1,864 matches
-
fost ministru de Război. Dat în judecată de către Senat, conform legii de responsabilitate ministerială - acuzația e susținută de către comitetul acuzator compus din următorii senatori din di zolvatul Senat liberal: Polizu-Micșunești, președinte, Arapu, Nanu, Grigore ștefănescu, Budișteanu, Vergati și Meitani, membri. Acuzatul e apărat de advocații Danieleanu și Corbescu Matei. Ministerul de Război s-a constituit parte civilă pentru lei 167 000. Avocații ministerului sunt d-nii Vasile Misir și Vasile Brătianu. Prezidează primulpreședinte C. Skina, iar instanța e compusă din secțiunile unite
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Pitești și Gherla și extinsă la Târgșor, Târgu Ocna și în coloniile de muncă Peninsula și Poarta Albă, urma să fie extinsă și în alte penitenciare, dacă vigilența organelor de stat nu ar fi descoperit-o. În ceea ce privește activitatea individuală a acuzaților, despre Eugen Țurcanu se spune că s-a încadrat în mișcarea legionară din 1940 și a activat în Frățiile de Cruce (FDC) Câmpulung până în martie 1944, când s-a refugiat din Moldova, deși a revenit acasă în 1945, ajungând chiar
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
1954 a fost dată la București de către Tribunalul Militar pentru Unitățile MAI, prin completul de judecată format din general-maior Alexandru Petrescu, locotenent-colonel Gheorghe Eftimie, asesorii maior Teodor Vlase și căpitan Gheorghe Alexandru. În unanimitate, s-a hotărât că douăzeci dintre acuzați sunt vinovați și au fost condamnați la moarte, plus confiscarea averii personale pentru crima de acte de teroare în grup și crima de acte de pregătire la crima de uneltire contra securității interne a RPR. Separat, Zbranca a fost condamnat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Romanescu, Pop, Popovici, Zbranca, Voin, Cerbu, Gheorghe Popescu, Ionescu, Juberian, Livinschi, Păvăloaie și Sobolevschi. Vasile Pușcașu a făcut recurs, care i-a fost respins pe 20 iunie 1955, astfel că a fost și el executat pe 22 iunie 1955. Singurii acuzați care nu au fost împușcați au fost Alexandru Popa, Octavian Voinea, Aristotel Popescu, Pafnutie Pătrășcanu și Dan Dumitrescu. Recursul acestora a fost respins (dosarul 461/1957, decizia nr. 468 a Tribunalului Suprem al RPR, Colegiul Militar) pe 31 august 1957
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
bătut între ei, dar Pangrate a acuzat că intervenția s-a făcut pentru agresori; prin urmare, administrația cunoștea și susținea acțiunea. Studenții au fost reprezentați mai întâi de Tomuța și Barbă, care au fost întrebați numai dacă îi cunosc pe acuzați. Titi Stoica, primul dintre cei care trecuseră și prin Târgșor, a făcut un scurt rechizitoriu partidului, comunismului și URSS-ului, dar a fost scos din sală înainte de a termina. Maxim a fost întrebat și el pe care dintre acuzați îi
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
lui Juberian: Să văd acum pe unde scoateți cămașa?', însă acesta i-a răspuns că totul e o formalitate. Voinea nu a înțeles situația și i-a adus aminte lui Juberian de procesele comuniste sovietice ale lui Buharin ori Zinoviev. Acuzații au fost anunțați de la început că vor fi judecați în baza Decretului 199/1950, care prevedea pedepse de la 5 ani de detenție la moarte, și că pedepsele vor depinde de atitudinea din timpul procesului, sugerându-le că, dacă vor susține
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
depinde de atitudinea din timpul procesului, sugerându-le că, dacă vor susține varianta Securității, vor beneficia de clemență. Înainte de a începe procedura de judecată, Voinea s-a ridicat în picioare și i-a cerut președintelui să fie scos din boxa acuzaților și să fie chemat ca martor al acuzării. Martorii au fost de două tipuri: cei care erau instruiți să susțină varianta Securității și cei care relatau doar scenele de tortură. Fiecare inculpat avea cel puțin doi martori împotriva sa. Părintele
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
îngrozitor'. Voinea pretinde că Țurcanu a refuzat și în anchetă, și în proces să spună că a susținut o activitate legionară, clamând în schimb că a avut o misiune istorică de îndeplinit pentru Partidul Comunist. Procurorul a încheiat spunând că acuzații nu sunt oameni, că e prima oară când se întâmplă așa ceva în istoria omenirii și a penitenciarelor și că toți acuzații trebuie condamnați la moarte. În cuvântul final, Voinea l-a acuzat pe Țurcanu și a susținut că este o
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
