1,632 matches
-
semnul întrebării pretențiile legate de realismul din La fuite en Égypte și implică mai degrabă un efect de realism care se creează, așa cum crede Omar Calabrese, printrun joc rafinat al artificialului în care: ”adevărul absolut coincide cu artificiul absolut”. În accepția lui Corrain, ceea ce Elsheimer oferă, prin acest tablou, privirii, nu este o simplă descriere naturalistă a unui peisaj, ci un peisaj care spune o poveste și care prin contrastul cu alte elemente sau prin abaterea de la normele perceptive, joacă un
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
ci este mai degrabă implicat în planul thymique, în sensul în care, prin această proximitate, participă direct la starea pasională a personajelor și cunoaște, în același timp, evoluția viitoare a narațiunii, adică evenimentele care vor marca viața lui Isus. În accepția lui Corrian, Elsheimer nu a încercat să restituie, în această pictură, realitatea unei nopți astronomice, ci a reconstruit în plan vizual fuga în Egipt din Evanghelia lui Matei. Elsheimer a insistat, în acest sens, pe valorizarea selectivă a luminii, pe
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
perete și se oprește pe ovalul vaselor cu apă. Grădina pare să intre literalmente în casă și să genereze un înăuntru metaforic în care conversația este oprită de năvălirea exteriorului, blocând relația de comunicare a personajelor. Fereastra face posibilă, în accepția autoarei, un dinamism punctual, un efect aspectual al intruziunii exteriorului în interior, o logică a lui dintr-o dată care face ca o scenă narativă survenită să atace spațiul dialogic, anulându-l. Cu pasajul analitic intitulat Rapprocher le lointain, Beyaert pune
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
poziții, pe care semiotica tensivă îl descrie în termenii actanților poziționali. Se naște o structură care pune bazele unei perspective reversibile și în care valorile se echilibrează mutual. În secvența Protension et rétension Beyaert continuă analiza perspectivei reversibile care, în accepția ei, constituie premisa descrierii tensive a spațiului matissian caracterizat prin schițarea unui devenir cu totul paradoxal. Acest devenir este definit ca spațiu care, pentru a se actualiza, are nevoie să fie orientat. Este definit ca stare a ființei traversată de
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
egalizare axiologică prin prăbușirea actorilor antropomorfi și promovarea choseității, este citat din nou Matisse: „În tablourile mele nici un aspect nu este mai important decât altul”. Beyaert pune astfel în evidență precarizarea figurii ca particularitate fundamentală a creației lui Matisse. În accepția ei, un actor dezinvestit care pierde consistență prin actanțializare tinde să instaureze un dincoace de / en deça al iconului. Asemenea instanțe carențate tind să producă hipoiconi / hypoiconespe care subiectul percepției îi va stabiliza într-o manieră proprie și îi va
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
ca percepție polisenzorială a enunțurilor cromatice și aspectuale, constituite în fapte tensive ce scapă descrierii narative. Autoarea propune o experiență de receptare care constă în diminuarea intenționată a competențelor cognitive dublată de o accentuare a celor sensibile. Efectul este, în accepția ei, de devalorizare a dimensiunii iconice a enunțului vizual și de accentuare a dimensiunii plastice, care devine astfel, puternic semnificantă. Problema care intră în discuție aici este a relațiilor intersenzoriale aflate în strânsă conexiune cu interogația fenomenologică enunțată deja de
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
l’étude des fondements de la psychologie: „În ce fel și prin ce mijloace sunt aduse împreună diferitele impresii senzoriale sau impresiile multiple ale simțurilor particulare?... În ce fel rămân unificate impresiile după ce unificarea a dispărut?”. Formularea lui Straus restituie, în accepția lui Beyaert, o dublă tensiune generativă. Una care duce spre sinestezie/synesthésie , alta care provoacă, dimpotrivă, o dehiscență/ dehiscence sinestezică, o separare a modalităților sensibile. Soluția problemei relațiilor intersenzoriale în imaginea picturală ar putea veni, într-o oarecare măsură, dinspre
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
acestea, un fenomen remarcabil în artele vizuale. Referindu-se, în Implications of Narrative in Painting and Photography, la acest aspect, Emma Kafalenos disociază, cu intenția de a accentua caracterul provizoriu al narațiunii în imagine, conceptele narrative și narrative implications. În accepția ei, narațiunea implică un sjuzet, o fabula, cel puțin două evenimente și un actant recurrent. Implicațiile narative sunt atribute potențiale ale imaginii densificate în discursul scenelor statice ale vizualității. Ele înfățișează: “o întâmplare semnificativă dintr-o secvență și...actul unei
