47,172 matches
-
Pulberea cădea în vasul Petri deasupra căruia desfășura el operațiunea. Luă apoi cu vârful bisturiului câteva granule de praf și le răsturnă pe o lamelă de sticlă. Presără deasupra o cantitate egală de pudră de sare și câteva picături de acid acetic glacial. Mirosul înțepător de oțet se răspândi imediat în încăpere. Dacă vrei, aprinde tu spirtiera! îi ceru el Ilenei care îl privea curioasă. Acoperi apoi lamela de sticlă pe care începu să o plimbe deasupra flăcării. Repetă operațiunea până ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
sfîșietoare are cereau Îndurare, apoi cîteva Împușcături răzlețe, erau lichidați copiii. După care se va lăsa o liniște grea, ca și noaptea siberiană. Cadavrele, calde Încă, vor fi duse În taină Într-o pădure apropiată, unde vor fi Îmbibate cu acid sulfuric, apoi stropite cu benzină și apoi arse. Această Înfiorătoare mixtură fetidă de rămășițe pămîntești, de cioturi de oase arse și bijuterii, de epidermă purulentă În care străluceau diamantele, va fi la repezeală aruncată Într-o mină părăsită...“ O comisie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
După părerea inspectorului de poliție nu lipsea nici o carte. Cum arderea era socotită o uzanță barbară din pricina unor asociații de gînduri cu Evul Mediu, așadar nepopulară, cărțile vor fi duse pe malul Senei, undeva, la marginea orașului, și stropite cu acid. Maurice Joly va fi adus În fața justiției În ziua de 15 aprilie 1865. Din pricina unei ploi torențiale de primăvară, ca și a tăcerii presei, la proces participară cîțiva curioși ocazionali. Prin sentința tribunalului cartea va fi interzisă și confiscată, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
ca și a tăcerii presei, la proces participară cîțiva curioși ocazionali. Prin sentința tribunalului cartea va fi interzisă și confiscată, iar Joly condamnat - „pentru provocarea urii și a disprețului față de guvernarea suveranului“ - la o amendă de două sute de franci (prețul acidului și manoperei) și la cincisprezece luni de Închisoare. Însemnat cu pecete de anarhist, alungat de prieteni, dar neînduplecat, va pricepe că nu prin cărți se va putea Îmbuna lumea, așa că Într-o dimineață de iulie a anului 1877 Își va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
lui Delevski), pamfletul Împotriva tiraniei și al despoților-diletanți, ca În cazul lui Napoleon al III-lea, se va transforma Într-un program ocult de dominație mondială, În Conspirația. Mistificatorii vor miza În mod cinic pe rapoartele polițienești, care consemnaseră că acidul sulfuric distrusese toate exemplarele cărții lui Joly (În afara unuia singur care nu se știe cum fusese sustras). Schimbînd anumite cuvinte, răstălmăcind unele expresia puse pe seama creștinilor, Joly, În fantezia sa caustică, va lansa niște acuze (atribuite lui Machiavelli), rupte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
farmacie sau să-i cumpărăm ceva de la piață. Da, domnule Sempere. Îndată. Pe mine mă pierde oratoria, știți și dumneavoastră. — Pe dumneata te pierde lipsa de rușine și neobrăzarea, replică Merceditas. Hulitorule. Or să trebuiască să-ți curețe sufletul cu acid clorhidric. Fii atentă, Merceditas, fiindcă, după cîte știu, dumneata ești o femeie de treabă (deși cam Îngustă la minte și mai ignorantă ca o bîtăă, iar În aceste clipe se prezintă În cartier o urgență socială pentru care anumite eforturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
care o semnaseră sau, și nu erau puține cazurile, veniți și din plăcerea morbidă de a denunța. Codul genetic a ceea ce, fără să ne gândim mult, ne-am mulțumi să numim natura umană, nu se epuizează cu elicea organică a acidului dezoxiribonucleic sau adn, este mult mai complex și are mult mai multe să ne povestească, dar aceasta, ca s-o spunem într-un mod figurat, este spirala complementară pe care încă n-am reușit s-o facem să treacă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
a urcat să-i ducă o scrisoare, a văzut că nu-i răspunde nimeni. A auzit pe cineva gemând. Ușa nu era încuiată, așa că a intrat. Blanche zăcea în pat. Îi fusese îngrozitor de rău. Pe masă era o sticlă cu acid oxalic. Stroeve își ascunse fața în mâini și se legănă înainte și înapoi gemând. — Dar era conștientă? — Da. Ah, Doamne, dacă ai ști cum suferea! Eu nu mai pot îndura. Pur și simplu nu mai suport! Și glasul i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
