43,150 matches
-
zor săbiile ofițerești de Damasc ori Toledo cu pomponul lor galben. Povestește un moș de 95 de ani. Pisica mîncînd fluturele, mult timp pîndit. Fluturele colorat mișcîndu-și în iarbă aripile splendid croite. Pînda mult prea lungă și prea atentă față de absența și dezarmarea completă a fluturelui prins în gheare ușor, atît de ușor, aproape ca un abandon; încît toată pînda pisicii fusese o exagerare ridicolă, un sadism tipic speciei. Ronțăiala aripilor, praful fin scuturîndu-se de pe ele, pătînd botul pisicii, - expresia ei
Chinul facerii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16394_a_17719]
-
sigur, la sentiment. O serie caracteristică e cea a vestimentației: cineva e la costum ("pînă și C.T. Popescu s-a tras la costum", 22, 19, 1999, 3), la patru ace, la țol festiv; prin analogie, se exprimă la fel și absența hainelor: la bustul gol. Mai normală sintactic, expresia argotică la varice obține un efect comic prin saltul semantic și printr-o anume polivalență: la are în acest caz o valoare spațială (ca în circumstanțiale de tipul la cîrciumă, la bar
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]
-
obligatoriu pentru a conferi sintagmei autonomie: "Aceștia șsalariațiiț, la "mica înțelegere", conveneau să beneficieze de respectivul drept prin rotație" (România liberă 666, 1992, 5); " Prețurile se negociază după algoritm sau la mica înțelegere" (Evenimentul zilei = EZ 2472, 2000, 8). în absența adjectivului mica, secvența la înțelegere poate apărea doar în construcție cu un verb anume (a cădea la înțelegere). Una dintre cele mai interesante construcții familiare cu la - la o adică - are o oarecare vechime (e înregistrată în DA, care furnizează
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]
-
Nu vi se pare că acest lucru e o trăsătură tipică a generației dvs., a epocii Desperado (sau Postmoderne)? G.S.: Lirismul și ironia pot și trebuie să coexiste - nici nu-mi pot imagina cum ar fi să privim lumea în absența unuia din cele două elemente. Cred cu tărie în complexitate, chiar în paradox. Iar derută! Titlul unuia din romanele mele - Waterland - e ambiguitatea însăși, e un 'atât... cât și', nu un 'ori... ori.' Sunt fascinat de granițe, sau mai bine
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
rătăcitori pe aleile Hollywood-ului, toți au obsesia aceluiași personaj, Anna, rămas în țară și, culmea, realizat din plin deși nici unul dintre protagoniștii noștri nu și-ar fi închipuit vreodată realizabila o minune că ăsta. Acest personaj atît de prezent în absența lui (care nu stiu ce traiect are în text, întrucît nu am citit piesă), care are o evoluție pe tot parcursul spectacolului, destinul său împlinindu-se între bombe și trupe NATO, cred că ar fi putut avea o rezolvare scenica, un accent
Sîrbii sînt cu ochii pe Anna by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16454_a_17779]
-
pestrit-sărbătoresc, mînjit de fecale după o excursie la latrina, fusese expus în văzul tututor. Mai tîrziu, însă, spre finalul poveștii, Manca, fata cu pricina, reapare ca model al unui sculptor impotent, care o iubește platonic, durîndu-i statuia pentru a compensa absența dragostei fizice. O altă iubita a lui Hanta, o țigăncușa murdară și tăcută, căreia el nici macar numele nu-i știe, e personajul cel mai pur din întreg românul. Față adoră, dar îi e totodată frică de zmee, se teme că
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
o încercăm atunci cînd găsim o comparație nimerita, proba a împrejurării că lumea concretului în care ne învîrtim e capabilă încă, prin autoritatea ei ancestrala, a ne ocroti. * Minciună: o ficțiune interesată, sacrificata realului. * Îndrăzneala: o prezență tendențioasa. Lașitatea: o absență tendențioasa. * Înfruntarea cunoașterii. De la lipsa de interes a lui Pascal față de stiinte, pînă la supoziția că Buddha, atotștiutor în materie de izbăvire, nu cunoaște toate soiurile de insecte. * Uitarea: cea mai blîndă metodă de distrugere aflată la îndemînă noastră. * Prin
Din jurnalul lui Alceste (VII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16446_a_17771]
-
prin definitie) al realului pus în paranteză." Lucrarea ne ofera însă posibilitatea de a lua cunoștință și de un Gheorghe Grigurcu mai puțin cunoscut, de un teoretician disimulat în etern degustător epicureic al nectarului liric. S-a vorbit adeseori de absența unei construcții în scrierile criticului, de fragmentarist, de o situare în imediatul creației lirice, fără o perspectivă de ansamblu. Nimic mai departe de adevăr. Există în subtextul fiecărei analize planul unei construcții critice atotcuprinzătoare. Gheorghe Grigurcu nu este numai turistul
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