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Aesthetic Hypothesis: Significant Form and Aesthetic Emotion, arată că: „formele aranjate și combinate potrivit unor anume legi necunoscute și misterioase ne sensibilizează într-un fel particular” și consideră că aceste combinații și distribuiri sensibilizatoare ale formelor sunt forme semnificante. În accepția lui, parte din obiectele create de mâna omului sunt încărcate, dintr-un anume motiv, cu forțe care generează emoție estetică și atunci când apare interesul pentru obiecte ca opere de artă, nu este relevant locul unde au fost create sau de
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
aparențele ei”. Warburton crede că teoria lui Bell definește, în esență, maniera de abordare a unor post-impresioniști ca Cezanne, Matisse sau Picasso care: „în ciuda înclinației spre abstracțiune...au făcut ceea ce fac artiștii dintotdeauna: au creat obiecte cu formă semnificantă”. În accepția lui, felul în care Bell analizează pictura lui Cezanne poate ilustra acest lucru. În Lac d’Annecy castelul plasat lângă spațiul deluros este văzut de dincoace de deschiderea acvatică a lacului. Deși formele sunt simplificate și abstractizate, subiectul tabloului este
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
extensivă a fiecăruia dintre cei doi termeni cheie. Warburton se referă însă și la aspecte pozitive ale teoriei lui Bell cum ar fi concedierea aspectelor reprezentaționale din arta vizuală prin care crede că sunt depășite teoriile tradiționale ale vizualității. În accepția lui: „abordarea artei la Platon este fundamentată pe presupunerea că arta imită natura...că arta este pură imitație sau mimesis” în timp ce pentru Bell: „arta nu se află în relație cu reprezentarea, sau dacă apare, este incidentală”. Warburton face referire la
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
ca în pictura lui David, ci și alte centre de interes cum ar fi elemente formale de simetrie, asimetrie, echilibru, dezechilibru, tensiune, unitate, disparare, abatere, contrast sau ritm. Landscape with the Fall of Icarusde Peter Bruegel cel Bătrân este, în accepția lui Carroll, un exemplu în acest sens. Planul apropiat al imaginii este dominat de prezența unui fermier care lucrează pământul. În planul depărtat se desfășoară un peisaj marin. La marginile laterale ale țărmului se văd munții. Două corăbii plutesc pe
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
în asimetria, în de-centrarea care subliniază contrastul dintre cotidian și momentul legendar și care plasează centrul narativ al picturii - prăbușirea lui Icar într-o zonă marginală, unde rămâne aproape neobservat, în timp ce detaliile cotidianului sunt plasate în centrul scenei. În accepția lui Carroll, structura narativă și convențiile compoziționale sunt două centre de interes pictural care trag în direcții diferite, care oferă imaginii o tensiune formală dinamică și care tulbură formele picturale. În acest fel, articularea tematică a picturii prin de-centrarea
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
citesc opera. Bloom consideră că deși foarte diferit temperamental de romantici, Shakespeare a oferit o anume materia poetica extrem de favorizantă pentru vizionari ca Blake, Shelley sau Goethe în convingerea lor că simțul empiric poate fi o metaforă a spiritualității. În accepția lui Bloom, Câmpul Imaginal este exprimat mai plenar și mai intens de Shakespeare decât de înțelepții Sufi, nu numai în drame în mod evident vizionare ca A Midsommer Night’s Dream, Pericles sau The Tempest, ci și în cosmosul unor
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
ale obiectului, erodează similaritățile, suprapunerile, stabilitățile și repetițiile metodologice și generează ceea ce John Law numește method assemblage, adică o asociere a adevărurilor posibile într-un agencemet (care este traducerea în engleză a conceptului Mille Plateaux din Deleuze și Guattari). În accepția lui Law, asta înseamnă o metodă de aranjare, dispunere, potrivire, combinare, ordonare a secvențelor teoretice și analitice în platouri, adică o derulare ezitantă a cercetării, care se află în foarte mică măsură sub control deliberat. Mai înseamnă o metodă lentă
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
libertatea în sensul de capacitate se află în strânsă legătură, de vreme ce permisiunea fără posibilitate și posibilitatea fără permisiune sunt la fel de inutile. Cu toate acestea, nu trebuie să le confundăm, deoarece nici unul dintre aceste tipuri de libertate nu poate acoperi ambele accepții. Anumite tipuri de libertăți sunt destinate în mod principal creării condițiilor permisive ale libertății. Libertatea politică este o astfel de libertate, iar adeseori - și libertatea juridică și cea economică. În alte contexte, accentul cade în principal, dacă nu exclusiv, pe
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Dar dialogul poate fi și mod de expunere în operele literare: ,,Formă de convorbire între două personaje, în care sunt scrise de obicei operele literare; pasaj dintr-o operă literară în care se redă convorbirea dintre două personaje.” A treia accepție a cuvântului dialog este aceea de operă literară: ,,Operă literară scrisă sub formă de dialog“. Când comunicăm, ne putem afla fie față în față (comunicare directă), fie la distanță (comunicare mediată). Participanții la comunicare influențează ceea ce spunem și felul cum
