1,869 matches
-
el, fiecare cu ochii spre unul dintre punctele cardinale ale lumii. Când a sunat clopotul pentru rugăciune și cei patru au dat fuga la paraclis, Marciano nu l-a auzit și a continuat să lucreze. În ușa bisericii se afla abatele, și i-a întrebat pe fiecare din cei patru: „Dar cu Marciano ce-i?“. Cel care stătea cu fața la Marciano a răspuns: tocmai tăia o coardă de viță. Cel cu spatele la el, a răspuns: „Mi se pare că se odihnea rezemat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
parte deseori de dureri ciudate, căci urâțenia lui se repercuta și în măruntaie. Într-o zi mi s-a îngăduit să merg să-l văd în dormitor. Era singur, într-un salon plin de saltele dispuse concentric în jurul celei a abatelui. L-am întrebat de sănătate și am adus vorba întâmplător despre diavolul care-l chinuia. La care el a spus: - Fratele meu, știi ce-l preocupă cel mai mult pe acel duh nenorocit? Să-i ispitească pe oameni să greșească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
singur om e ca și cum ai vedea întreaga lume. Abia a mai putut să-mi dea binecuvântarea, făcându-mi semn să-l las singur. L-am revăzut întins pe piatra goală a podelei bisericii. Ultimele lui cuvinte au fost auzite de către abate, care le-a repetat la pavecerniță. L-a întrebat: - Frate, este moartea o trudă? La care el a răspuns, fără să renunțe la obișnuita-i ironie: - Nu, e ușor să mori: este singurul lucru pe care toată lumea știe să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
adus o clipă de ușurare în istovitoarea viață a celui care este silit să tacă și să mintă a fost un călugăr rătăcitor, venind de la Bobbio și care mi-a încredințat un plic. Înăuntru se afla o foaie scrisă de către abate, prin care mă informa că, după o lungă și chinuitoare meditație, după rugăciuni și posturi, se hotărâse să-mi trimită o scrisoare din partea duhovnicului meu, cu toate că îi considera conținutul primejdios, provenind din mintea tulbure a unui muribund. Reproduc aici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
din partea duhovnicului meu, cu toate că îi considera conținutul primejdios, provenind din mintea tulbure a unui muribund. Reproduc aici o parte din ceea ce mi-a scris duhovnicul cu câteva zile înainte de a muri, făcând să-mi parvină indirect, în respectul ascultării de abate: „Stiliano, binecuvântarea celui care nu ți-a fost vreodată numit să pogoare asupra ta. Mi-ai povestit toate câte ți s-au întâmplat în viață, și acum am să-ți dezvălui unele lucruri și am să-ți dau câteva sfaturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Părintelui abate Bruno Marin, cu mulțumirea ce izvorăște nu atât din faptul că suntem perfecți, ci din dorința de a fi fericiți, pe care el a tălmăcit-o și a păzit-o cu discreție și statornicie. PREFAȚĂ Dintr-o mănăstire minusculă, am
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
între 1282 și 1287, și într-o lucrare scurtă cu numele «De arte electionis», scrisă în 1299” [McLean, 1990, pp. 99, 100]. În lucrările anterior amintite, Lull propune două metode de votare pentru alegerea maicii starețe (Blanquerana) și pentru alegerea abatelui (De arte electionis). Cea din urmă este foarte asemănătoare metodei Condorcet. Mai mult, în De arte electionis Lull folosește o matrice care, anterior articolului lui McLean, se credea a fi fost introdusă de Dodgson în 1871. Pentru o descriere detaliată
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Bisignano există anumite ciuperci mirosind a mușchi care iau naștere în mijlocul unor turme de animale; dar dacă unul își face nevoile, ele dispar de-acolo și se nasc în altă parte, fugind de mirosul urât. Din pricina situației ce se crease, Abatele n-ar șovăi să-l dea pe mâna Inchiziției; acum în mânăstire nu mai e pic de liniște, biblioteca rămâne deschisă până târziu, cărțile pline de praf și roase de molii sunt scoase de pe rafturi și lavițe. Pare să se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
o nouă criză. Eram așezat lângă el, cu ochii fixați pe figura sa, ascultând această respirație care întâlnea atâtea obstacole. Impresia pe care am resimțit-o a devenit atât de puternică, că a trebuit să mă retrag în camera vecină. Abatele de Monclar, pe care îl lăsasem rugându-se lângă fereastră, veni curând să mă caute. Bolnavul mă chema. Când am fost aproape de el, așezat la căpătâiul lui, arătă cu un gest spre vărul său și făcu să se audă următoarele
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