mele colege..." Acest gen de sinceritate, care nu este nici abisală, ca a personajelor dostoievskiene, și nici rece-funcțională, ca a oamenilor de știință, atunci când fac din ei înșiși obiect de studiu, ține de o paradă a eului, posibilă doar în absența bunului-gust. Plin de încredere în sine, Liviu Antonesei joacă din când în când, neconvins, comedia modestiei: " Dacă șcitind cartea, n.n.ț o singură pereche va înțelege ce miracol i se întâmplă, dacă un singur solitar ce suferă din dragoste va
Iubirea, bibelou de porțelan... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16463_a_17788]
-
devine la Eichendorff deopotrivă obiect al nostalgiei, ca orice lucru apus, și întruchiparea monotoniei - semn al vieții sufocate, îngrădite de reguli artificiale. Cele mai multe descrieri sunt ale grădinii pustii, cu statui în parte sfărâmate, cu bazine secate - sporire a impresiei de absență a vieții. Or, unde nu e viață, nu e nici poezie: Când a ajuns la modă filosofia matematică, codrul cel liber al poeților a fost îndată tuns, transformându-se într-o ciudată grădină în stil francez, cu pomi aranjați geometric
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
educa, a învăța. Ies astfel la suprafață efectele secundare ale educației și anume mijloacele ei dure! Învățarea de minte! * Virtutea stilistică a omisiunii: Proust elogia la Flaubert mai cu seamă golurile discursului său, capacitatea de-a povesti prin aluzie, "în absență". * Mentalitatea "antimetodologică" a lui Flaubert: "Pe mine nu mă preocupă detaliul tehnic, informația locală, în fine, aspectul istoric și precis al lucrurilor. Eu caut mai presus de toate frumusețea, pe care colegii mei n-o prea caută. Văd că sînt
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
timp". Frecvența elementelor triviale și scatologice (scena confruntării "vespasiene" dintre Tutilă I și Carasurduc) nu exprimă exuberanța și vitalitatea, ca la Rabelais, ci denotă abjecția și decăderea ființei umane. În fața monstruozității, a nebuniei șefilor politici, inteligența ironicului Candid rămâne neputincioasă; absența vorbirii justifică orice absență - inclusiv absența ființei. Fiind considerat "al doilea roman alegoric al literaturii române după Istoria ieroglifică", roman social, "o replică polemică, peste veac, la Ciocoii vechi și noi" (Nicolae Oprea), roman satirico-ideologic, "comparabil poate doar cu Bietul
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
și scatologice (scena confruntării "vespasiene" dintre Tutilă I și Carasurduc) nu exprimă exuberanța și vitalitatea, ca la Rabelais, ci denotă abjecția și decăderea ființei umane. În fața monstruozității, a nebuniei șefilor politici, inteligența ironicului Candid rămâne neputincioasă; absența vorbirii justifică orice absență - inclusiv absența ființei. Fiind considerat "al doilea roman alegoric al literaturii române după Istoria ieroglifică", roman social, "o replică polemică, peste veac, la Ciocoii vechi și noi" (Nicolae Oprea), roman satirico-ideologic, "comparabil poate doar cu Bietul Ioanide" (Ov. S. Crohmălniceanu
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
scena confruntării "vespasiene" dintre Tutilă I și Carasurduc) nu exprimă exuberanța și vitalitatea, ca la Rabelais, ci denotă abjecția și decăderea ființei umane. În fața monstruozității, a nebuniei șefilor politici, inteligența ironicului Candid rămâne neputincioasă; absența vorbirii justifică orice absență - inclusiv absența ființei. Fiind considerat "al doilea roman alegoric al literaturii române după Istoria ieroglifică", roman social, "o replică polemică, peste veac, la Ciocoii vechi și noi" (Nicolae Oprea), roman satirico-ideologic, "comparabil poate doar cu Bietul Ioanide" (Ov. S. Crohmălniceanu) etc., Adio
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
Gheorghe Grigurcu * Spontaneitatea ideilor provine dintr-o senzație de gol, de absență a formei în care se ivesc. Din care pricină ni se năzare că germenele lor e chiar Neantul: "Există zile cu idei. În acele zile, ideile se nasc brusc din cele mai mici ocazii, adică din nimic" (Valéry). * Disprețul, între
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
față de acele neliniști milenariste pe care alții le-au încercat cu prilejul acestui Revelion. De ce n-aș recunoaște, și în noaptea precedentului An Nou, ca și acum, nu m-a încercat deloc spaima că vine sfîrșitul lumii. Probabil că această absență a spaimei de Apocalipsă, pe care pînă la un punct o regret, îmi vine și de la educația primită acasă, dar și din lectura Bibliei. Spre deosebire de mai noile generații care au ore de religie încă din clasele primare sau de tinerii
Neliniști milenariste by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16517_a_17842]
-
cîte 45 de minute, compunînd, împreună, mini-serialul Strumă, care va fi difuzat, în acest an, la postul Antenă 1. În secetă descumpănitoare a cinematografiei românești, o asemenea avanpremiera a căpătat, pe bună dreptate, proporțiile unui eveniment. Dacă, în ultimii ani, absența filmului de ficțiune a fost, oarecum, explicabila și scuzabila (dificultatea producției, costurile astronomice, lipsa fondurilor), letargia filmului documentar nu are nici o scuză. După '89, după atîția ani de falsificare a adevărului istoric (și) cu ajutorul instrumentului de propagandă numit cinema, ar
