1,612 matches
-
și revelatori în aceeași măsură atât ai morții, cât și ai nemuririi. Considerăm că tocmai folosirea numelui în forma Thanase și nu în forma cu prefix restrictiv, a, Athanásios, traduce unul dintre conceptele-cheie ale hermeneuticii eliadești, coincidentia oppositorum, termen al abolirii condiției umane. Forma Athanásios nu ar fi redat ideea contrariilor care coincid sau sunt transcense; or, spectacolul nu înseamnă doar nemurire, ci și o revelație a morții, o pregătire neîntreruptă pentru moarte. Alăturarea "numelui sfânt", Ieronim, vine să confirme "modelul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
acestui cod interpretativ al conjuncției contrariilor în decriptarea manifestărilor simbolice și religioase, Mircea Eliade scoate în evidență "că realitatea ultimă (sacrul, divinul) depășește posibilitățile de înțelegere rațională, că temeiul ultim nu poate fi sesizat decât ca mister și paradox, prin abolirea fie și numai pentru câteva clipe a gândirii și reprezentării în termeni de experiență imediată"557. Paradoxul coincidenței contrariilor însoțește înțelegerea eliadiană a sacrului și simbolului, iar lucrul acesta îl voi arăta în cele ce urmează. Mircea Eliade preia de la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
gândirea operează cu legea dialectică a predicației complexe contradictorii, care permite atribuirea de predicate contradictorii unui subiect. În acest punct, Athanase Joja operează câteva precizări extrem de importante pentru înțelegerea corectă a acestei legi. Afirmarea legii predicației complexe contradictorii nu înseamnă abolirea legii logice a noncontradicției, ci doar precizarea domeniului ei de valabilitate. Astfel, Joja arată că, din punct de vedere logic, unitatea predicației nu este distrusă prin acest fel de atribuire 596. Predicatul este unul singur, însă este complex și contradictoriu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
la infinit, până la epuizarea tuturor nivelurilor de Realitate cunoscute sau conceptibile, fără a se putea vreodată ajunge la o noncontradicție absolută..."641. În această interpretare, pe care Basarab Nicolescu o dă ideii lui Ștefan Lupașcu, axioma terțului inclus nu înseamnă abolirea axiomei clasice a non-contradicției. Logica terțului inclus este non-contradictorie, în sensul că axioma non-contradicției este perfect respectată, cu condiția de a se lărgi noțiunile de "adevărat" și "fals" în așa fel încât regulile de implicare logică nu se mai referă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Gorgias, 503d - 507a. E drept, Platon ajunge să privească individul și suferința umană cu indiferență. În fragmentul 5.461 discută despre infanticid, în 468a despre captivitate, în 459a-406e despre eugenie, viața fără familie, în 3.416d-417b despre proprietatea privată și abolirea ei, toate văzute din perspectiva unui interes comun care este prioritar față de interesele individuale. Am găsi, așadar, după Callicott, în filosofia platoniciană o primă discuție teoretică despre fundamentele unei teorii holiste și un prim asemenea proiect 111. Cred că întoarcerea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
analgezicele ușoare. Uneori poate fi prezentă dispneea de efort, în chistele hidatice gigante. Urticaria cu prurit apare foarte rar în chistul necomplicat. La percuție se poate constata matitatea lichidiană (mai ales în CH gigante). La auscultație rar se ajunge la abolirea mumurului vezicular și mai frecvent se aud raluri bronșice, frecături pleurale. În CH juxtacardiace mari, la auscultația cordului se poate percepe semnul lui Ostrov: zgomotele cardiace se transmit prin zona lichidiană a chistului, fiind perceptibile la nivelul zonei de matitate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
câini la care răspunsul insulinosecretor la glucoză iv a fost abolit prin administrare de somatostatină în timp ce insulinemia bazală a fost reconstituită prin administrare intraportală de insulină (1). La aceștia toleranța la glucoza, deși scăzută, nu a atins nivelul diabetic în ciuda abolirii complete a răspunsului dinamic insulinosecretor. Pornind de la aceste experimente, autorii au gândit sensibilitatea la insulină în termenii efectului insulinei de a crește capacitatea glucozei de a-și normaliza propriile concentrații plasmatice. b. un mecanism dependent de nivelul răspunsului insulinosecretor. În
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92229_a_92724]
-
Gest), perspectiva se adâncește până la transparență, arătând imaginea hieratică prin care se străvede epura posibilului, "somptuosul crin / Al formei" (Luntrea)15. Decreația vizibilului Poemul Driada reia aceste teme, circumscrise de data aceasta regresiei spre originar. Act inițiatic întrucât presupune succesive aboliri de văluri fenomenale, o destratificare în etape care înseamnă tot atâtea niveluri de pătrundere a vederii în densitatea nevăzutului. Dacă imaginea arborelui apare la început profilată pe un fundal îndepărtat, greu accesibilă vederii, aceasta pentru că ceea ce se cuvine văzut trebuie
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
