii brand!!!... Referință Bibliografică: XEROX / Aga Lucia Selenity : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
XEROX de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377877_a_379206]
-
considerau superioară acestei valori. Poate că era prea emotivă și nu se anunța la toate dezbaterile. Se rușina când ea cunoștea și putea trata o problemă pe care întreaga clasă se chinuia să o înțeleagă... A luat fierul de călcat, ață si ac de cusut si s-a așternut la treabă cu mintea învolburată de întrebări fără răspunsuri. Alături se auzeau frânturi de vorbe. Mama ei se pricepea al naibii de bine să intre în sufletul oamenilor. Și a intrat și în sufletul
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377896_a_379225]
-
multă încordare Sufletul nu este-o tablă de pe care poți să ștergi, Tot ce-ai scris trecând în grabă, ca apoi să poți să negi Alergi de mulți ani, de-o viață, pe cărări bătătorite, Mă-ncâlcesc în a ta ”ață”, în cuvintele ”zidite” Te-aș lăsa și n-am putere, te-aș lua și nu am cum, Când îmi pare totul miere, lași în urmă praf și scrum Când ai întâlnit femeia care-ți place-i prea departe, Închizând ”ușa
FARA SENS de MIRON IOAN în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378046_a_379375]