decât atât, el a susținut în timpul anchetării sale că a încercat să oprească torturile, dar a fost 'sfătuit' de ofițerii politici să nu se amestece. Rolul acestui proces este greu de intuit. Întrucât nu a fost un proces public, iar acuzații au avut mai degrabă roluri periferice în organizarea și punerea în 1. Ion Pangrate, 'Cum am scăpat din Iad', Arhivele totalitarismului, anul VI, nr. 18/1998, pp. 183-186. scenă a crimelor, pare să fie vorba doar despre răfuieli politice și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
închisori. Al doilea proces al deținuților Pornind de la aceeași lipsă a logicii, comuniștii au organizat, în vara anului 1957, un al treilea proces al vinovaților (al doilea al deținuților), cu scopul de a mai condamna câțiva lideri legionari. În boxa acuzaților au luat loc Valeriu Negulescu, Constantin Oprișan, Dragoș Hoinic, Gheorghe Calciu, Iosif V. Iosif, Aurel Popa, Gheorghe Caziuc și Virgil Bordeianu, iar ca martori au fost aduși supraviețuitorii primului proces: Alexandru Popa, Octavian Voinea, Pafnutie Pătrășcanu, Aristotel Popescu și Dan
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Gheorghe Caziuc și Virgil Bordeianu, iar ca martori au fost aduși supraviețuitorii primului proces: Alexandru Popa, Octavian Voinea, Pafnutie Pătrășcanu, Aristotel Popescu și Dan Dumitrescu. Spre deosebire de procesul lotului Țurcanu, acesta n-a mai putut fi exploatat de comuniști, din cauza opoziției acuzaților. Gheorghe Calciu s-a ridicat împotriva absurdității întregii mizanscene și a denunțat adevărații responsabili pentru demascări: Nicolschi, Dulgheru, Zeller, Dumitrescu, Marina și Avădanei. Calciu și Iosif V. Iosif au fost cei mai recalcitranți dintre acuzați, iar Dragoș Hoinic a refuzat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
exploatat de comuniști, din cauza opoziției acuzaților. Gheorghe Calciu s-a ridicat împotriva absurdității întregii mizanscene și a denunțat adevărații responsabili pentru demascări: Nicolschi, Dulgheru, Zeller, Dumitrescu, Marina și Avădanei. Calciu și Iosif V. Iosif au fost cei mai recalcitranți dintre acuzați, iar Dragoș Hoinic a refuzat să vorbească la interogatoriu, pe motiv că sentința a fost stabilită dinainte. Octavian Voinea recunoaște că cedase torturilor și a recitat mecanic varianta Securității. Procurorul arătase printr-o declarație semnată de Costache Oprișan (sub torturi
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
din 1957 și mărturisește că judecătorul respecta de formă procedurile legale, în sensul că lăsa martorii să vorbească. Sigur, acest amănunt se va dovedi a fi numai de fațadă, întrucât nu s-a ținut cont de afirmațiile acestora, potrivit cărora acuzații din boxă au fost schingiuiți și ei. Un caz special a fost cel al lui Gheorghe Caziuc, care fusese eliberat și apoi rearestat pentru acest proces. Deși între cele două arestări făcuse și un copil, acest lucru nu a contat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
îi urmăresc când ies pe ușă și parcă vor să le pătrundă în suflet ca să citească cu o clipă mai devreme verdictul. Dra Elena Hihoiu, logodnica lui Codreanu, s-a strecurat în primele rânduri și s-a lipit aproape de banca acuzaților în imediata apropiere a logodnicului ei. Îl privește cu înduioșare. Îi zâmbește și pare mulțumită de marea manifestație de simpatie ce se face. Deliberarea durează cinci minute. Clipele sunt solemne. O nerăbdare manifestată nervos domnește în sală. Nimeni nu mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
aruncă cu flori peste jurați și magistrați. Entuziasmul durează câteva minute. Președintele restabilește din nou liniștea. Primul jurat dă citire emoționat întregului verdict, prin care comisia de jurați răspunde „Nu” la toate întrebările. Președintele dă apoi ordin să fie introduși acuzații. Corneliu Codreanu este dus pe brațe în sala de ședințe de colegii lui îmbrăcați cu Pentă tricoloră. În sală izbucnesc din nou ropote de aplauze. Președintele restabilește iarăși liniștea și dă cuvântul procurorului general care înainte de a-și face datoria
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de aici era un evreu, Davidovici, bătea cu stînga, norocul lor a fost că bătuse pe unul și era cu mîna în ghips. Sînt declarați organizație subversivă catolică. Cantemir va primi șase ani, președintele completului justificînd astfel condamnarea: "Cu toate că împotriva acuzatului nu s-au găsit dovezi, avînd în vedere că are doi frați condamnați pentru activitate legionară, e imposibil să nu fi uneltit și el împotriva ordinii sociale". Ceilalți vor primi cîte 7 ani, inclusiv unul dintre ei tuberculos, care stătea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
huiet, geamuri sparte. La jurați e interesantă chioara Lupacec. Mai interesantă e Antonina Dombrowska, care se comportă ca o adevărată eroină de dramă. E emoționată, răsuflă greu, înălțând capul cașicum s-ar înăbuși, vorbește la început cu dificultate. Depune favorabil acuzatului, care-i cam sărit când se-mbată și a rămas cu această meteahnă de la războiu. "Eu sunt singura vinovată", declară ea, cașicum ar fi o frumuseță fatală. De altminteri acuma trăiește iar cu Wagner. După ce trece în sală, plânge într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