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
diversele sale fațete. Criticul literar, astfel definit, e nu numai istoric și teoretician totodată, ci și psiholog, filozof, sociolog, uneori chiar și medic. Un om perfect, un intelectual desăvîrșit. Fish se îndoiește că asemenea oameni există cu adevărat, iar în absența lor literaților în carne și oase nu le rămîne decît să-și savureze interpretările și analizele, fără a se simți nevoiți să le justifice apelînd la utilitatea lor imediată în plan social și politic. Pînă la urmă, legitimitatea criticii și
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
rînd desfășurare a unei căutări, parcurgere a unui proces"), dar și prezența dimensiunii paradigmatice ("eseul ridică și el serii de semne în picioare, dar axele echivalențelor îi sînt programatic imperfecte, incomplete"), sistematica jocului digresiunilor, valorificarea golurilor, a echivocului, a nesemnificativului. Absența unui centru al textului, dar și existența unui principiu de coerență dat de procesul de reflecție, care impune o limită cvasi-autonomiei părților. Asumarea subiectivității și a demersurilor care nu duc la clarificarea temei eseului (într-un text în care nu
Neliniștea din jurul eseului by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16554_a_17879]
-
la Chiriță lui Alecsandri), transpunerile în franceză ale unor expresii și construcții idiomatice: "coupe des feuilles aux chiens" (taie frunză cîinilor), "du bois de chien" (lemn cîinesc) etc. în primii ani de apariție a revistei, stîlcirea francezei e totuși aproape absența - dovedindu-se și în acest fel semnificația politică a alegerilor operate de umorul lingvistic.
Gheliruri, chilipiruri și locmale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16557_a_17882]
-
Ion Iliescu s-a văzut silit să refuze acest serviciu de ultimă oră, de natură oportunistă, din punctul său de vedere. Un serviciu care echivalează cu un sacrificiu. Asta la prima vedere, fiindcă altfel marele sacrificiu s-a produs prin absența de la vot în primul tur. O absență care a făcut din CV Tudor marele performer al acestor alegeri. O absență care transformă România într-un fel de țară sperietoare din punctul de vedere al Occidentului. Dar cum e ea pentru
Spargerea bubei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16567_a_17892]
-
refuze acest serviciu de ultimă oră, de natură oportunistă, din punctul său de vedere. Un serviciu care echivalează cu un sacrificiu. Asta la prima vedere, fiindcă altfel marele sacrificiu s-a produs prin absența de la vot în primul tur. O absență care a făcut din CV Tudor marele performer al acestor alegeri. O absență care transformă România într-un fel de țară sperietoare din punctul de vedere al Occidentului. Dar cum e ea pentru cei care au preferat să stea acasă
Spargerea bubei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16567_a_17892]
-
vedere. Un serviciu care echivalează cu un sacrificiu. Asta la prima vedere, fiindcă altfel marele sacrificiu s-a produs prin absența de la vot în primul tur. O absență care a făcut din CV Tudor marele performer al acestor alegeri. O absență care transformă România într-un fel de țară sperietoare din punctul de vedere al Occidentului. Dar cum e ea pentru cei care au preferat să stea acasă și în primul tur și în cel de-al doilea? O țară a
Spargerea bubei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16567_a_17892]
-
dreptul miraculoase, erupții motivate abisal pentru salvarea cine știe căror echilibre tainice ale lumii, altfel gata să se surpe iremediabil. Aceștia din urmă, amestec bizar de utopie, convingere, naivitate, credință, devotament, consecvență, curaj, speranță și bucurie - totul ambalat într-o absență fundamentală, aceea a instinctului de conservare - se manifestă exclusiv, pentru că misiunile nu sînt niciodată invenții ale stărilor de normalitate, în vremuri tulburi, în lumi precare, sub orizonturi apăsătoare și încețoșate. în astfel de vremuri, sub semnul acestor ostilități, în lumea
Un rebel mai puțin by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16580_a_17905]
-
amprente. Cred că sensibilitatea mea implică o gamă destul de largă de tonalități, după cum ați și indicat; în fond, așa e sensibilitatea modernă în general (deși nici Shakespeare nu era altfel). L.V.: Romanele dvs. sunt, în parte, distopii afective (ca o absență îndrăgostită). Ar putea acesta să fie un avertisment că romanul desperado trebuie înnoit? Vi se pare familiară emoția distopică? J.B.: Nu sunt sigur dacă înțeleg întrebarea. Scriu adesea despre partea întunecată a lucrurilor, e drept ( deși până acum nu se
Julian Barnes - Desperado sau nu? by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16564_a_17889]