apoi răspunsul rostit de un glas pe care nu-l recunoșteam: — Nu! Nu! Nu! Sora ieși din nou și clătină din cap: — Dar cine vorbea, ea? am întrebat eu. Mi s-a părut tare stranie vocea. — S-ar părea că acidul i-a ars coardele vocale. Dirk a scos un strigăt de disperare. L-am rugat să plece și să mă aștepte la ieșire, căci voiam să-i spun ceva infirmierei. Nu m-a întrebat ce anume, a plecat fără o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
spital mi-au spus că am voie să aștept. Mi-au dat un scaun și am stat în fața ușii. Când și-a pierdut de tot cunoștința mi-au spus că pot să intru. Gura și bărbia îi era arse de acid. Era îngrozitor să-i vezi pielea ei așa de frumoasă rănită. A murit în liniște, așa că n-am știut că e moartă până când nu mi-a spus sora. Era prea obosit ca să mai plângă. Zăcea inert pe spate de parcă i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
uitându-se de jur împrejur ca să se asigure că totul e curat și frumos. Parcă o vedea lăsându-și în jos mânecile suflecate și scoțându-și șorțul - șorțul acela atârna acum într-un cui de după ușă - și luând sticla de acid oxalic și ducându-se cu ea în dormitor. Chinul acestor amintiri îl alungă din pat și din cameră. Se duse în atelier. Era întuneric, căci trăseseră perdelele peste fereastra mare, dar el le dădu la o parte. Îi țâșni din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
ajungea pe aici lăsa în urma lui o dâră urât mirositoare. Știam fără nici un efort pe ce stradă o luase, atât de tare trăznea, vară sau iarnă, ziua sau dimineața, ca și cum ar fi stat la murat el însuși în băile de acid. Era un bărbat foarte frumos, înalt, cu părul negru strălucitor dat pe spate și ochi azurii scânteind de viață. Un bărbat foarte frumos și singur. Îl vedeam mereu ca pe condamnat etern, cum se spune că erau la greci, împingând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
gândea la fel. Pun pariu că viața îi părea o flegmă primită drept în față. Am parcurs carnetul ca pe un drum ce trecea încetul cu încetul de la un peisaj de țară înflorit la întinderi barbare, pline de puroi, de acizi și de sânge, de fiere, de bălți arzând. Zilele care treceau o schimbau pe Lysia Verhareine, cu toate că noi, ceilalți, nu observasem nimic. Tânăra cea frumoasă, delicată și dulce devenea pe dinăuntru o ființă care urla în tăcere și își sfâșia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
s-a măritat cu poștașul satului, un flăcău robust, plin de sănătate. Mă culcam singur pe pologul de fân din saltea, mă aromea, dar nu mă mai adormea ca înainte, ceva mă râcâia greu, simțeam că vorbele mele curseseră ca acidul peste întâmplarea din care învățasem atâtea, vorbele curseseră peste Romanița aceea unică, albă și curată, cu țâțele ca bostanii. Ea mi-a dat prima dată din pom și eu am mâncat... * — A doua trădare a fost în adolescență, eram prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
negru sub unghie? (Intră avântat AMORY.) AMORY: Dansul meu. ROSALIND: Domnul Gillespie, domnul Blaine. GILLESPIE: Ne-am cunoscut cu domnul Blaine. Ești din Lake Geneva, nu? AMORY: Da. GILLESPIE (disperat): Am fost acolo. Este În... În... Middle West, nu? AMORY (acid): Aproximativ. Dar Întotdeauna mi-am zis că prefer să fiu o tamale fierbinte din provincie decât o supă nedreasă. GILLESPIE: Cum? AMORY: Nici o aluzie. (GILLESPIE iese cu o plecăciune.) ROSALIND: E o persoană prea de lume. AMORY: Am fost Îndrăgostit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
înfundat. - Deci ai plecat! Viața Contesei se sfârși aici. Să sară geamul și să alerge goală prin Babilon în căutarea Euridicei grăsune? Să-și taie venele, să aștepte șerpii din grădină, să se arunce în fața trenului, să ia cianură, mătrăgună, acid sulfuric, pastile, benzină, șampon, să se dea cu capul de pereți, să se înfometeze, să se înseteze, să se crucifice, să se arunce de la balcon, să se spânzure, să-și muște venele, să strănute fără să închidă ochii, să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
a văzut‑o nimeni mâncând și totuși mănâncă, fiindcă se mai ține încă pe picioare, circulă și consumă calorii. Aniversări, unde toată lumea iubește pe toată lumea, iar micile certuri nu fac decât să consolideze iubirea, nu s‑o distrugă precum un acid coroziv; o biserică răcoroasă, cuvinte îndrăznețe, dar nu prea îndrăznețe, acorduri de chitară, solidaritatea unui grup unit, după aceea trebuie să ne luăm la revedere de la pater Clemens. Păcat! Întruniri vesele și interesante în același timp, unde se prezintă referate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
