KorAP: Find »[drukola/base=activism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...41 42 43 ...52 >

1,280 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414

decalajului între sexe în acceptarea egalității și în partizanatul politic ar trebui urmat de diminuarea decalajului în participarea femeilor în viața publică, adică decalajul să fie minim în societățile post-industriale, în cazul generațiilor mai tinere, iar între grupurile din societate activismul să varieze în funcție de factori structurali și culturali. Chiar și în zilele noastre există, în ciuda așteptărilor, diferențe în participarea politică tradițională a bărbaților și femeilor, așa cum demonstrează Inglehart și Norris (2003). Bărbații sunt mai interesați de politică, discută mai frecvent politică

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
de participare nu pot fi explicate doar de contextele instituționale, ci sunt legate de aspecte mai generale ale activităților și valorilor femeilor și bărbaților. Dincolo de participarea convențională, Inglehart și Norris discută și despre altă formă specifică de participare, anume de activismul civic. Participarea în asociații comunitare, organizații voluntare și noile mișcări sociale reprezintă o dimensiune distinctă a participării politice. Ultimele decenii au fost martore la apariția altor forme de participare, amorfe și ad-hoc, cum sunt mișcarea feministă, mișcările preocupate de protecția

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
statul modern al bunăstării, lucru ce s-a și întâmplat. Situația este diferită în cazul țărilor post-comuniste, crede Barnes (2004). Instituțiile politice au fost create după prăbușirea comunismului fără mobilizare populară, iar socialismul reprezenta oarecum un sistem asistenționist. Reversul modelului activismului occidental este aici bunăstare, democrație, putere și organizare în vederea acțiunii politice. Cum remarcă Barnes, există puține motivații de mobilizare, mai ales dacă ținem cont de descurajarea mobilizării și a devierii de la linia politică a partidului în societățile socialiste. Cetățenii din

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
sus, participarea se diferenția în convențională și neconvențională. Pe de-o parte, oamenii erau angrenați în forme simple de participare, precum votul sau apartenența la partide politice, erau implicați în activități de interes comunitar în cadrul organizațiilor secundare (numit de Norris activism civic), iar pe de altă parte se exprimau prin forme de protest politic. Acestea ar fi semnarea unei petiții, participarea la un boicot, participarea la manifestații sau greve ilegale, ocuparea unor clădiri. Acest protest politic continuă și astăzi să fie

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
clădiri. Acest protest politic continuă și astăzi să fie o dimensiune distinctă a participării politice și nu a fost asimilat altor tipuri de activități, precum înscrierea în sindicate sau partide (Norris, 2002). La fel stau lucrurile și în România, protestul, activismul civic și votul fiind dimensiuni distincte ale participării, așa cum se poate vedea în analiza factorială de mai jos. Tabelul 3.1 Dimensiuni ale participării politice în România Activism civic Protest Vot Membru partide politice 0,811 Membru sindicate 0,739

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
sau partide (Norris, 2002). La fel stau lucrurile și în România, protestul, activismul civic și votul fiind dimensiuni distincte ale participării, așa cum se poate vedea în analiza factorială de mai jos. Tabelul 3.1 Dimensiuni ale participării politice în România Activism civic Protest Vot Membru partide politice 0,811 Membru sindicate 0,739 Membru organizații religioase sau bisericești 0,685 Membru organizații sportive sau de recreare 0,909 Membru organizații de artă, muzică, educație 0,908 Membru organizații ecologiste 0,949

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
Metodă de rotație Varimax cu normalizare Kaiser (KMO = 0,921) Dacă tipologia participării este identică cu cea occidentală, nivelul participării este însă diferit. Dacă în privința prezenței la vot, România se plasează la un nivel apropiat celui occidental, participarea neconvențională și activismul civic sunt mult mai reduse. Slaba implicare civică este o constatare constantă în ceea ce privește România. Oamenii participă în asociații voluntare din trei motive, subliniază Bădescu, Sum și Uslaner (2004), pentru că pot, pentru că vor sau pentru că li s-a cerut. Cu alte

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
2004b). Ne putem aștepta ca și participarea din România să sufere de mari inegalități, acesta fiind expresia celor mai tineri, mai educați și mai înstăriți. Tabelul 3.3. Protestul în funcție de variabilele socio-demografice Membrii în cel puțin o asociație (%) Media scorurilor activismului pe scală Eta (Sig.) Au participat la cel puțin o activitate de protest (%) Media scorurilor protestului pe scală Eta (Sig.) Toți subiecții 6,0 9,6 0,13 Sex Bărbați 5,9 0,08 12,0 0,17 Femei 6

