KorAP: Find »[drukola/base=acuzativ & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...41 42 43 44 >

1,099 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

e folosit pentru S și O, iar cazul ergativ, pentru A, în propoziții independente. În structurile tranzitive, dacă A este topicalizat, pierde morfologia ergativă, iar verbului i se atașează un sufix care conține informații despre A. Există o partiție morfologică acuzativ/ergativ determinată de mod: numai la imperativ, marcarea este de tip nominativ/acuzativ. PAUMARÍ (PAMARI, PAMMARI) Limbă din familia ARAWÁ, vorbită în Brazilia (bazinul Amazonului), de indienii paumarí. 700 de vorbitori. Acord de tip ergativ. Topică obișnuită VS, AVO, dar

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
independente. În structurile tranzitive, dacă A este topicalizat, pierde morfologia ergativă, iar verbului i se atașează un sufix care conține informații despre A. Există o partiție morfologică acuzativ/ergativ determinată de mod: numai la imperativ, marcarea este de tip nominativ/acuzativ. PAUMARÍ (PAMARI, PAMMARI) Limbă din familia ARAWÁ, vorbită în Brazilia (bazinul Amazonului), de indienii paumarí. 700 de vorbitori. Acord de tip ergativ. Topică obișnuită VS, AVO, dar sunt posibile variații. PERSANĂ Limbă indo-europeană, grupul iranian de vest. Partiție determinată de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
centrul Australiei. Circa 4 000 de vorbitori. Ergativitate superficială. PITTA-PITTA Limbă australiană (Queensland) din familia pama-nyungan. 2 vorbitori în 1981. Limbă acuzativă, cu rare apariții ale ergativului, determinate de semantica verbului. Ilustrează trecerea aproape completă de la sistemul ergativ la cel acuzativ. Reflexivul este un sufix de detranzitivizare și o sursă pentru marca antipasivă. PONAPEANĂ Familia austroneziană, ramura oceanică de est, grupul micronezian. Limbă vorbită în Arhipelagul Micronezia. Limbă înrudită cu TONGANA. 15 000 de vorbitori. PUINAVEAN − Vezi MAKU. PUNJABI Limbă indo-europeană

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
vorbită în regiunea istorică Punjab, aflată la granița dintre India și Pakistan (80 de milioane de vorbitori) și în India (30 de milioane de vorbitori). Numeroase dialecte. Partiție ergativă. Construcția ergativă este restrânsă la anumite timpuri. De obicei, în construcțiile acuzative, subiectul și obiectul nu sunt diferite morfologic. În construcțiile ergative, subiectul primește o postpoziție (ne). Structura ergativă provine din pasiv. Regula acordului: verbul se acordă cu obiectul direct dacă subiectul este ergativ; în celelalte situații, verbul se acordă cu subiectul

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
nul. Pronumele independente apar rar, marcând emfaza. Se pare că nu apar niciodată în același enunț A și O realizate pronominal. RAJASTHANI Limbă indo-europeană din familia indo-iraniană, grupul indic central, vorbită în India. 80 de milioane de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect: nominalul primește cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. REMBARRNGA (KALTUY, RAINBARGO, RAINBARNGO, REMBARRANGA, REMBARRNGA, REMBARUNGA) Limbă australiană înrudită cu DYIRBAL. Morfologie ergativă. RONCALAIS Dialect al BASCEI. RUTUL (RUTAL, RUTULY, RUTULTSY, CHAL, MYKHANIDY, MUKHAD

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
A, înainte. SAWERU − Vezi YAWA. SELAYARESE (SELAYAR) Limbă austroneziană, malayo-polineziană, vorbită în Selayar, Sulawesi, Indonezia. Circa 100 000 de vorbitori. Acordul de tip ergativ este independent de caz. Nu există morfologie cazuală. SHOKLENG Limbă braziliană din familia JÊ. Partiție morfologică acuzativ/er gativ, determinată de doi factori: propoziție principală vs propoziție subordonată și timp−aspect. În propozițiile principale, marcarea poate fi de tip ergativ sau de tip acuzativ, în funcție de aspectul verbal, dar în propozițiile subordonate, marcarea, realizată prin acord, este întotdeauna

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
caz. Nu există morfologie cazuală. SHOKLENG Limbă braziliană din familia JÊ. Partiție morfologică acuzativ/er gativ, determinată de doi factori: propoziție principală vs propoziție subordonată și timp−aspect. În propozițiile principale, marcarea poate fi de tip ergativ sau de tip acuzativ, în funcție de aspectul verbal, dar în propozițiile subordonate, marcarea, realizată prin acord, este întotdeauna de tip ergativ. Marcarea de tip ergativ apare numai în prezența particulei aspectuale stative, iar marcarea de tip acuzativ, în prezența particulei aspectuale active. SHURIWAI − Vezi NADËB

