2,021 matches
-
de magazine. — Noi mergem la cafenea, Huge. Vii și tu? zise ea. Spre dezamăgirea mea, Hugo clătină din cap. Prea ne împărțim pe bisericuțe, iubire, nu crezi? Regretele mele ție și încântătoarei Sam. Eu mă duc să mă plimb cu actorii. Lungi ultima silabă astfel încât să rimeze cu cocorii. Hugo e foarte bun la chestii din astea, zise Sophie în timp ce le făcea cu mâna celorlalți și se îndrepta către cafenea. Așa e, ne cam împărțim pe bisericuțe. Fără să vrem, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
naiba pe Violet, adăugă ea. Nu-și dă deloc silința. Venind din partea lui MM, acest comentariu destul de blând avea aceeași forță ca și când Oliver Stone ar fi înnebunit de furie, i-ar fi făcut cu ou și cu oțet pe toți actorii, de la un capăt la altul, înjurându-i de mama focului. Matthew se dădu un pas înapoi, fără să-și dea seama. Sophie se strâmbă. Mă uitai la Helen. Deși părea calmă, o trădau buzele; se curbaseră într-un zâmbet involuntar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Nu se compară cu Peter Brooke 1 sau cu Robert Lepage 1. Sunt previzibili, le știi dinainte stilul. De fapt, principalele cerințe, zise ea, ca o directoare de școală la lecție, sunt energia și rezistența. Regizorii clachează exact ca și actorii - își pierd încrederea dintr-odată și nu și-o mai pot recăpăta. Chiar e o meserie groaznică, ești răspunzător pentru toate. Lucru toată noaptea, toată ziua în picioare și lumea se așteaptă să parezi orice problemă intelectuală care le trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
dar cu limite. Din când în când, ieșeam la masă după ore. Locuia imediat după colț, față de unde stăteam eu. Nu era o persoană foarte fericită. Când a dispărut, am fost surprinsă. Vreau să zic că lua foarte în serios actoria și m-am gândit că e amuzant că trage chiulul. După care, ni s-a spus că i-au găsit mașina și că se sinucisese. Și asta m-a surprins, un pic. Dar, după ce m-am mai gândit, nu așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Până la sfârșitul reprezentației eram sus pe trapez, costumată ca o libelulă. Marie a fost uimitoare - poate face orice, ar fi trebui s-o vezi. Păcat că nu face chestii acrobatice tot timpul. Dar ea vrea să se apuce serios de actorie, deci... Ridică din umeri. Crezi că Vi e bine? îmi zise ea, revenind la singurul subiect care o interesa cu adevărat în acel moment. — Pare că e bine, spusei eu, ferm. Aveam impresia că Sophie e tipul de persoană care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cele mai vagi ciudățenii de comportament, ca să le utilizeze în activitatea ei. —O cunoști bine pe MM? o întrebai eu, încercând să găsesc altceva în afară de „De unde știi?“ - îmi place să variez. Nu, nu chiar. Când am intrat la școala de actorie, ea era în ultimul an la regie. De atunci am lucrat cu ea de vreo două ori. Dar îi înțeleg firea. Nu-i pasă cu adevărat decât de proiectul la care lucrează într-un moment sau altul și-și bate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
se mai bătea cu nimeni, Își găsise o amică, care Îl prostise parcă: nu mai bea decît bere, o sticlă doar, mai avea să meargă duminica la liturghie, poate chiar făcea asta, era venit de cîteva săptămîni, stătuse ca ascuns. Actoria nu ar fi mers, acolo trebuia - printre altele - pasiune, iar lui Jesper nu-i mai plăcea aproape nimic, era Împotriva lumii Întregi, aproape că se putea lua de mînă cu Antonia; amîndoi ar fi aprins, din motive diferite, pămîntul, fiecare
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
a perspectivei cognitive și a perspectivei sociale 79 Epistemologia problemelor cu soluție unică versus epistemologia problemelor cu soluții multiple 83 Dubla perspectivă: cognitivă și socială 85 Decizia P.I. și decizia C.P. 86 Capitolul 5 - Comunalitatea strategiilor tranziției: actorii externi 90 Actorii externi în modelarea tranziției 90 Comunalitatea 90 Interesul Occidentului 91 Teama 91 Instituțiile occidentale implicate în elaborarea strategiei tranziției 92 Stratul al doilea al strategiei tranziției 94 Strategia reformei economiei 94 Strategia reformei politice 95 A fost paradigma tranziției o
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
schimbare socială eficientă presupune, inevitabil, un proces social de purificare: introducerea unui control cognitiv asupra mecanismelor sociale pentru a asigura procese sociale de calitate mai ridicată. Capitolul 5tc "Capitolul 5" Comunalitatea strategiilor tranziției: actorii externitc "Comunalitatea strategiilor tranziției\: actorii externi" Actorii externi în modelarea tranzițieitc "Actorii externi în modelarea tranziției" Comunalitateatc "Comunalitatea" Constituirea strategiei tranziției s-a realizat prin contribuția diferiților actori, atât interni, cât și externi. În mod sigur, direcțiile principale ale strategiei au fost formulate, în cadrul unui consens substanțial
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