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
așa că ar fi foarte posibil ca protestatarii să facă parte din această categorie. Așa cum aminteam mai sus, printre valorile sociale includem și ecologismul și valorile post-materiale. Ne așteptăm ca ele să fie mai importante pentru participarea neconvențională, în conformitate cu ipoteza transformării activismului. Alături de toate aceste variabile vom introduce variabile de control socio-demografice, precum vârsta, sexul, educația și ocupația. Știm deja că ele au o importanță diferită pentru cele două tipuri de participare, diferențele mai mari în structura socială fiind înregistrate în cazul

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
două tipuri de participare, diferențele mai mari în structura socială fiind înregistrate în cazul protestului. Introducând variabilele în modelele de regresie constatăm persistența unor diferențe între cele două tipuri de participare. Tabelul de mai jos prezintă efectul variabilelor selectate asupra activismului civic și protestului, indicând valorile coeficiențior nestandardizați și standardizați (b, eroarea standard, beta) și nivelul de semnificație al măsurilor. Tabelul 3.5 Explicația participării civice și a protestului în România Activism civic Protest b s.e. beta b s.e

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
Tabelul de mai jos prezintă efectul variabilelor selectate asupra activismului civic și protestului, indicând valorile coeficiențior nestandardizați și standardizați (b, eroarea standard, beta) și nivelul de semnificație al măsurilor. Tabelul 3.5 Explicația participării civice și a protestului în România Activism civic Protest b s.e. beta b s.e. beta (Constant) 0,110 0,342 -0,730 0,221 Structura socială Vârsta 0,007 0,005 0,082 0,007 0,003 0,136*** Sex (masculin) 0,102 0,101

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-0,025 -0,04 0,036 -0,068 Încredere politică -0,132 0,069 -0,103* 0,02 0,045 0,033 Mulțumire cu lupta împotriva corupției -0,03 0,028 -0,064 -0,001 0,018 -0,005 Sociabilitate Activism civic -0,04 0,034 -0,069 Membru partide 0,595 0,103 0,288**** 0,116 0,069 0,088* Membru sindicate 0,124 0,081 0,077 0,156 0,052 0,151*** R pătrat 0,122 0

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
156 0,052 0,151*** R pătrat 0,122 0,103 Regresii OLS. * p < 0,1; ** p < 0,05; *** p < 0,01; **** p < 0,001 Privind la modelele de regresie prezentate mai sus, constatăm o diferențiere netă a tipurilor de activism politic, fenomen descoperit la rândul său de Uslaner (2004). Există, într-adevăr, o importanță mai marcată a structurii sociale pentru activitatea de protest. Dacă cei care protestează sunt cei mai educați, ei nu sunt neapărat și cei mai tineri. În

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
și sunt mai puțin activi atunci când participă; "(aceștia) au mai puține resurse și mai puține stimulente de a crea noi organizații sau de a deveni membrii activi în cele existente. În același timp, capacitatea organizațiilor societății civile de a promova activismul și de a oferi stimulente pentru participare este foarte scăzut" (Bădescu, Sum și Uslaner, 2004: 324). De multe ori, consideră autorii, asociațiile sunt dependente de sursele de finanțare externe și de obiectivele pe care finanțatorii le impun, în detrimentul cererii locale

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
ceilalți, așa cum indică două relații puse în evidență de Gabriel Bădescu: cea dintre încredere și nivelul liberalizării economice (ca indicator de performanță) și cea dintre încredere și un indice al creșterii inegalității veniturilor. Dar diferențele țin și de gradul de activism în asociații voluntare, ceea ce are de asemenea implicații pentru consolidarea democrației (Bădescu, 2003a). Gabriel Bădescu explorează legătura la nivel individual între încredere și democrație. Dacă la nivel macro există o diferență importantă între țările occidentale și fostele țări comuniste, la

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
Ambele probleme ar putea fi responsabile de o relație mai slabă între participare voluntară și încredere generalizată în societățile post-comuniste. Aceste diferențe în activitatea și în definiția societății civile în Europa post-comunistă pot afecta comparațiile între diverse societăți atât în ceea ce privește activismul civic, cât și în ceea ce privește relația dintre activism și încrederea generalizată, acestea fiind influențate de contextul național. Așa cum remarca autorul, există o puternică diferență între sensul și intensitatea relației încredere-participare în societățile occidentale și cele post-comuniste. Nu este exclus ca ea

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
o relație mai slabă între participare voluntară și încredere generalizată în societățile post-comuniste. Aceste diferențe în activitatea și în definiția societății civile în Europa post-comunistă pot afecta comparațiile între diverse societăți atât în ceea ce privește activismul civic, cât și în ceea ce privește relația dintre activism și încrederea generalizată, acestea fiind influențate de contextul național. Așa cum remarca autorul, există o puternică diferență între sensul și intensitatea relației încredere-participare în societățile occidentale și cele post-comuniste. Nu este exclus ca ea să provină din deficiențe de măsurare: erori