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
poate fi de tip ergativ sau de tip acuzativ, în funcție de aspectul verbal, dar în propozițiile subordonate, marcarea, realizată prin acord, este întotdeauna de tip ergativ. Marcarea de tip ergativ apare numai în prezența particulei aspectuale stative, iar marcarea de tip acuzativ, în prezența particulei aspectuale active. SHURIWAI − Vezi NADËB. SINGHALEZĂ Limbă indo-europeană din ramura indo-iraniană, grupul indic, vorbită în Sri Lanka. 15 milioane de vorbitori. Limbă cu marcare sintactică. A primește cazul nominativ (nemarcat). O primește, de regulă, nominativul (nemarcat), dar, dacă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Vezi NADËB. SINGHALEZĂ Limbă indo-europeană din ramura indo-iraniană, grupul indic, vorbită în Sri Lanka. 15 milioane de vorbitori. Limbă cu marcare sintactică. A primește cazul nominativ (nemarcat). O primește, de regulă, nominativul (nemarcat), dar, dacă nominalul este [+ Animat], poate primi și acuzativul (marcat). În anumite structuri intranzitive, subiectul are cazul nominativ dacă acțiunea este voluntară, și cazul dativ, dacă lipsește controlul asupra acțiunii. Există și un pasiv. Construcția medie și cea pasivă caracterizează sensurile neprototipice ale verbului. Unul dintre rolurile pasivului este

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
grup de dialecte al limbii KURDE. SOULETIN Dialect al BASCEI, vorbit în Franța, reprezentând extremitatea estică a întinderii limbii basce. SUMERIANĂ Limbă moartă izolată, vorbită în sudul Mesopotamiei în mileniul IV î. Cr., prima limbă scrisă cunoscută (scriere cuneiformă). Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect−mod și de semantica nominalelor: marcarea de tip absolutiv−ergativ apare numai la aspectul perfectiv și la alte moduri decât imperativul, numai pentru nume și pronumele la singular. Pronumele care nu sunt la singular au aceeași

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
complementară: modalitățile temporale, care marchează predicatul, și modalitățile definit, indefinit, posesiv, care introduc elemente plurifuncționale nepredicative. Există categoriile timp și aspect. Există un sufix aspectual care tinde să se specializeze pentru valorile de diateză, semn al apropierii de sistemul obiectiv (acuzativ). Nu există mod. Valorile modale se exprimă lexical. Aspectul se exprimă sufixal și se manifestă independent de valorile temporale. Două valori aspectuale: imperfectiv (nemarcat) și perfectiv (marcat sufixal). Influența engleză face ca valorile aspectuale să alunece spre valori temporale. Prezența

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de "posesie agentivă" sau de "posesie pasivă". Pivot sintactic S/A și S/ O. Flexiune ergativă. S și O sunt precedate de marca pentru absolutiv, iar A, de marca pentru ergativ. Există semne ale tendinței de trecere către sistemul obiectiv/acuzativ, în construcțiile cu agent exprimat. Topica obișnuită: centru − termen subordonat. A și O au topică liberă, dar pe primul loc în propoziție se află predicatul. TRUMAI Limbă indigenă, izolată, vorbită de indieni din regiunea Haut-Xingu, statul Mato Grosso, Brazilia. 120

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
și O au topică liberă, dar pe primul loc în propoziție se află predicatul. TRUMAI Limbă indigenă, izolată, vorbită de indieni din regiunea Haut-Xingu, statul Mato Grosso, Brazilia. 120 de vorbitori/20 de vorbitori (surse diferite). Câteva caracteristici de tip acuzativ. Se pare că ergativul provine din nominalizare. În enunțurile nonminimale, în special în narațiune, limita dintre clasa nominală și clasa verbală este foarte puțin rigidă. TSAGA − Vezi ENGA. TSEZ (DIDO) Limbă nakh-daghestaneză vorbită de aproximativ 7 000/15 000 (surse

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
absolutiv. Predicatul se acordă cu argumentul în absolutiv, cu excepția verbelor care înseamnă 'a continua' și 'a începe'. TSIMSHIAN Limbă amerindiană vorbită SUA (Alaska) și Canada (Columbia britanică), aparținând grupului de limbi penutian. 10 000 de vorbitori. Partiție morfologică de tip acuzativ/ergativ: marcare ergativă în propozițiile subordonate; propozițiile principale oscilează între marcarea ergativă și lipsa marcării, în funcție de semantica nominalelor. TSOVA-TUSH − Vezi BATS(BI). TUKANG BESI Limbă austroneziană vorbită în Indonezia. 200 000 de vorbitori. Limbă pro-drop. Subiectul este legitimat prin acord

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
propozițiile subordonate; propozițiile principale oscilează între marcarea ergativă și lipsa marcării, în funcție de semantica nominalelor. TSOVA-TUSH − Vezi BATS(BI). TUKANG BESI Limbă austroneziană vorbită în Indonezia. 200 000 de vorbitori. Limbă pro-drop. Subiectul este legitimat prin acord, iar obiectul, prin Cazul acuzativ. Construcția cu dublare clitică funcționează după tiparul ergativ. TUNUMIISUT (KALLAALISSUT) Subdialect al limbii INUIT, vorbit în estul Groenlandei. 3 300 de vorbitori. Este subdialectul cel mai îndepărtat de sursa poporului inuit, Alaska. Există tendința de trecere dinspre sistemul ergativ înspre