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
competivitatea Europei unite pe termen lung, factor, singurul autentic, capabil de a genera creștere, dezvoltare, noi locuri de muncă și, implicit, protecție socială și bunăstare materială și spirituală. Capitolul V Manualul școlar și formarea competențelor în învățământ V.1. Diferite accepții ale termenului „competență” Logica competențelor a invadat câmpul educației de aproape două decenii și se înscrie în mișcarea critică a concepției dominate conform căreia educația urmărește în principal transmiterea unor cunoștințe colective formalizate. Xavier Roegiers consideră că la începutul secolului
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
perspectivă nuanțată asupra vocației descriptive a lui Creangă: Când purcede la drumul povestirii, Creangă vizualizează de îndată ce are de spus, însă o face în forme adecvate la subiect și la viziunea sa asupra lumii și a literaturii. Nu e pictural în accepția peisagistică și naturistă a cuvântului pentru că materia prozei sale nu mimează cu atare picturalitate. Paginile sale nefiind deloc statice n-aveau cum să înrămeze neclintite priveliști 61. Ion Bogdan Lefter explică vizualitatea operei lui Creangă prin asocierea dintre strategiile literare
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ceva păcătos în însuși specificul național, atunci nu s-ar mai putea face deosebire între buni și răi în cadrul unei națiuni, căci toți ar fi răi"3. Nae Ionescu considera că națiunea ca realitate istorică - așadar, una dintre cele două accepții - este o consecință a păcatului originar prin care ființa umană a căzut în istorie, prin care s-a marcat începutul istoriei. Precum am observat, există o relație de co-naturalitate între național și uman, acest raport constituind, totuși, o chestiune dificil
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ale celor trei cetăți, trebuie completată, în viziunea lui Petre Țuțea, cu trei factori majori: Dumnezeu, omul și lumea. Prin Dumnezeu se poate depăși neliniștea produsă de infinit, precum a dovedit experiența lui Pascal. Fixarea cunoașterii în dimensiunea sacrului - în accepția sa teologică -, acolo unde acționează harul lui Dumnezeu, prin conlucrarea cu umanul, prin coborârea Logosului. Ordinea interioară a omului și ordinea naturii izvorăsc din Dumnezeu, divinitatea fiind situarea înaintea lumii, ființa nenăscută, cum afirmase și Thales. Ordinea și sensul lumii
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
89 de pericolul restaurației, idee obsedantă a regimului comunist de a abate atenția de la esența problemei unei națiuni ateizate și anchilozate: refacerea spirituală. Revoluția spirituală a omului implică o revoluție întru Hristos, în sensul redescoperirii Revelației în structura interioară, în accepția filocalică a sfintelor nevoințe ale desăvârșirii. Această revoluție spirituală s-ar putea circumscrie unei depășiri a dicotomiei antropologice dintre platonism care vedea trupul ca un mormânt al sufletului și esențialism care viza o reducție a corporalului la stadiul biologic, într-
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
să urmeze, așa cum a început, prin interzicerea libertății de gândire specifică vremurilor comuniste. Decapitarea spirituală a României a fost vizată cu o tenacitate greu de imaginat. Lichidarea totală a culturii echivalează cu victoria categorică a vulgului, în cea mai peiorativă accepție a termenului, purtător firesc al vulgarității și al mojiciei, element de scursură neintegrat funcțional în nici un tip de societate. Ne vom opri în acest text la aspectul reformei universitare, încercând să analizăm câteva dintre cauzele care au împiedicat și împiedică
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
al zilelor noastre, deși complexitatea problemelor care trebuie rezolvate implică dificultăți foarte mari. Obiectivul integrității sistemice impune conservarea biodiversității și păstrarea calității optime a structurilor social-economice, ca unice garanții ale funcționalității echilibrate a geosistemului. Obiectivul eficienței economice presupune o altă accepție a acestui indicator consacrat, care integrează respectul față de ambianța naturală cu o nouă etică socială. Obiectivul justiției sociale generează încă discuții foarte contradictorii, datorite disparităților extreme existente deja între diverse grupuri sociale sau state și care nu se pot nega
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
aportul mare al contextului în decodarea semnificației. 7 Secvențele din parantezele drepte explică semnificațiile vehiculate implicit. 8 Pentru dublarea pronominală, vezi GALR I: 206; GALR II: 432, 3.3.3 9 În acest articol folosesc termenii tematizare și focalizare în accepția lor curentă din analiza discursului. Tema reprezintă informația veche din discurs, plasată cel mai adesea în partea stângă a enunțului, față de remă, care reprezintă informația nouă în discurs, plasată, adesea, în partea dreaptă a enunțului. Prin focus/element focal desemnez
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]