este o posibilitate orientată (nu de intenție, ci de intuiție), ca trimitere către realul care se autopro-pune ființării. Cum se reflectă această ontologie a posibilului în lumea poemului, în spațiul de cumpănă al trecerii prin densitatea realului? Mai întâi ca abolire a referinței directe la ființa lumii denotate, ca suspensie a oricăror determinații ce califică semantismul staticii și al împlinirii autosuficiente, așa cum întâlnim în poemul Umbra et pulvis 21: "Taci îngere. Clorofila e răzbunată./ Trupul meu vinovat se dizolvă-n amurg
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
recentrare, reducție până la miez, "ca o descreștere, a lumii, înspre fruct"18. Apoi, complementar, o descreștere a trupului, căci - precum în viziunea platoniciană 19 - "trupul e un râu/ izvorând înăuntrul focului", și atunci el e menit decreației, nu cu scopul abolirii ci în vederea sublimării, a transparenței în care sufletul se dezvăluie, "ca și cum sufletul ca sângele din cană/ ar fi privit în afară, fără văluri/ lina chemare/ și puținul trup"20. Schimbarea la față a trupului e o ardere de tot, până la
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
spre chip "tocmai cele ce pier, ca zăpada-l/ descriu cel mai bine". Moartea fenomenului (și a perspectivei mundane a oricărei manifestări) este agentul acestei prefaceri, acidul coroziv al desfacerii care dizolvă, reduce lucrurile trecătoare la miezul netrecător, nu prin abolirea ci prin dezvăluirea lor84. Trecerea prin distanță menține distanța, dar desfășoară drumul, iar drumul străbate nevăzutul în posibilul îndepărtat al deja-vederii, trece prin vălul imaginii ca, de pildă, atunci "când, pe plajă, răsfir scoicile și nu știu/ că-n El
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ci omisiunea lucrătoare, bifarea strălucitoare. În această paradoxală manifestare, realul nu e adus înapoi, nu revine într-o reapariție aparentă; el nu se reumple poetic printr-o imposibilă reiterare de sine. Restituirea nu e aici actul reparator, recuperator al unei aboliri, doar forma care ar reabilita, fantomatic, un cuprins nevăzut. Nu cu o redare avem de a face, nu cu repunerea în drepturi - și în vedere - a unui conținut derealizat. Darul golului e o donație absolută, preaplinul unei donații aurorale, ceea ce
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Un pâlc meșteșugit de semne/ mi-e patria, tărâm de mijloc" (Tărâm de mijloc, vol. Papirus, 1974, în Ștefan Aug. Doinaș, Opere II, p. 74). 1 Cezar Baltag, Paradoxul semnelor, Editura Eminescu, București, 1996, p. 8. "Fără îndoială, tocmai această abolire a caracterului indicativ sau ostensiv al referinței face posibil fenomenul pe care îl numim "literatură", unde orice referire la realitatea dată poate fi abolită. Abolirea unei referințe de prim rang, abolire pe care o efectuează ficțiunea sau poezia, este condiția
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
1 Cezar Baltag, Paradoxul semnelor, Editura Eminescu, București, 1996, p. 8. "Fără îndoială, tocmai această abolire a caracterului indicativ sau ostensiv al referinței face posibil fenomenul pe care îl numim "literatură", unde orice referire la realitatea dată poate fi abolită. Abolirea unei referințe de prim rang, abolire pe care o efectuează ficțiunea sau poezia, este condiția de posibilitate pentru eliberarea unei referințe de rang secund, care atinge lumea nu doar la nivelul obiectelor manipulabile, ci și la nivelul pe care Husserl
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Eminescu, București, 1996, p. 8. "Fără îndoială, tocmai această abolire a caracterului indicativ sau ostensiv al referinței face posibil fenomenul pe care îl numim "literatură", unde orice referire la realitatea dată poate fi abolită. Abolirea unei referințe de prim rang, abolire pe care o efectuează ficțiunea sau poezia, este condiția de posibilitate pentru eliberarea unei referințe de rang secund, care atinge lumea nu doar la nivelul obiectelor manipulabile, ci și la nivelul pe care Husserl îl desemna prin expresia de Lebenswelt
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și de privilegiată pentru a cocheta cu responsabilitățile formative, pe care portul ei le implica. Emasculării de gust plebeian, prin resorturi instituționale, îi prefera dresajul pe cont propriu al masculinității, căci considera cultivarea unui adversar valoros mult mai importantă decît abolirea adversității în genere. Spre deosebire de Ian, ființa ei nu se limita la concesiile ce i se acordau cu avariție, ci își amenaja libertăți ilicite în raport cu ele, menite să-i ateste convingător suveranitatea. Dar convingerile se erodează cumva de la sine, motiv pentru
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
întrerupe uneori și ceva neînchipuit cere socoteală - alta decât și cea aritmetică, și cea juridică fondată pe ea. Căci orice socoteală nesocotește păgubirea infinitului de dreptul suveran de intervenție (o simplă parafrază la mallarméeanul "jamais un coup de dés n'abolira le hasard"). Calculul însuși maschează majestatea incalculabilului prin gârbova virgulă, codoașa libidinoasă ce caută să drămuiască amplul flux și reflux al unei împreunări promiscui prin interpunerea categoriei cantitate ascunse în cocoașa-i strâmbă. De aceea, Rică poate fi considerat un
