9,793 matches
-
intrat în zona păcatului și anevoie mai putem opri desfășurarea până la capăt a acestui proces odată declanșat ”<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Ascetica și mistica, Edit. Casa Cărții de Știință, Cluj, 1993, p. 96 footnote>. Urmează încuviințarea sau consimțirea, care, odată acceptată, duce la păcat, iar din acesta se naște robia, apoi urmând patima, care duce la deprindere prin obișnuința cu ea, făcând să se pornească la faptă de la sine<footnote Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, în Filocalia, vol.V, Edit. Humanitas, 2001
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
de informații, analizei informațiilor și al evaluării amenințărilor. Din păcate, cooperarea politică internațională împotriva terorismului rămâne extrem de redusă la nivel global. Totuși, dacă un statut de drept penal internațional care să acopere și problema terorismului ar fi într-o zi acceptat de majoritatea statelor membre ONU, acesta ar avea enorme avantaje practice. Confuzia, abuzul politic și neîncrederea în prezentul proces de extrădare ar putea fi depășite în ceea ce privește infracțiunile internaționale. Confruntați cu un scenariu al terorismului care continuă și în secolul XXI
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
primul rând la perpetuarea și accentuarea fanatismului militanților islamici), totuși, din punct de vedere strict tactic unele operațiuni militare israeliene sunt eficiente. Deși la o primă analiză succesul operațiunilor militare împotriva terorismului este variabil și dependent de numeroși factori, trebuie acceptată totuși evidența necesității acestor operațiuni, în special datorită principalului efect pe care acestea îl au asupra fenomenului terorist: descurajarea. După cum am menționat și anterior, nu există nici o soluție de maximă eficiență pentru eliminarea terorismului, însă operațiunile militare sunt menite (printre
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
controversat. Unele țări pot include anumite activități criminale tot în categoria crimei organizate, în vreme ce altele nu o fac. În plus, unele state nici nu recunosc, în sens legal, existența problematicii și, din acest motiv, nu există încă nici o definiție unanim acceptată. Teorii recente pun accentul pe unele aspecte importante ale specificului crimei organizate, cum ar fi: reducerea incertitudinilor trebuie să demonstreze că afaceriști ai crimei organizate nu urmăresc neapărat un profit maxim, ci încearcă, mai ales, să reducă elementul de incertitudini
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
și tehnologică și fără a duce către izolaționism. În sfârșit, neadaptarea legislațiilor naționale și internaționale la natura în schimbare a amenințării teroriste constituie o altă circumstanță care favorizează perpetuarea terorismului. Semnificativ este faptul că nu există încă o definiție general acceptată a terorismului, care să poată fi folosită ca bază juridică pentru dezvoltări ulterioare și reglementări internaționale. Încurajator rămâne însă faptul că după 11 septembrie, când comunitatea internațională a realizat cu uluire cât este de vulnerabilă la amenințarea teroristă, s-a
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
ale naturii umane, care degenerau prea adesea în orgii sălbatice de desfrâu și crimă, au loc în mod obișnuit la sfârșitul anului...” (49, IV, p. 237). În cadrul acestor sărbători (inclusiv Saturnalia romană), în timpul cărora lipsa tuturor legilor era singura lege acceptată, era instaurată și anarhia socială. O datină tipică era aceea a libertăților totale, dar provizorii (pe perioada sărbătorii), acordate sclavilor și chiar aceea a inversării ierarhiilor sociale. În Europa Orientală, acest obicei a supraviețuit până în secolul XX, mai ales în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a aruncat săgeata mai departe decât vodă (39, p. 11). Mai mult decât atât, în unele legende a apărut o inversare totală de situație, datorită schimbării radicale a mentalității. Vechiul scenariu mitico- ritual nu mai putea fi nici înțeles, nici acceptat. Dimpotrivă, fiind blamat, a fost înlocuit cu opusul său. Vechile credințe și practici au devenit incompatibile cu noua mentalitate și, ca urmare, cel considerat înainte ca fiind un erou care aplică întocmai legea pământului (sacrificiul ritual) a devenit - pentru noua
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
întrupată în lumea personajelor, orice încercare de a schimba realitatea narată este echivalentă cu ironizarea fundamentului propriei existențe. Paradoxul acestei situații pare să-i stimuleze pe autorii moderni care, în spiritul lui Vonnegut, preferă să meargă în răspăr față de practica acceptată a narațiunii. Schimbarea referinței în exclamația naratorului la persoana întîi din romanul Abatorul cinci la vederea unuia dintre personajele romanului: "Acela eram eu. Eu sînt acela. Acela era autorul acestei cărți"248 poate, cu siguranță, să nu mai fie descrisă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
