KorAP: Find »[drukola/base=abator & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...41 42 43 ...316 >

7,886 matches

Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215

abatoarelor aferente acelor fabrici. Întregul circuit al comerțului cu produse din carne - de la verificările privind efectuarea tăierilor din abator și până la punerea în vânzare a cărnii - se afla sub stricta supraveghere a medicului veterinar. Conform prevederilor „Regulamentului de funcționare a abatorului din Bacău”, carnea infectată trebuia confiscată, „denaturată cu substanțe chimice și, ulterior, îngropată la locul destinat”. În aceste cazuri, măcelarii urmau să fie despăgubiți de către consiliul comunal Bacău cu o sumă ce se ridica la „jumătate din valoarea proprie a

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
la locul destinat”. În aceste cazuri, măcelarii urmau să fie despăgubiți de către consiliul comunal Bacău cu o sumă ce se ridica la „jumătate din valoarea proprie a cărnii”. După cum ne indică raportul medicului veterinar pe anul 1911, transportul cărnii de la abator la hala de victualii era efectuat „în căruțe căptușite în interior cu tablă spălată, carnea fiind acoperită cu învelitori de pânză groasă ținută în stare de curățenie”. Evident, volumul de comercializare a acestui produs alimentar a fost în strânsă legătură

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
C. Samuelă, și numai doi erau români - Vasile Codăescu și Constantin Goanță. Calitatea și siguranța produselor din carne comercializate pe raza orașului Bacău la începutul perioadei interbelice au fost în directă legătură cu starea fizică în care s-a aflat abatorul comunal. Detalii asupra acestui din urmă aspect am descoperit într-un raport înaintat Primăriei Bacău de către medicul veterinar al orașului, Nicolae Gherghițanu (mai 1922): „Actualul abator este în întregime din lemn intrat în putreziciune; este un abator întunecos, cu o

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
interbelice au fost în directă legătură cu starea fizică în care s-a aflat abatorul comunal. Detalii asupra acestui din urmă aspect am descoperit într-un raport înaintat Primăriei Bacău de către medicul veterinar al orașului, Nicolae Gherghițanu (mai 1922): „Actualul abator este în întregime din lemn intrat în putreziciune; este un abator întunecos, cu o capacitate foarte mică, astfel încât, uneori, examenul cărnii se face noaptea; carnea se tăvălește în murdării, curtea este neîngrijită, nu există cotețe pentru porci, motiv pentru care

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
s-a aflat abatorul comunal. Detalii asupra acestui din urmă aspect am descoperit într-un raport înaintat Primăriei Bacău de către medicul veterinar al orașului, Nicolae Gherghițanu (mai 1922): „Actualul abator este în întregime din lemn intrat în putreziciune; este un abator întunecos, cu o capacitate foarte mică, astfel încât, uneori, examenul cărnii se face noaptea; carnea se tăvălește în murdării, curtea este neîngrijită, nu există cotețe pentru porci, motiv pentru care aceștia sunt uciși în curțile măcelarilor; ghereta din scânduri, de lângă abator

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
abator întunecos, cu o capacitate foarte mică, astfel încât, uneori, examenul cărnii se face noaptea; carnea se tăvălește în murdării, curtea este neîngrijită, nu există cotețe pentru porci, motiv pentru care aceștia sunt uciși în curțile măcelarilor; ghereta din scânduri, de lângă abator, amenajată de fosta administrație pentru opărirea porcilor, n-a funcționat nici măcar o singură zi”. Pentru a remedia această situație, la sfârșitul raportului medicul veterinar solicita primarului Leon Sakellary (1922-1926) sprijinul pentru elaborarea și finanțarea proiectului de ridicare a unui abator

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
abator, amenajată de fosta administrație pentru opărirea porcilor, n-a funcționat nici măcar o singură zi”. Pentru a remedia această situație, la sfârșitul raportului medicul veterinar solicita primarului Leon Sakellary (1922-1926) sprijinul pentru elaborarea și finanțarea proiectului de ridicare a unui abator sistematic. Dorind să fie cât mai convingător, N. Gherghițanu a invocat și rațiunile de ordin financiar. În urma unei călătorii de documentare, întreprinsă de medicul veterinar în câteva din orașele cu abatoare moderne (București, Galați, Ploiești), acesta a reușit să demonstreze

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
pentru elaborarea și finanțarea proiectului de ridicare a unui abator sistematic. Dorind să fie cât mai convingător, N. Gherghițanu a invocat și rațiunile de ordin financiar. În urma unei călătorii de documentare, întreprinsă de medicul veterinar în câteva din orașele cu abatoare moderne (București, Galați, Ploiești), acesta a reușit să demonstreze primarului faptul că între modernizarea acestor unități și mărirea considerabilă a sumelor vărsate la bugetele comunale exista o legătură indubitabilă. În fond, modernizarea abatorului comunal determina atât mărirea capacității de tăiere

