1,099 matches
-
lui invariabil mai ales ca frecvență. Cercetări mai recente ridică procentajul elementelor autohtone în vocabularul reprezentativ al limbii române la 1,43% [[Substantiv]]ele românești se declină în funcție de gen (feminin, masculin și neutru), număr (singular și plural) și caz (nominativ/acuzativ, dativ/genitiv și vocativ). Articolul, asemenea adjectivelor și pronumelor, se [[acord (lingvistică)|acordă]] în gen și număr cu substantivul pe care îl determină. Româna este singura limbă romanică în care [[articol hotărât|articolul hotărât]] este "[[enclitic]]", adică este atașat la
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
pot cunoaște multe lucruri din aceste inscripții despre oamenii care le-au produs și despre Perioada miceniană în ajunul așa-zisei Epoci grecești întunecate. Spre deosebire de varietățile mai târzii de greacă, miceniana avea probabil ceva mai multe cazuri gramaticale, nominativul, genitivul, acuzativul, dativul, instrumentalul, locativul și vocativul. Instrumentalul și locativul, însă, au ieșit, treptat, din uz. este conservată în scrierea Linear B, compusă din aproximativ 200 de semne și logograme silabice. Deoarece Linear B e derivat din Linear A, sistemul de scriere
Limba miceniană () [Corola-website/Science/307310_a_308639]
-
aceasta nu este decât o distincție verbală: dialectele și gruparea lor rămân aceleași. Dialectele grecești de nord-vest diferă de cele din grupul doric în două însușiri generale: dativul plural al declinării a III-a în ("-ois") (în loc de ("-si")) și ("en") + acuzativ (în loc de ("eis")). Dialectele sunt, după cum urmează:
Limba greacă dorică () [Corola-website/Science/307330_a_308659]
-
îndeobște: "de la Potaissa către Napoca", considerând că forma de genitiv a numelui Napoca ar exprima o locație (așa numitul genitiv locativ) și nu aparteneța, cum se întâmplă de obicei. Numai că în limba latină direcția este exprimată firesc prin cazul acuzativ plus prepoziție (ad, versus etc). De aceea nu putem exclude ipoteza formulată încă de Theodor Mommsen, că Napoca era numele unei regiuni, care îngloba și satul (vicus) Potaissa. Centrul acestei regiuni era situat în așezarea omonimă de pe Someșul Mic. În
Miliarul de la Aiton () [Corola-website/Science/306906_a_308235]
-
fi interpretat „această fată o iubește pe acea fată”. Totuși aceasta este o simplă interpretare deoarece în numele formației nu există niciun verb. Numele vine de la „ta” (pronumele „acesta” în cazul nominativ, genul feminin - „aceasta”) și „tu” (pronumele „acela” în cazul acuzativ, genul feminin - „aceea”) din limba rusă. În anul 2002, când t.A.T.u. plănuia să lanseze primul single „All The Things She Said” au vrut să folosească numele „Tatu” dar era deja folosit de către o trupă din Australia. Pentru
T.A.T.u. () [Corola-website/Science/303409_a_304738]
-
Acestea se realizează cu prepoziții și ordinea cuvintelor. Există două articole: "la" (cel/cei/..ul) și "un" (un/o). Persoană a treia pronume reflexiv (el însuși, ea însăși) și posesivul reflexiv este "se". În LFN nu există cazuri (nominativ, genitiv, acuzativ...) iar pronumele devin posesive punându-le în fața substantivului posedat. "Pisică mea" poate fi exprimat că "me gato" sau "la gato de me." Nu există gen: "la fema, la om, la fia," si " la fio" (femeia, bărbatul, fata, băiatul). Se pot
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
adjective se intercalează un "a" între două consoane, dar la alte forme acest "a" dispare. De exemplu, rădăcina cuvântului care înseamnă „bătrân” este "starc-", nominativul său singular fiind "starac", dar în cursul declinării "a" cade: "starca" „bătrânului” (genitiv), „pe bătrân” (acuzativ). În cazul rădăcinilor de feminine terminate cu două consoane, acest "a" apare la genitiv plural între cele două consoane: rădăcină "sestr-", nominativ singular "sestra" „soră”, genitiv plural "sestara". Cuvintele masculine terminate cu "-ao", "-eo" sau "-io" [ex. "čitao sam" „am
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
o", dar numai în poziție finală de cuvânt. Acest "o" redevine "l" dacă nu mai este în poziție finală, ci este urmat de o desinență sau de alt sufix: "čitala sam" „am citit” (subiect feminin), "anđela" „îngerului” (genitiv), „pe înger” (acuzativ), "cijela" „întreagă”. Când două consoane, una surdă și una sonoră, ajung în contact prin adăugarea la un cuvânt a unei desinențe sau a unui sufix, prima consoană devine la fel cu cea următoare din punctul de vedere al sonorității (asimilare
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