liber, ca să nu ne sfârtece pe noi, ci pe alții, până aici e clar. Se ia un vas Erlenmayer cu gâtul larg, de format mare, capacitate cca 500 mm. Apoi se folosesc două tuburi de sticlă (eprubete), una plină cu acid azotic fumegând, cealaltă cu un amestec de 1:1 format din clorură de potasiu și zahăr. E clar? Rainer spune că e clar, dar din precauție preferă să n‑o facă pentru că în curând o să înceapă cea mai frumoasă perioadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
mai putea Înghiți nimic; așadar e mai bine să mâncați ceva ușor Înainte și să luați pastila În timpul digestiei. Își va face efectul În următoarea oră, vă veți da seama după dilatarea pupilelor. Nu există nici un risc ca În cazul acidului, nu aveți de ce să vă faceți griji.“ Răsfoiam paginile agendei mele cu adrese, gândindu-mă din nou la cuvintele lui Porcușor: mă enervau la fel de mult ca o gumă de mestecat care mi s-ar fi lipit În păr. Trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
scrii, nu se mai putea șterge nimic, niciodată și nici hârtia nu se putea distruge. Tot așa m-am prezentat și atunci și-am scris la fel: „Aș dori să fiu mutat de la stuf”. Au încercat ei cu radiera, cu acizi sulfurici, cu toporul, cu mai știu eu ce - nimic! Hârtia era practic eternă, cuvintele rămâneau acolo. Foaia aia s-o mai fi găsind și acum pe undeva, că de distrus nu se putea distruge. Mai luăm un păhărel? — Dacă doriți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
care i-a învățat viața. Ei bine, politicul n-a ajuns așa de repede la maturitate. Ei sunt încă amatori. Pentru că, dacă în jurnalism a funcționat foarte bine concurența, și a trebuit să se școlească băieții prin scriitură, să devină acizi în verb și să aibă logică în ceea ce scriu, în politică s-au așezat câțiva indivizi care n-au mai vrut să plece. Le-a căzut bine, au știut șmecheriile și n-au lăsat să urce tineretul care chiar voia
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
duse palma la nas și mirosi. Într-adevăr, toate trei parfumurile aveau un miros atrăgător. Ultimul avea un miros mai dulce. Asemănător celor pe care i le făcea Sara cadou. Luă în mână un pahar cu suc de portocale fără acid și, dintr-o sorbitură, îl goli. Abia atunci realiză că-i fusese foarte sete. Despărțit de cele două fete și ajuns printre rafturi, în raionul cu băuturi alcoolice fine, simți pe fondul unei ușoare amețeli, cum schele metalice cu zeci
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
fi el o adevărată binecuvântare ori a aduce o stare de grație divină printre cei din jurul lui. Vorbirea noastră poate constitui un blestem, atunci când izvorâtă dintr-un resentiment bazat pe lipsa de caracter se revarsă ca un torent poluat cu acid peste imaginea cuiva, provocându-i o stare de tristețe și amărăciune, și lezându-i bunul mers al vieții. Asta înseamnă să fii un blestem pentru cineva pe care îl urăști și să nu fii o binecuvântare. Neiubindu-l fără condiție
DESPRE BINECUVÂNTĂRI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362975_a_364304]
-
pierderii postului de realizator al emisiunii „Ora Regelui”, de către autoarea interviurilor integrate în DVD-ul „Cuvântul Regelui”, eroare neîndreptată până azi, deși Televiziunea Română este condusă de cel declarat ca vizionar monarhist, Stelian Tănase. Este vorba despre o oarece răbufnire a acidului ideologiei morbidului regim, concizionate la agresivitate verbală în recipientul cu dop pus al scursurilor istoriei. De ce va fi fost îndepărtată de la „Ora Regelui” doamna Marilena Rotaru, știe cineva?! S-a transmis până azi răspunsul exact? Iată, a apărut „Cuvântul Regelui
MARILENA ROTARU. CUVÂNTUL REGELUI N-A FOST ERMETIZAT ÎN ÎNTUNERIC ŞI VID de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362353_a_363682]
-
formele de interacțiune a string-urilor dau / decid proprietățile fizice ale unor particule elementare“) etc. -, al medicinei - brancardier (p. 10), foetus (p. 29: «fotonii într-un timp foetus»), gutieră (pp. 10, 12), sinapsă (p. 39) etc. -, al biologiei / bionicii / biofizicii - acizi dezoxiribonucleici / ADN (p. 26), psihotron (pp. 10, 39) etc. -, al astrologiei - mandală (p. 19), mantră (p. 35), șaman (p. 26), tantric (p. 41), yantră (pp. 35, 39) etc.; căci barbarismita, „sacra foame cosmopolit-lexicală“ fac să se piardă și în acest
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]