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
medicul veterinar în câteva din orașele cu abatoare moderne (București, Galați, Ploiești), acesta a reușit să demonstreze primarului faptul că între modernizarea acestor unități și mărirea considerabilă a sumelor vărsate la bugetele comunale exista o legătură indubitabilă. În fond, modernizarea abatorului comunal determina atât mărirea capacității de tăiere, cât și posibilitatea măririi valorii taxelor percepute pentru tăierea animalelor. Pe baza unor analize comparative a rezultat faptul că, cel puțin la nivelul anului 1922, sumele totale încasate de Primăria Bacău pentru tăierea

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
comparative a rezultat faptul că, cel puțin la nivelul anului 1922, sumele totale încasate de Primăria Bacău pentru tăierea vitelor erau printre cele mai scăzute din țară. Totuși, dacă pentru nivelul scăzut al acestor taxe de tăiere, condițiile oferite de abatorul comunal puteau oferi anumite justificări, faptul că, în orașul Bacău, prețul de piață al unui kilogram de carne era, la nivelul Moldovei, cel mai ridicat, nu avea nicio justificare. În iulie 1922 consiliul comunal a aprobat proiectul privind construirea noului

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
comunal puteau oferi anumite justificări, faptul că, în orașul Bacău, prețul de piață al unui kilogram de carne era, la nivelul Moldovei, cel mai ridicat, nu avea nicio justificare. În iulie 1922 consiliul comunal a aprobat proiectul privind construirea noului abator sistematic. În viziunea inginerului Filip Hudic, autorul acestui proiect, noul abator trebuia să fie format din cinci pavilioane - secția sanitară, pavilionul pentru tăierea porcilor, cel pentru tăierea vitelor, mățăria și pavilionul cu locuințele personalului. Locația a fost stabilită tot pe

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
de piață al unui kilogram de carne era, la nivelul Moldovei, cel mai ridicat, nu avea nicio justificare. În iulie 1922 consiliul comunal a aprobat proiectul privind construirea noului abator sistematic. În viziunea inginerului Filip Hudic, autorul acestui proiect, noul abator trebuia să fie format din cinci pavilioane - secția sanitară, pavilionul pentru tăierea porcilor, cel pentru tăierea vitelor, mățăria și pavilionul cu locuințele personalului. Locația a fost stabilită tot pe malul drept al Bistriței, pe o porțiune din terenul pe care

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
sanitară, pavilionul pentru tăierea porcilor, cel pentru tăierea vitelor, mățăria și pavilionul cu locuințele personalului. Locația a fost stabilită tot pe malul drept al Bistriței, pe o porțiune din terenul pe care funcționa oborul de cereale, foarte aproape de locul vechiului abator. Datoriile mari acumulate de comună de-a lungul timpului, dar și apatia manifestată de antreprenorii ce au participat la ședințele de licitație publică, au condus la abandonarea acestui proiect. Suma totală a devizului - 2.250.000 lei - a fost considerată

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
proiect. Suma totală a devizului - 2.250.000 lei - a fost considerată, pe bună dreptate, nerealistă, deci, neatractivă. Totuși, la sfârșitul anului 1923, consiliul comunal a aprobat unele propuneri ce s-au materializat în următoarele lucrări de modernizare a vechiului abator: pentru a evita „distrugerea abatorului de către plute”, pe o lungime de aproximativ 45 de metri a fost îndiguit malul drept al Bistriței „cu piloți și plasă din nuiele și prund”; a fost mărită sala de tăiere a vitelor mari; a

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
2.250.000 lei - a fost considerată, pe bună dreptate, nerealistă, deci, neatractivă. Totuși, la sfârșitul anului 1923, consiliul comunal a aprobat unele propuneri ce s-au materializat în următoarele lucrări de modernizare a vechiului abator: pentru a evita „distrugerea abatorului de către plute”, pe o lungime de aproximativ 45 de metri a fost îndiguit malul drept al Bistriței „cu piloți și plasă din nuiele și prund”; a fost mărită sala de tăiere a vitelor mari; a fost realizată împrejmuirea abatorului; au

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
distrugerea abatorului de către plute”, pe o lungime de aproximativ 45 de metri a fost îndiguit malul drept al Bistriței „cu piloți și plasă din nuiele și prund”; a fost mărită sala de tăiere a vitelor mari; a fost realizată împrejmuirea abatorului; au fost achiziționate trei opăritoare de porci. Discuțiile privind construirea abatorului sistematic al orașului - ambiția neîmplinită a tuturor primarilor Bacăului din perioada interbelică - au fost reluate în timpul mandatului de primar deținut de Ioan Grigoriu (1926-1928). Tatonările privind obținerea fondurilor necesare

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
metri a fost îndiguit malul drept al Bistriței „cu piloți și plasă din nuiele și prund”; a fost mărită sala de tăiere a vitelor mari; a fost realizată împrejmuirea abatorului; au fost achiziționate trei opăritoare de porci. Discuțiile privind construirea abatorului sistematic al orașului - ambiția neîmplinită a tuturor primarilor Bacăului din perioada interbelică - au fost reluate în timpul mandatului de primar deținut de Ioan Grigoriu (1926-1928). Tatonările privind obținerea fondurilor necesare punerii în practică a acestui proiect au fost inițiate încă din