dintre care se distinge unul prin atributul adjectival la superlativ: Dăm mai jos ca exemplu declinarea unuia dintre tipurile de adjective regulate: Observații: La nominativ, vocativ, instrumental și locativ, pronumele personale au numai forme accentuate, iar la genitiv, dativ și acuzativ au forme accentuate și forme neaccentuate. Pronumele de politețe este "Vi", scris de obicei cu inițială majusculă. Formele accentuate se folosesc: La instrumental, persoana I singular, sunt două forme accentuate: cea scurtă se folosește după prepoziții, cea lungă fără prepoziție
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
cu inițială majusculă. Formele accentuate se folosesc: La instrumental, persoana I singular, sunt două forme accentuate: cea scurtă se folosește după prepoziții, cea lungă fără prepoziție: "Što se ne bi oženio mnome" „De ce nu s-ar însura cu mine”. La acuzativ persoana a treia singular, la masculin sunt două forme neaccentuate, iar la feminin trei. Formele neaccentuate se folosesc în general în funcție de complement fără prepoziție, înainte sau după formele verbale care exprimă sensul lexical al verbului, pronunțându-se împreună cu acesta într-
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
te čȅkao" „Te-am așteptat”. Formele "me, te, se, nj, nju" se pot folosi și după prepoziții, în acest caz acestea din urmă fiind accentuate: "prȅdă me „înaintea mea”, "ză nj „pentru el”. În ceea ce privește distribuția formelor "ju" și "je" „o” (acuzativ), "je" se folosește în general, iar "ju" în vecinătatea silabei "je", anume înaintea verbului auxiliar "je" ("On ju je dočekao" „El a așteptat-o”) și după cuvintele care se termină cu silaba "je": "Ne voli limunadu, ali pije ju kad
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
reflexiv, cel din tabelul de mai sus care începe cu s. Acesta se referă totdeauna la subiectul propoziției, de orice gen, număr și persoană ar fi acesta: "Naškodio si sebi" „Ți-ai dăunat ție însuți”. Are formă neaccentuată la genitiv/acuzativ și la dativ. Cea de acuzativ se folosește la diateza reflexivă a verbelor: "Ja sam se počešljao" „M-am pieptănat”, "Ti si se počešljala" „Te-ai pieptănat” (feminin), "Sestra se počešljala" „Sora s-a pieptănat”, "Dječaci su se počešljali" „Băieții
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
sus care începe cu s. Acesta se referă totdeauna la subiectul propoziției, de orice gen, număr și persoană ar fi acesta: "Naškodio si sebi" „Ți-ai dăunat ție însuți”. Are formă neaccentuată la genitiv/acuzativ și la dativ. Cea de acuzativ se folosește la diateza reflexivă a verbelor: "Ja sam se počešljao" „M-am pieptănat”, "Ti si se počešljala" „Te-ai pieptănat” (feminin), "Sestra se počešljala" „Sora s-a pieptănat”, "Dječaci su se počešljali" „Băieții s-au pieptănat”. Numai pronume sunt
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
invariabil, la neutru nominativ singular, și predicatul nominal cu verbul copulativ "biti": "Ovo je moj drug" „Acesta e colegul/tovarășul meu”, "No, to bi bila lijepa parada!" „Ei, asta ar fi o paradă frumoasă!”. Complementul direct este în general la acuzativ, ca în română: "Htio sam razveseliti tetku" „Am vrut s-o înveselesc pe mătușa”. Complementul direct este însă la genitivul numit „partitiv” când se subînțelege o cantitate nedefinită a ceea ce numește complementul: "Čovjek ima snage onoliko koliko mora imati snage
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
câtă putere trebuie să aibă ca să reziste până la sfârșitul său”. Complementul indirect poate fi la diferite cazuri, în afara nominativului și vocativului, în funcție de regimul verbului regent: În privința complementului circumstanțial de loc exprimat prin substantiv sau pronume, este de menționat folosirea cazurilor acuzativ și locativ. Primul se folosește cu verbe care exprimă deplasarea spre un loc, al doilea - cu verbe care nu exprimă deplasarea în general sau nu deplasarea spre un loc (vezi mai sus Prepoziții). Și adjectivele care pot avea complement își
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
desinența, si care s-ar termină în asemenea consoane. Un astfel de cuvânt este "borac" „luptător”. În cursul flexiunii, a dispare la formele la care pronunțarea grupului de consoane este ușurată de o vocală ce o urmează. Astfel, genitivul și acuzativul singular al acestui cuvânt este "borca" „al/a/ai/ale luptătorului, pe luptător”. A labil apare și între unele prepoziții și cuvinte cu care ar forma un cuvant fonetic ce ar începe cu un grup de consoane greu de pronunțat
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
de bază. Adjectivele se declina astfel: Formă lungă Formă scurtă Observații: Formele și declinarea pronumelor personale sunt cele de mai jos: Observații: 1. La nominativ, vocativ, instrumental și locativ, pronumele personale au numai forme accentuate, iar la genitiv, dativ și acuzativ au forme accentuate și forme neaccentuate. Formele neaccentuate sunt enclitice, formând un cuvant fonetic cu un cuvant accentuat care le precede. Exemple: "Dajem ți ovaj novac" „Îți dau banii aceștia”, "Ja ți dajem ovaj novac" „Eu îți dau banii aceștia