of Short Stories) Dacă urmăm diagrama cercului tipologic de la situația narativă auctorială pînă la situația narativă la persoana întîi, trebuie să traversăm linia de demarcație ce separă narațiunea la persoana a treia de narațiunea la persoana întîi, în sensul general acceptat al acestor două concepte. Din perspectiva teoriei narative, este important de asemenea să observăm o nouă schimbare a "eului" narator la această linie de demarcație. Baza ontologică a "eului" narator se schimbă atunci cînd această graniță este traversată. Diferența este
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Actul de face privată o convingere publică desăvîrșește puterea statului. Asta deoarece, în măsura în care opiniile conducătorilor sînt transmise sau preluate de cei conduși și incorporate prin ei ca fiind valabile, o putere de fapt se transformă într-o putere legitimă liber acceptată. Numai adeziunea indivizilor particulari la "ideologia dominantă" o face ca atare. A repreenta interesul particular al "celor de sus" ca interes general al "celor de jos" dorință și împlinire a oricărei dominații presupune că se poate determina trecerea mesajului de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și un diuretic endogen important, care poate media natriureza aldosteron independentă de compensare a hipervolemiei. 13.3.4. Hipertensiunea arterială Hipertensiunea arterială ca situație patologică a suferit numeroase redefiniri de-a lungul timpului, în prezent fiind stabilite repere diagnostice detaliate, acceptate internațional, care sunt subiect de permanentă analiză critică în funcție de rezultatul cercetărilor din domeniu. Nu orice creștere a presiunii arteriale peste valorile normale constituie hipertensiune arterială. In esență se poate considera că hipertensiunea arterială reprezintă prezența pe termen lung a unor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cGMP cuprind și hiperpolarizarea prin activarea canalelor de potasiu, iar NO are și efect direct de activare a canalelor de potasiu dependente de calciu (KCa). Deși mecanismele prin care cGMP promovează relaxarea mușchiului neted sunt încă discutate, linia de acțiune acceptată include activarea PKG și fosforilările prin care aceasta determină scăderea calciului citosolic (prin diminuarea influxului și stimularea extruziei), precum și scăderea sensibilității la calciu a aparatului contractil. Acestea sunt reflectate în ultimă instanță prin scăderea fosforilării lanțului ușor al miozinei, clasic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în care s’au reprezentat, pentru fiecare regn doar două cicluri, unul mediu, respectiv unul final − care este sediul saltului calitativ, deci comun și regnului următor), prin primele două “oscilații”, încadrate strict în subplanul material al planului fizic. Corpul cauzal, acceptat doar prin extinderea celor arătate la regnurile superioare, este deci de natură materială, desigur energetică, ca o componentă alături de substanță, a materiei. Un astfel de “corp cauzal” nu poate avansa prin reîn“carnare” decât în planul fizic, la granița cu
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
se determină părăsirea ei de către fluidele subtile, accesibile zeului invocat, cu excepția părții fluidului eteric caracteristică mineralului (cenușa) în care s’a transformat corpul grosier. Cenușa e incompatibilă a găzdui fluide de subtilitate superioară. În toate religiile cât de cât elaborate/acceptate ale lumii există, sub o formă mai mult sau mai puțin spiritualizată, practica jertfei. În cazul primordialității lumii transcendente și, implicit, a Divinității, care a generat lumea materială/fenomenală prin condensare, jertfa este inutilă; ar însemna că Divinitatea primește ceea ce
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
alt termen sau dacă modalitățile de interpretare a unui concept anume nu sunt explicit asumate ș( exprimate, comunicarea este blocată. Delimitarea universului de discurs al fiecărei cercetări implică definirea strictă a conceptelor esențiale utilizate ș(/sau asumarea explicită a definiției acceptate. Puține sunt conceptele at(t de puțin sau de vag explicitate cum este cel de comunitate. (n limbajul comun acest termen acoperă semantic o multitudine de realități ceea ce conduce finalmente la o nedeterminare a sa. Vorbim de comunitate rurală, comunitate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
lege, cultură, raționalitate. Mulți autori consideră că termenul comunitate este unul absolut contestabil. Alții resping ideea, arătând că, pentru a fi esențialmente contestat, ar trebui să existe un fel de exemplar original de comunitate a cărui autoritate să fie general acceptată, înfruntările ulterioare rezumându-se la modul în care modelul original ar fi fost optim dezvoltat. Însă, departe de a exista un consens referitor la acel model original, unii se întorc până la polisul grecesc ca paradigmă a comunității, alții către satul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