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
și silvică deosebită a județului”, bancherul și-a arătat disponibilitatea pentru un împrumut de 50.000.000 lei. În viziunea bancherului, suma urma să fie oferită pentru dezvoltarea unor proiecte edilitare mai ample, între care se regăsea și construcția noului abator. Singura condiție pusă de acesta făcea referire la „arătarea întregii averi imobiliare a comunei Bacău”. Deși, chiar în ziua în care a avut loc a doua întâlnire, George Sterian a aflat despre „arestarea unor aventurieri ce operau în Ardeal, pretinzând

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
de 625.377.152 lei (din care 441.679.967 lei reprezenta capitalul social cumulat al tuturor unităților industriale din Bacău). Evident, împrumutul nu a fost contractat niciodată. Preocupat, la fel ca toți primarii Bacăului interbelic, de construirea mult visatului abator sistematic, Vasile Pavli (1928-1929) a reușit, în acest sens, să obțină din partea consiliului de administrație al C.E.C. aprobările necesare pentru un împrumut în valoare de 10 milioane lei. Semnată pe 20 martie 1929, convenția de împrumut fixa dobânda la 7

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
au încheiat cu un bilanț descurajant: nu a fost făcută nicio ofertă. În cele din urmă, administrația locală a reușit să încheie contractele în septembrie 1929. De partea executorilor, contractul a fost semnat de inginerii bucureșteni „V. Ghervescu, pentru construirea abatorului comunal - 3,5 milioane lei, și de Paul Degen, reprezentantul firmei Beck & Hankel, pentru furnizarea și montarea instalațiilor mecanice - 70.000 $”. Fiind destituit din funcția de primar în octombrie 1929, Vasile Pavli nu a mai putut coordona direct aceste lucrări

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
aproximativ 20-25.000 de locuitori, în vreme ce astăzi populația orașului este de aproximativ 40.000 locuitori”. Petiționarii propuneau alegerea unui alt teren, situat lângă Școala de Arte și Meserii, „în jos de podul de fier”. Noul amplasament era ideal pentru construirea abatorului, fiind foarte apropiat, atât de cursul Bistriței, cât și de „artera principală pe care se scurge cel mai mare număr de vite”, șoseaua Bacău-Bârlad. Temeinicia motivelor invocate în petiția redactată de comercianții și procesatorii locali de carne a determinat sistarea

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
la timp a lucrărilor”. Munca depusă pentru elaborarea unui nou proiect, implicit a unui nou deviz, s-a dovedit a fi zadarnică. Pe data de 3 octombrie 1931, consiliul de administrație al C.E.C. a hotărât anularea împrumutului acordat pentru construirea abatorului sistematic. Astfel, piața de carne a municipiului Bacău a continuat să fie aprovizionată până la sfârșitul perioadei interbelice cu produsele specifice livrate de vechiul abator (1886), ajuns, în anii ’30 ai secolului al XX lea, un veritabil „grajd ambulant de pe valea

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
de 3 octombrie 1931, consiliul de administrație al C.E.C. a hotărât anularea împrumutului acordat pentru construirea abatorului sistematic. Astfel, piața de carne a municipiului Bacău a continuat să fie aprovizionată până la sfârșitul perioadei interbelice cu produsele specifice livrate de vechiul abator (1886), ajuns, în anii ’30 ai secolului al XX lea, un veritabil „grajd ambulant de pe valea Bistriței”. O privire de ansamblu asupra graficului evoluției prețurilor de pe piața băcăuană în intervalul 1900-1938 va reliefa, cu excepția notabilă a perioadei cuprinsă între 1916

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
comunale, excluzându-le pe cele aparținând domeniului privat, a fost efectuată de către administrația locală prin intermediul bugetelor anuale. Personalul Poliției, cel al serviciului religios, corpul medical al Spitalului „Pavel și Ana Cristea”, corpul profesoral, măcelarii din hala de victualii, muncitorii din abatorul orașului, personalul grădinilor publice, al cimitirului comunal, angajații Serviciului de ecleraj, sau de la paza contra focului, întreținerea săracilor și a copiilor abandonați etc., toate aceste instituții și servicii erau finanțate de Primăria Bacău. Din această perspectivă, despre primar se poate

Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928

insuficient față de numărul femelelor”. Forțați de situație, medicii veterinari tutoveni fuseseră nevoiți să accepte monte și cu tauri inferiori numai „...pentru ca vacile să nu rămână sterpe”. Tot din acest raport am aflat că în acea vreme nu existau decât trei abatoare la nivelul întregului județ, din care două rudimentare și unul modern (la Bârlad) dar care a stat multă vreme neutilizat din cauza numeroaselor probleme tehnice provocate de evenimentele de război. La capitolul „Propuneri”, Beldeanu cerea de la minister „...mijloace de transport datorită

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]