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dovezi biochimice ale disfuncției β celulare apar în momentul în care masă acestor celule este redusă la 50%. Este vorba de reducerea până la dispariție a vârfului insulinosecretor precoce observat în cursul unui IVGTT (Srikanta și Ganda, 1983). Ulterior apare și abolirea caracterului pulsatil al insulinosecreției bazale. În această etapă a procesului distructiv β celular TTGO este normal și deci nu există anomalii ale toleranței la glucoză. Pe masura ce distrucția β celulară progresează, poate apare toleranță alterată la glucoză în cursul TTGO (IGT
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
servește drept suport religios revoltei țăranilor din 1524. El se extinde în Țările de Jos și în Westfalia, unde anabaptiștii pun mîna pe orașul Münster (1534) și sub conducerea croitorului Jan de Leyda instaurează aici o dictatură mistică și comunitară (abolirea proprietății, poligamia, al doilea botez) care pretinde că se întoarce la creștinismul primitiv. Împăratul, prinții protestanți, Luther și Zwingli se unesc împotriva anabaptiștilor. Dar persecuțiile neîndurătoare la care sînt supuși nu-i împiedică să supraviețuiască, mai ales în Țările de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
interior și pe cel de peste mări și creează un imperiu colonial. El este strîns legat de dorința de a controla viața religioasă: lupta împotriva practicilor considerate disidente (jansenismul 67 si chietismul 68), încercarea de a extirpa protestantismul din regat prin abolirea Edictului de la Nantes, dar și intrînd în conflict cu papalitatea pentru afirmarea "libertăților Bisericii galicane". În sfirșit, absolutismul se extinde în domeniul artelor, unde regele susține idealul clasic, Versailles devenind astfel simbolul unei estetici care va servi drept model Europei
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
se teme de o extindere și o intensificare a crizei căreia o mare parte din deputați hotărăsc să-i de a o lovitură. Pentru a stopa răul cît mai este încă timp, în noaptea de 4 august 1789, ei hotărăsc abolirea privilegiilor. Trebuie subliniat faptul că obligațiile feudale sînt abolite la cererea nobililor liberali (vicontele de Noailles și ducele de Aiguillon). Nobilimea renunță la dreptul de vînătoare, la folosirea obligatorie a unor bunuri ale seniorului ("banalités") și la corvoade; preoții renunță
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
din 1789 au un ecou deosebit. Pe tot continentul, caracterul simbolic al Revoluției franceze impresionează elita intelectuală luminată, obișnuită să considere Franța drept călăuza ideilor noi. Astfel, căderea Bastiliei, la 14 iulie 1789, este considerată drept începutul prăbușirii despotismului și abolirea privilegiilor care anunță o eră nouă în istoria omenirii. Tradusă în toate limbile Europei, Declarația drepturilor omului și cetățeanului se răspîndește chiar și în țările care, ca Spania, îi inter zic difuzarea. În țările vecine Franței, Țările de Jos austriece
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
texte noi, votate în grabă și lipsite de coerență, formulate de Adunările revoluționare, Codul Civil este promulgat în 1804. Acesta menține principiile importante din 1789, pe care burghezia le-a adoptat (libertate individuală, libertate de conștiință, libertatea de a munci, abolirea drepturi lor feudale și a dreptului de primogenitură) și reafirmă caracterul inviolabil al proprietății, dar restabilește în viața socială principiile vechiului regim. Astfel, el dă șefului familiei autoritate deplină asupra femeii, "eternă minoră", care datorează "supunere soțului ei", și asupra
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
care trec sub dominație franceză: Confederația Rhinului, Olanda, Westfalia, Portugalia, Spania și mai ales Italia. Prezența francezilor nu se limitează doar la elaborarea unor Constituții inspirate de cea din Franța. Ea determină instaurarea egalității civile, a libertății religioase, desființarea corporațiilor, abolirea dijmei și a drepturilor feudale, vînzarea bunurilor ecleziastice și dezvoltarea administrației moderne. Activitatea Imperiului tinde deci să creeze monarhii surori, apropiate prin practicile politice, organizarea socială, obiectivele urmărite și modul de a le realiza. Asistăm, ca și în secolul al
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
greu de obținut, iar prăbușirea comerțului maritim lipsește manufacturile de materii prime. Mulți muncitori sînt șomeri, în timp ce numeroși comercianți sînt amenințați de faliment. Burghezia, care a profitat din plin de perioada imperială, începe să murmure împotriva regimului care nu compensează abolirea libertăților politice printr-o dezvoltare economică, în plus, recoltele slabe agravează situația. Începînd din 1812, cerealele lipsesc, provocînd o creștere a prețului pîinii și în unele regiuni chiar foamete. Această situație îi afectează mai ales pe muncitori și pe țărani
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]