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
prepoziții care cer acest caz: "On je došao posle mene" „El a venit după mine”. 5. Formă "mnom" se folosește numai cu prepoziție, iar accentul trece pe această, pe când formă "mnome" se utilizează fără prepoziție. 6. La genitiv, dativ și acuzativ, formele accentuate se deosebesc de cele neaccentuate și prin caracterul bisilabic al celor accentuate, cu excepția formelor "nas" și "vas". În scrisul obișnuit, caracterul accentuat sau neaccentuat al acestora poate reieși numai din context. 7. La acuzativ feminin singular sunt două
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
La genitiv, dativ și acuzativ, formele accentuate se deosebesc de cele neaccentuate și prin caracterul bisilabic al celor accentuate, cu excepția formelor "nas" și "vas". În scrisul obișnuit, caracterul accentuat sau neaccentuat al acestora poate reieși numai din context. 7. La acuzativ feminin singular sunt două forme neaccentuate: "je", folosită în general ("On je vidi" „El o vede”), și "ju", înaintea verbului auxiliar "je" ("On ju je video" „El a văzut-o”) și după formă negata a acestuia: "Nije ju video" „Nu
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
și persoana ar fi acesta: "Ona govori za sebe i ja govorim za sebe. Zašto ți ne govoriš za sebe?" „Ea vorbește pentru sine și eu vorbesc pentru mine. Tu de ce nu vorbești pentru tine?” Are forma scurtă numai la acuzativ. Aceasta se folosește la diateza reflexiva a verbelor: "On ide da se šeta. Ja idem da se šetam s njim. Hoćes li da se šetaš să nama?" „El merge să se plimbe. Eu merg să mă plimb cu el. Vrei
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
cel de pronume-adjective relative: Numai pronume este cuvântul "što", care are următoarele folosiri: 1. Invariabil se poate utiliza în locul lui "koji": "Gledaj ove ljude što / koji prolaze" „Uite-i pe oamenii aceștia care trec”. 2. Declinat, are două forme de acuzativ, una identică cu cea de nominativ, "što", daca nu este precedat de o prepoziție, și "šta" în cazul contrar. Poate avea ca antecedent: Majoritatea cuvintelor nehotărâte se obțin din pronume sau adjective pronominale interogative, la care se adaugă elementele prime
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
nume de sute: "pet stotina" 500 etc. Corespunzător lui 1000 este "hiljada", substantiv feminin, lui „milion” - "milion", substantiv masculin, iar lui „miliard” - "milijarda", substantiv feminin. Particularitatea numeralelor "stotina", "hiljada" și "milijarda" este că atunci când constituie singure numărul, iau formă de acuzativ singular în locul tuturor formelor cazuale: "Postoji stotinu razloga za to" „Sunt o sută de motive pentru această”, "Reč je o hiljadu dolara" „Este vorba de o mie de dolari”, "Milijardu ljudi gladuje" „Un miliard de oameni flămânzesc”. Numeral + substantiv sau
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
copulative decât "biți" se folosește o parte de vorbire numită predikativna dopuna sau predikativ care este cel mai adesea la nominativ ("Zovem se Marija" „Mă numesc Marija”), dar poate fi și la alte cazuri: Complementul direct este de regulă la acuzativ fără prepoziție, dar este la genitiv în următoarele cazuri: Complementul indirect poate fi la orice caz, în afară de nominativ și vocativ: În privința complementului circumstanțial de loc exprimat prin substantiv sau pronume, este de menționat folosirea cazurilor acuzativ și locativ. Primul se
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
este de regulă la acuzativ fără prepoziție, dar este la genitiv în următoarele cazuri: Complementul indirect poate fi la orice caz, în afară de nominativ și vocativ: În privința complementului circumstanțial de loc exprimat prin substantiv sau pronume, este de menționat folosirea cazurilor acuzativ și locativ. Primul se folosește cu verbe care exprimă deplasarea spre un loc, al doilea - cu verbe care nu exprimă deplasarea spre un loc (vezi mai sus Prepoziția). Complementul de agent este doar uneori folosit în limba sârbă, daca agentul
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
care pot avea complement își au regimul lor, adică cer un anumit caz. De exemplu "željan" „doritor” cere genitivul fără prepoziție ("željan promena „doritor de schimbări”), "umoran" „obosit” - genitivul cu prepoziția "od" ("umoran od napora „obosit de efort”), "siguran" „sigur” - acuzativul cu prepoziția "u" ("siguran u sebe „sigur de sine”), adjectivele la comparativ - genitivul cu prepoziția "od": "skuplji od zlata „mai scump decât aurul” etc. Atributul substantival sau pronominal al substantivelor care denumesc acțiuni prezintă următoarele caracteristici: Elementul predicativ suplimentar exprimat
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]