înalt controlate, cu opțiuni ce au fluctuat în funcție de actorii participanți, dar și de experiența acumulată în proces și de etapa în care tranziția se află. Dinamica internă a actorilor interni va fi analizată în capitolul următor. Capitolul 6tc "Capitolul 6" Actorii interni: procesul politic în societatea românească în tranzițietc "Actorii interni\: procesul politic în societatea românească în tranziție" O ipoteză explicativă a procesului politic în perioada tranzițieitc "O ipoteză explicativă a procesului politic în perioada tranziției" În explicarea procesului politic postrevoluționar
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
în conformitate cu prevederile legale și cu acordurile internaționale încheiate de România. Principiile care au stat la baza elaborării politicilor de dezvoltare regională sunt: • descentralizarea procesului de luare a deciziilor, de la nivelul central/guvernamental, spre cel al comunităților regionale; • parteneriatul între toți actorii implicați în domeniul dezvoltării regionale; • planificarea, proces de utilizare a resurselor (prin intermediul programelor și proiectelor) în vederea atingerii unor obiective stabilite; • cofinanțarea, contribuția financiară a diverșilor actori implicați în realizarea programelor și proiectelor de dezvoltare regională. De asemenea la baza stabilirii
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
fie folosite la potențialul lor maxim. În acest sens, obiectivul fixat de Comisia Europeană pentru 2020 este acela de a se realiza un veritabil spațiu european al cunoașterii, bazat pe o infrastructură de cunoaștere la nivel mondial, în care toți actorii (cercetători, profesori, studenți, instituții de educație și cercetare, întreprinderi) să beneficieze de libera circulație a persoanelor, a cunoașterii și a tehnologiei; 2) creșterea economică incluzivă prin promovarea unei economii cu grad ridicat de ocupare a forței de muncă, generatoare de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
ele acumulându-se și ducând la apariția exprim...rilor organice. Închiderea ei produce introvertirea, dar trebuie știut c... acest tip de persoane sunt mai predispuse la boli cardiovasculare și la impotent..., în comparație cu cele extrovertite. Câmpul E asigur... aptitudinile pentru educație, actorie și telepatie, iar orice lucru nerostit la timp se acumuleaz... aici, producând diverse boli că laringita, amigdalita sau hipertiroidia. Este chakra cea mai usor expus... stresului. Odat... cu disfuncțiile ei, pot ap...rea: timiditatea, tracul, bâlbâiala și depresia. Corzile ei
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
soluția fiind dată prin patru răspunsuri de integrare a abordărilor raționaliste cu cele constructiviste. Primul răspuns este faptul că raționalismul și constructivismul pot fi compatibile în cadrul acțiunii instrumentale, realitate determinată de așteptări și intenții subsumate alegerilor raționale. Cu alte cuvinte, actorii raționaliști și constructiviști trăiesc într-o lume construită social și acționează nu numai pentru cunoașterea opiniilor lor, dar și pentru realizarea cooperării în domeniul relațiilor internaționale. Al doilea răspuns este că, prin excelență, constructiviștii se confruntă cu o logică a
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
rolul raționalității comunicative în construcția securității și apărării europene. Astfel, s-au realizat înțelegeri comune și s-au stabilit noi semnificații despre acest subiect, paralel cu instituționalizarea unor practici de promovare a ideilor valoroase în acest domeniu. Cu alte cuvinte, actorii implicați în procesul de construcție a securității și apărării europene au acționat, nu numai pentru cunoașterea opiniilor lor, dar și pentru realizarea cooperării cu alte domenii europene de interes. Este de remarcat faptul că în cadrul lucrărilor Consiliului European de la Köln
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
ia diferite forme, cum ar fi: prevenirea sau rezolvarea unui conflict deschis, soluționarea în plan umanitar a consecințelor unei crize, menținerea și consolidarea păcii într-un mediu post-conflictual. Actorii implicați în managementul crizelor sunt statele, organizațiile internaționale, organizațiile neguvernamentale sau actorii privați. O.N.U. reprezintă principala instituție internațională implicată în menținerea și consolidarea păcii, alături de Uniunea Europeană, N.A.T.O., O.S.C.E., actorii statali, non-statali (organizații non-guvernamentale, societăți de securitate privată, societăți civile), organizații regionale. În cadrul managementului crizelor, noțiunea de parte terță
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
crizei și constituie unul din elementele centrale ale strategiei de ieșire din situație a participanților externi. În alți termeni, una din provocările din managementul crizei este determinată de capacitatea autorităților locale de a prelua ceea ce au îndeplinit și au rezolvat actorii externi. Tranziția locală este o temă de bază a managementului crizei. Ea este prezentată ca o condiție sine qua non a reușitei politicii de management al crizei, precum și de legitimitate a operațiilor. În mediul post-conflict, conducerea programelor în domeniul economic
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