strălucea încă în ochii săi. Privirea sa avea o expresie pe care am remarcat-o adesea în mijlocul conversațiilor noastre. Părea să anunțe soluția unei probleme. Prima frază pe care a pronunțat-o ieșea atât de slab de pe buzele sale, că abatele, stând în picioare la capul patului, nu a putut auzi nimic, iar eu nu am prins decât ultimul cuvânt. Era vorba de cuvântul filozofic. După o scurtă pauză, a pronunțat în mod distinct: "Adevărul" [...], apoi s-a oprit, a spus
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
distinct: "Adevărul" [...], apoi s-a oprit, a spus încă o dată același cuvânt, îl repeta încă străduindu-se în van să își completeze gândirea. Emoționați de acest spectacol, l-am conjurat să își suspende explicația și să se odihnească un pic. Abatele se aplecă pentru a-l ajuta să își reașeze capul pe pernă. Atunci suflul buzelor sale nu mai putea ajunge la mine. A spus, fără ca eu să îl aud, aceste cuvinte pe care abatele mi le-a transmis imediat și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și să se odihnească un pic. Abatele se aplecă pentru a-l ajuta să își reașeze capul pe pernă. Atunci suflul buzelor sale nu mai putea ajunge la mine. A spus, fără ca eu să îl aud, aceste cuvinte pe care abatele mi le-a transmis imediat și pe care mi le-a repetat în ziua următoare: "Sunt fericit de faptul că spiritul meu îmi aparține". Abatele schimbându-și poziția, am putut auzi muribundul articulând și următoarele: "Nu pot să mă explic
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
putea ajunge la mine. A spus, fără ca eu să îl aud, aceste cuvinte pe care abatele mi le-a transmis imediat și pe care mi le-a repetat în ziua următoare: "Sunt fericit de faptul că spiritul meu îmi aparține". Abatele schimbându-și poziția, am putut auzi muribundul articulând și următoarele: "Nu pot să mă explic". Acestea au fost ultimele cuvinte care au ieșit de pe buzele sale. În acest moment sosi doctorul Lacauchie. Cât timp a fost împreună cu doctorul și cu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
schimbându-și poziția, am putut auzi muribundul articulând și următoarele: "Nu pot să mă explic". Acestea au fost ultimele cuvinte care au ieșit de pe buzele sale. În acest moment sosi doctorul Lacauchie. Cât timp a fost împreună cu doctorul și cu abatele, am crezut că pot să absentez o clipă și am ieșit la ora cinci și un sfert [...] Când am revenit, prietenul meu nu mai exista. Și-a dat ultima suflare la cinci minute după ieșirea mea. Iată ce am aflat
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
abili, cei precum Dupont de Nemours, Baudeau, Morellet, Droz, Rossi; dar i-a lipsit unul dintre aceste mari spirite care știa să ofere un tur atrăgător și original adevărurilor științifice; i-a lipsit un artist. În secolul al XVIII-lea, abatele Galiani a știut, este adevărat, să dea o formă spirituală și fină disertațiilor sale asupra comerțului cu grâne; din nefericire Galiani nu a susținut și înfrumusețat altceva decât sofisme. Cât despre Bastiat, el a știut să utilizeze facultăți artistice mai
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
formă spirituală și fină disertațiilor sale asupra comerțului cu grâne; din nefericire Galiani nu a susținut și înfrumusețat altceva decât sofisme. Cât despre Bastiat, el a știut să utilizeze facultăți artistice mai delicate și mai originale chiar decât cele ale abatelui napolitan pentru a populariza adevăruri. A știut să înveșmânteze demonstrațiile economice într-o stofă solidă și totodată ușoară, durabilă și lejeră. El a avut arta de a le face agreabile, în timp ce maeștrii nu au știut decât să le facă strălucitoare
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
simțământ și frumusețe e de origine germană. Despre partea tătîni-său se trage din Moritz de Saxa, fiul natural al regelui August II, despre partea mumei sale se trage din familia conților Konigsmarck. Relațiile ei cu Jules Sandeau, Alfred de Musset, abatele Lammenais, Francisc Chopin, prințul Napoleon (mai târziu Napoleon III) sunt destul de cunoscute; ele nu pot însă forma obiectul unei scurte notițe necrologice. [2 iunie 1876] {EminescuOpIX 122} POTCOAVE ORTOGRAFICE Cetim în Curierul Bolgradului: Micul format al ziarului nostru, abondentul interesant