rurale este și în prezent determinată de vechile forme de proprietate: vechile sate libere sunt, în general, mai dispersate decât vechile sate aservite" (Mihăilescu, 2003: 265). În privința marilor comunități, este amintită specializarea funcțională a zonelor și cartierelor. Deși nu tocmai acceptată, tipologia "tradițională" comunități rurale/comunități urbane este prezentă, deși maniera de definire a comunității ar îndreptăți mai degrabă utilizarea altor termeni, cum ar fi grup, agregat ș.a. 3. Dimensiuni ale comunității Dacă ar fi să facem un inventar al dimensiunilor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ar apropia prea mult de conceptul filosofic de "umanitate" utilizat de Auguste Comte. Tendința definirii comunității prin spațiu este îndreptățită printre altele de faptul că aceasta ar fi cea mai potrivită condiție pentru formarea și susținerea vieții de tip comunitar. Acceptată ca fiind cea mai potrivită, ea nu este acceptată ca unică. Activități comune și/sau credințe împărtășite pot reprezenta de asemenea baze pentru comunități. Astfel, nu ar trebui să confundăm cea mai potrivită condiție cu un aspect definitoriu, esențial. Locul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
precum și în definiția pe care noi am propus-o, dar nu pot fi considerate dec(t forme pseudo-comunitare de asociere. Acestea ar trebui să exercite o funcție asemănătoare comunităților prin integrarea, controlul activității ș( sancționarea manifestărilor neconforme cu exigențele general acceptate (n (nteriorul corpului profesional respectiv. Existența ș( eficiența lor este în funcție de contextul social general. La noi este ușor observabilă tendința de-a considera că dacă există specialiști (ntr-un domeniu sau muncitori specializați (n diverse activități, ei pot fi automat "grupați
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
primordial, relaționarea secundară. Voința, aprobarea și contractul erau termenii-cheie în viziunea despre societate a legii naturale. Câteva comunități tradiționale au supraviețuit examinării de către filosofii legii naturale în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Familia a fost în general acceptată, un caz special fiind cel al Bisericii. Cât privește alte asociații, nicio milă nu se manifestă. Ghilde, corporații, mânăstiri, comune, rudenii, comunitatea sătească toate acestea erau privite ca neavând fundația în legea naturală. Societatea rațională trebuia să fie, ca și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
două modalități ale vieții sociale "una primordială, absolut necesară existenței umane ca atare, independent de voința și conștiința participanților, care se nasc și cresc în cadrul ei, pe care o numim comunitate (cu putința de a deveni mai târziu conștientă și acceptată sau respinsă)" (Herseni, 1982: 513). Cealaltă ar fi derivată, secundară, care depinde într-o anumită măsură de voința și aspirațiile celor care participă și pe care o numește grupare. Terminologia variază, arată el, după epoci și curente: comunitate și societate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
apartenență. Spre deosebire de individualism, comunitatea pare a nu fi folosită cu conotații nefavorabile, în pofida faptului că oamenii părăsesc comunități particulare incluzând mici orașe, mânăstiri și secte religioase deoarece sunt prea restrictive și parohiale. Peter Kivisto (1988) arată că este în general acceptat că individualismul este una dintre semnăturile caracteristice ale lumii moderne deoarece oamenii au reușit să se elibereze de constrângerile impuse de societățile tradiționale. De asemenea este asumat faptul că atât timp cât individualismul își are rădăcinile în cultura și psihologia socială a
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Wesenwille relevă eu-l autentic al persoanei, care trebuie să fie un produs al istoriei sociale și al participării sociale, o comunitate bazată pe voința naturală având ca element central persoana. Emoțiile, preferințele și raționalitatea sunt guvernate de criterii socialmente acceptate ale valorii intrinseci, acțiunile bazate pe aceasta fiind mai puțin conștient alese, cât conduse de tradiție sau obicei. Acest tip diferă de kürwille, care este un tip de voință apropiat de raționalitatea instrumentală a lui Weber, fundație a gesellschaft. Așa cum
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Bunul simț, morala, respectarea principiului lucrului bine făcut sunt condiții nu mai puțin necesare pentru o construcție trainică ș( demnă de respect. Maiorescu demasca necruțător impostura, absența valorii ș( a muncii asidue, iar aceasta la nivelul celor ce se doreau acceptați ca elită. 2) "Părerea noastră este că spiritul maiorescian trebuie să fie o permanență a culturii rom(ne pentru ca aceasta să fie ferită de eventuale inflații, agresiuni ș( periodice devalorizări, ce o amenință fie din exterior fie din interior. La
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
dreptate, primul război mondial fiind cel ce a facilitat re(ntregirea țării. Dar această modalitate, contrară viziunii lui Gherea, nu a produs efecte dec(t p(nă la următoarea conflagrație. Cu siguranță o unire petrecută (n mod pașnic ș( reciproc acceptată va fi cu mult mai durabilă, confirm(nd viabilitatea principiului susținut de Gherea. "O țară ca un organism social trebuie să se dezvolte ca un organism (ntreg (n marginile sale etnice" (Dobrogeanu Gherea, 1978: 59, vol. 5). Ornea arată, referindu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]