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
o definiție ce combină trăsături psihologice, anume încrederea generalizată, cu trăsături structurale, anume densitatea rețelelor de cooperare. După cum se poate vedea mai jos, participarea în asociații voluntare nu este mai mare decât în alte sondaje la nivel național. Pe baza activismului în diverse tipuri de asociații voluntare construim prin însumare un indice al activismului civic (Crombach's Alpha = 0,9554). Tabelul 5.2.2. Participarea în asociații voluntare, în procente Membru (dacă e membru) realizează activități voluntare, neplătite Activ Inactiv Nu

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
densitatea rețelelor de cooperare. După cum se poate vedea mai jos, participarea în asociații voluntare nu este mai mare decât în alte sondaje la nivel național. Pe baza activismului în diverse tipuri de asociații voluntare construim prin însumare un indice al activismului civic (Crombach's Alpha = 0,9554). Tabelul 5.2.2. Participarea în asociații voluntare, în procente Membru (dacă e membru) realizează activități voluntare, neplătite Activ Inactiv Nu aparține NR Da Nu NR Organizații religioase sau bisericești 5,3 4,4

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
a se angaja în acțiuni de influențare a politicii și de control al politicienilor. Presiunea societății civile asupra decidenților politici duce la responsabilitatea, receptivitatea și eficiența celor din urmă. Răspunsul presupus va fi o satisfacție mai mare, dar și un activism mai crescut al societății civile, înrtr-o serie de cercuri virtuoase precum cele imaginate de Putnam. Constatările diverșilor autori, în acord cu ale noastre, conduc la imaginea activiștilor civici ca cetățeni activi atât în România și Bulgaria, cât și în Moldova

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
politic, ei au mai multă încredere în liderii lor politici și în instituțiile regimului democratic și se simt mai competenți politic. Deși analiza noastră nu a descoperit relații semnificative și puternice între participarea voluntară și încrederea generalizată, alte studii ale activismului din regiune le confirmă (Bădescu, Sum și Uslaner, 2004). De asemenea, activiștii civici par să fie mai toleranți cu minoritățile, cel puțin asta este concluzia unor anchete desfășurate în România. Cercetări proprii nu confirmă însă relația presupusă (Dragoman, 2005a). Chiar dacă

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
puțină, 4 foarte multă) Mulțumire cu lupta împotriva corupției Scală adițională a 3 itemi: mulțumirea față de lupta guvernului, poliției și justiției împotriva corupției. Pentru fiecare item 4 categorii (1 foarte nemulțumit, 4 foarte mulțumit). Crombach's Alpha = 0,8328. Sociabilitate Activism civic Scală adițională a participării în 8 tipuri de asociații (religioase, sportive și de recreare, educativ-culturale, ecologiste, profesionale, umanitare sau caritabile, ale consumatorilor sau de alt fel), 1 membru, 0 nemembru (Crombach's Alpha = 0,9571). Protest Scală adițională a

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
Norris, Pippa (2000). Making Democracies Work. Social Capital and Civic Engagement in 47 Societies. Lucrare prezentată la Conferința European Science Foundation EURESCO Social Capital: Interdisciplinary Perspectives, University of Exeter. Norris, Pippa (2002). Democratic Phoenix: Agencies, Repertoires, and Targets of Political Activism. Lucrare prezentată la conferința anuală a American Political Science Association, Boston. Norris, Pippa (2003). Young People and Political Activism: From the Politics of Loyalties to the Politics of Choice?. Report for the Council of Europe Symposium Young people and democratic

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
Science Foundation EURESCO Social Capital: Interdisciplinary Perspectives, University of Exeter. Norris, Pippa (2002). Democratic Phoenix: Agencies, Repertoires, and Targets of Political Activism. Lucrare prezentată la conferința anuală a American Political Science Association, Boston. Norris, Pippa (2003). Young People and Political Activism: From the Politics of Loyalties to the Politics of Choice?. Report for the Council of Europe Symposium Young people and democratic institutions: from disillusionment to participation, Strasbourg. Norris, Pippa, Walgrave, Stefaan și Peter Van Aelst (2005). Who Demonstrates: Anti-State Rebels

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
et ne sont pas de partisans intenses. Note conclusion est que la politique n'est pas un sujet d'intérêt, et que les connaissances politiques sont en plein accord avec le niveau d'intérêt. Même si nous acceptons que l'activisme civique a des effets sur les valeurs des membres des associations civiques, est-ce que ceci doit supposer que le capital social est essentiel pour les fondements du système démocratique roumain? Est-ce que la légitimité du régime démocratique est dépendante du

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]