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dama de casă, îi împodobi fruntea cu două sărutări. Un alt ziar spune că tânărul, pentru a fi pe deplin convins de talentul său, au cântat înaintea lui Franz Liszt. Toate somitățile în piano câte sunt azi i-au cântat abatelui, pentru a afla părerea lui, care apoi le-a rămas un razim pentru toată viața. Și maestrul ascultă pe copil cu multă atenție, apoi îl sărută pe frunte și-i zise: "Fii încredințat, amicul meu, că în d-ta e
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lor au fost exprimate de Barrère într-un raport al Convenției din 1794: "le fédéralisme parle bas-breton" "l'émigration et la haine de la République parlent allemand"**. Aceste sentimente au fost reafirmate într-un raport adițional celui din 1794 redactat de abatele Grégoire care a propus acțiunea draconică: "d'anéantir les patois et d'universaliser la langue française"***. Aceste atitudini față de limbile și culturile minoritare aveau să persiste chiar și la început de secol XXI. Revoluția a șters mult din organizarea teritoriala
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ne putea forma o idee asupra dimensiunii istorice a acestor instituții. Chiar de la începutul Revoluției, s-a pus următoarea problemă: ce formă de organizare teritorială a Franței ar trebui adoptată. Exista un sentiment general că vechiul sistem reprezenta, după spusele abatelui Sieyès, un fel de "anarhie". Abatele, inspirat de noțiunile de unitate și indivizibilitate, a declarat că Franța nu putea fi "une collection d'Etats"*, negând astfel o organizare teritorială de tip federal. Mai degrabă, "... Elle est un tout unique, composé
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
dimensiunii istorice a acestor instituții. Chiar de la începutul Revoluției, s-a pus următoarea problemă: ce formă de organizare teritorială a Franței ar trebui adoptată. Exista un sentiment general că vechiul sistem reprezenta, după spusele abatelui Sieyès, un fel de "anarhie". Abatele, inspirat de noțiunile de unitate și indivizibilitate, a declarat că Franța nu putea fi "une collection d'Etats"*, negând astfel o organizare teritorială de tip federal. Mai degrabă, "... Elle est un tout unique, composé de parties intégrantes" (Franța este un
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
pentru armonia între regiuni.38 Din perpectiva politică, federalismul proudhonian de stânga reprezintă un fel de excepție, iar mișcările precum cele ale lui Charles-Brun erau mai mult de partea conservatorismului spectrului politic. Filosofi politici catolici precum de Lammenais (1782-1854) și abatele Jules Auguste Lemire (1853-1928), care pledau pentru un catolicism liberal, fiind precursorii creștin-democrației, au susținut regionalismul atâta timp cât acesta a însemnat mai degrabă o recunoaștere a unor corpuri intermediare ("corps intérmédiares" în fr.) între individ și stat decât o recunoaștere a
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
lor, care nu reprezintă un deziderat, ci e perfect verificabilă și ilustrată în întreg Decameronul. Personajul feminin ce se remarcă în povestirea zilei a doua știe să-și apere cauza: deși la o vârstă fragedă, tânăra aristocrată se deghizează în abate, hotărăște să-și asculte inima în privința alegerii viitorului soț, oficiază un ritual 167 Ibidem. 168 Ibidem. 169 Ibidem. 170 Ibidem, p. 85. 171 Ibidem, p. 106. 69 particular al logodnei cu Alessandro, mirele iubit, dragostea fizică nu mai cunoaște tabu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mod evident: un călugăr („greu de cap, sărmanul” 552 ), dând crezare vorbelor iscusit întocmite ale unei femei, devine un adevărat intermediar pentru ea, aducându-i în brațe ibovnicul dorit. O singură dată în Decameron un membru al cinului monahal, un abate de Cluny, este privit cu admirație, fără ironie, pentru că se dovedește recunoscător față de un tâlhar care l-a ajutat să se vindece de boala de stomac ce îl chinuia, omul Bisericii înnobilând persoana care s-a dovedit atât de generoasă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lor, care nu reprezintă un deziderat, ci e perfect verificabilă și ilustrată în întreg Decameronul. Personajul feminin ce se remarcă în povestirea zilei a doua știe să-și apere cauza: deși la o vârstă fragedă, tânăra aristocrată se deghizează în abate, hotărăște să-și asculte inima în privința alegerii viitorului soț, oficiază un ritual 167 Ibidem. 168 Ibidem. 169 Ibidem. 170 Ibidem, p. 85. 171 Ibidem, p. 106. 69 particular al logodnei cu Alessandro, mirele iubit, dragostea fizică nu mai cunoaște tabu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]