armonizate cu cele ale politicii de dezvoltare regională aplicate în țările membre ale UE, care vizează concentrarea geografică a zonelor cu probleme economico-sociale; descentralizarea proce sului de luare a deciziilor de la nivelul guvernamental la cel regional (local); parteneriatul între toți actorii implicați în domeniul dezvoltării regionale (cofinanțarea proiectelor); planificarea resurselor prin programe și proiecte menite a atinge obiectivele stabilite; adiționalitatea (cofinanțarea), prin implicarea actorilor ce contribuie la dezvoltarea regională cu fonduri financiare proprii. Structurile administrativ-teritoriale ale regiunilor de dezvoltare sunt formate
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
2000), acestea sunt spații guvernate de valori și logici proprii. Ele sunt structuri de relații actuale și potențiale și conțin atât elemente relaționale, cât și ideologice. În acest ultim sens, câmpurile sunt structurate parțial de habitus - orientările personale Împărtășite de actorii din cadrul aceluiași câmp. Câmpurile sunt caracterizate și În termenii distribuției diverselor tipuri de capital: material, social (relații), cultural (educație) și simbolic (recunoaștere, reputație). Bourdieu consideră câmpul drept o „configurație relațională” inclusă Într-un sistem de forțe tipizat. Forțele sunt măsura
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cunoștința unei structuri instituționale care Încurajează un comportament pro-social mai degrabă decât unul oportunist. Încrederea generată de relațiile de reciprocitate determină, la rândul ei, angajamentul credibil al actorilor (credible commitment) În relații de schimb pe termen lung, odată ce au identificat actorii ale căror comportamente sunt pro-sociale, În dauna oportuniștilor. Angajamentele latente de care vorbea O. Hart (1993), incomplet asumate acțional, dar soluționate instituțional În cadrul piețelor și ierarhiilor, sunt clarificate În virtutea Încrederii În comportamentul pro-social al partenerului. Cercetările etnografice realizate de Uzzi
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
corelate cu performanța În acțiunea dorită de principal, stimulente ce ghidează comportamentele indivizilor astfel Încăt să maximizeze interesele principalului și să asigure eficiența organizației. Economiștii operează În general cu stimulente monetare care ar avea o valoare egal apreciată de toți actorii (pentru a se evita problema incomensurabilității valorilor) și care, În plus, pot fi cu ușurință corelate cu performanța. Atât principalii cât și agenții au interese specifice asupra organizației ceea ce implică o structură de coproprietate a firmei, ipostaziată Într-un set
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
intraorganizaționale se Întemeiază pe „formarea și Întreținerea unor convingeri instituționale” (Mihăilescu, 2004:54 ): raționalizarea societății Întemeiază diferențierea funcțiilor sau tehnologiilor sociale care devin sub-sisteme În cadrul sistemului social și care sunt integrate conform unei logici Înțelese (luate) ca atare de către toți actorii sociali. Această logică (pe care de exemplu un muncitor o apelează și o re-asertează atunci când Își Înțelege rostul de a lucra Într-o organizație) fundamentează legitimitatea organizării susținută de un principiu superior (al Rațiunii sau al Naturii umane sau o
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
politic. În ambele cazuri Însă, odată instituite, instituțiile exercită un control social reglator asupra acțiunii, control ce ar facilita incidența cooperării. Pe de altă parte Însă, sociologii instituționaliști consideră că instituțiile furnizează o logică a acțiunii, cognitiv constitutivă, pe care actorii și-o Însușesc și o aplică legitim În Înfăptuirea acțiunii. Logica constrânge, dar În același timp autorizează și Împuternicește anumiți actori cu capacități de acțiune legitime În anumite domenii de activitate. Instituțiile nu sunt astfel doar reglatoare, ci și constitutive
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a Fanny-ei Elssler, a Eleonorei Duse e mereu vie. Se va găsi poate un literat ilustru care să te nemurească. Indolenta ridică din umeri cu scepticism. . - Închin paharul, rezumă discuția Pomponescu, în speranțacă posteritatea va fi generoasă cu cântărețele, cu actorii, cu oratorii, cu toți aceia care au avut succese de moment. . - Ce bărbat încîntător este Pomponescu! zise madamFarfara către Ioana în drum spre casă. E un om mereu egal și atent cu femeile. Nu l-am pomenit vreodată îmbufnat. Și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ca acest tip de interes și discuție (cu mai multă sau mai puțină tensiune între diferiții actori), nu este surprinzătoare, dar este fructul inevitabil din care se naște stiința. Dupa ce a devenit știința academică, asistența socială a invitat toți actorii pentru a evidenția diferența dintre teorie și practică. Acesta a constituit punctul de plecare. P. Dellgran și S. Hojer pledează pentru o abordare mai realistă și empirică a relațiilor dintre cercetare și practica asistenței sociale considerând că atenția trebuie mutată
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]