învățătorul e un izolat. Și de multe ori țăranii sunt cu preotul și cu ceilalți împotriva lui. E lesne de înțeles ce simțiminte au oamenii aceștia. În vremea procesului Kogălniceanu-Velescu mulți se interesau de mersul afacerii și erau de partea acuzaților. Și totuși n'au pornit ei norodul și nu l-au ațâțat. Dar cine știe ce se poate întâmpla mâni, dacă nu vom avea norocul să vedem cât-decât lucrurile îndreptându-se, mai ales că mișcarea norodului a fost o deșteptare teribilă pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
echipa conducătoare din București. Am introdus în judecata mea intimă și elementul care mă zguduise imediat după ce mă întorsesem de la Lima, cazul Mircea Răceanu, acuzat de spionaj în favoarea S.U.A., și reacția administrației americane față de măsurile justiției române împotriva unui diplomat acuzat de trădare. Desigur, era o problemă cu un coleg de serviciu, cu care avusesem relații normale, mai ales că în sinea mea îl apreciasem, la nivelul meu, drept un diplomat bun, care excelase în postul său din S.U.A., care vorbea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
legionară de la Huși a avut ca lider pe profesorul de germană Ion Zelea Codreanu, tatăl lui Corneliu Zelea Codreanu, ucis în 1938. În presa hușeană sunt relatate disputele politice între P. N. L. și P. N. Ț., care ajungeau uneori până la acuzații grave ale opoziției aflată la putere. Astfel, găsim articole ce conțin atacuri dure ale țărăniștilor la adresa lui Octavian Goga și a lui Alexandru Vaida-Voievod („gogo-cuziștii”), în vreme ce dr. Nicolae Lupu era acuzat de bolșevism. La un moment dat, în 1936, un ziarist
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
răsculat sclavii de la minele din Santiago de Cuba, în 1825 au loc rebeliuni la Matanzas, în 1830 și 1831 răzmerițe la plantațiile de cafea, în 1840 la Cienfuegos și Trinidad, în 1844 la Cardenas și Matanzas, soldate cu 4.000 acuzați, 98 condamnați la moarte și 600 la ani grei de pușcărie. La începutul secolului al XIX-lea asistăm la o mișcare internațională având ca scop abolirea sclaviei. La 8 februarie 1815, la Viena, după încheierea "războaielor napoleoniene", Congresul, la care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Uruguayului. Don Amadeo Barletta-Barletta, a poposit în Havana cam în aceeași perioadă, ca reprezentant al intereselor economice ale familiei Mussolini în America de Sud. Debutase în acest "post" în 1920, în Republica Dominicană, unde a primit și funcția de "consul onorific" al Italiei. Acuzat că ar fi participat la o tentativa de asasinat împotriva dictatorului Trujillo, i se retrage "imunitatea diplomatică" și este închis. Va fi eliberat în urma intervenției autorităților americane și se transferă în Cuba. De origine calabreză, dublu agent, american și italian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
cădere decât bărbatul" (Pravile). Plătesc și ele, cu capul, numai sodomia (conviețuirea cu animale), dar în rest pedeapsa este mai mică, chiar pentru incest. Aceeași situație pentru minori. Se judecau procese de viol ("sila"), condamnarea fiind în funcție de împrejurări, în care acuzatul dovedit alienat era socotit iresponsabil sau parțial responsabil. Femeia sau bărbatul care își omorau copilul nou născut monstru nu era pedepsit. Oricine își va ucide feciorul care le va fi născut cu niscare semne groaznice ca acealie cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
se întâmpla, a făcut apelul martorilor, i-a privit încruntat pe fiecare și a intrat în... deliberare. Imediat apoi a cerut evacuarea sălii. Motivul? Secretul Statului! S-a aflat mai târziu că întreg procesul a fost o parodie, în dauna acuzaților. — Susnumitul este bine cunoscut ca element dușmănos al clasei muncitoare din U.R.S.S. prin scrierile sale din perioada celui de al doilea război mondial, în versurile sale a elogiat războiul criminal dus împotriva Țării Sovietice, astăzi prietene! și-a început
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
cel sovietic ar fi fost primejduit de rugăciunile românilor. La pronunțare Voiculescu Vasile a fost condamnat la cinci ani temniță grea și cinci ani degradare civică. S-a dispus confiscarea totală a averii personale. Când s-a dat ultimul cuvânt acuzatului, poetul a cerut ca, în conformitate cu legea, să nu i se confiște unealta de lucru, care pentru el însemnau cărțile și manuscrisele. Cine să-l asculte ? Condamnat la temniță grea, Voiculescu, om la șaptezeci și patru de ani, deși legea prevedea
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]