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
cu dublare clitică funcționează după tiparul ergativ. TUNUMIISUT (KALLAALISSUT) Subdialect al limbii INUIT, vorbit în estul Groenlandei. 3 300 de vorbitori. Este subdialectul cel mai îndepărtat de sursa poporului inuit, Alaska. Există tendința de trecere dinspre sistemul ergativ înspre cel acuzativ, manifestată prin: căderea frecventă a mărcii de caz ergativ la agentul unui verb tranzitiv; lipsa mărcii de caz ergativ la persoanele 1 și 2 (vezi și DYIRBAL, pentru o altă interpretare a acestui fenomen); testele sintactice (coordonare, coreferențialitate, încorporare) confirmă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
coreferențialitate, încorporare) confirmă faptul că agentul procesului biactanțial se comportă ca subiect; în discursul oral, formele biactanțiale cu morfologie ergativă sunt rare; pacientul primește cazul instrumental în construcțiile ergative (iar agentul, cazul ergativ). TUPI-GUARANI Dialect al limbii GUARANI. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de trei factori: semantica verbului, semantica nominalelor și propoziție principală vs subordonată. TUTU Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW YA. TZELTAL − Vezi MAYAN. TZOTZIL Limbă indigenă din familia MAYAN, vorbită în Mexic. 330 000 de vorbitori. Sistem ergativ

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
semantica nominalelor și propoziție principală vs subordonată. TUTU Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW YA. TZELTAL − Vezi MAYAN. TZOTZIL Limbă indigenă din familia MAYAN, vorbită în Mexic. 330 000 de vorbitori. Sistem ergativ în acordul verbal, dar sintaxă de tip acuzativ. UBYKH (UBYX, OUBYKH) Limbă ergativă aparținând grupului nord-vest caucazian, vorbită în Georgia și în Turcia. Ultimul vorbitor a murit în 1992. Limbă aglutinantă, cu patru cazuri: ergativ, absolutiv, instrumental, locativ. Sistem verbal foarte complicat, cu opt clase de verbe, dintre

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
nord-vest caucazian, vorbită în Georgia și în Turcia. Ultimul vorbitor a murit în 1992. Limbă aglutinantă, cu patru cazuri: ergativ, absolutiv, instrumental, locativ. Sistem verbal foarte complicat, cu opt clase de verbe, dintre care unele urmează tiparul ergativ, altele, tiparul acuzativ. Nu există opoziții de diateză. UDI Limbă caucaziană, ramura de nord-est, subgrupul lezghic, vorbită în Georgia și Azerbaidjan, înrudită cu KÜRI, LEZGHIAN, TABASSARAN. Circa 8 000 de vorbitori. URARTIAN Limbă moartă, aglutinantă, ergativă, înrudită cu HURRIAN, din familia hurro-urartian, vorbită

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
vorbitori. URARTIAN Limbă moartă, aglutinantă, ergativă, înrudită cu HURRIAN, din familia hurro-urartian, vorbită în nord-vestul Anatoliei (Turcia), în mileniul I î. Cr. Scriere cuneiformă și hieroglifică. VAKH Dialect al limbii KHANTY. Minimă ergativitate, partiție ergativă: A primește cazul instrumental, O primește acuzativul, iar S primește absolutivul (nemarcat). Verbele tranzitive se acordă cu A, ca în sistemele de tip acuzativ. VAYU − Vezi HAYU. VIZCAINO − Vezi BISCAZEN. WAGA-WAGA Limbă australiană vorbită în Papua Noua Guinee. Limbă cu partiție ergativ/acuzativ, determinată de semantica nominalelor. Distribuție foarte

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
în mileniul I î. Cr. Scriere cuneiformă și hieroglifică. VAKH Dialect al limbii KHANTY. Minimă ergativitate, partiție ergativă: A primește cazul instrumental, O primește acuzativul, iar S primește absolutivul (nemarcat). Verbele tranzitive se acordă cu A, ca în sistemele de tip acuzativ. VAYU − Vezi HAYU. VIZCAINO − Vezi BISCAZEN. WAGA-WAGA Limbă australiană vorbită în Papua Noua Guinee. Limbă cu partiție ergativ/acuzativ, determinată de semantica nominalelor. Distribuție foarte limitată a marcării de tip acuzativ. WALMATJARI Limbă înrudită cu WALPIRI. Limbă ergativă din punct de vedere

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
A primește cazul instrumental, O primește acuzativul, iar S primește absolutivul (nemarcat). Verbele tranzitive se acordă cu A, ca în sistemele de tip acuzativ. VAYU − Vezi HAYU. VIZCAINO − Vezi BISCAZEN. WAGA-WAGA Limbă australiană vorbită în Papua Noua Guinee. Limbă cu partiție ergativ/acuzativ, determinată de semantica nominalelor. Distribuție foarte limitată a marcării de tip acuzativ. WALMATJARI Limbă înrudită cu WALPIRI. Limbă ergativă din punct de vedere morfologic. Nominalele din pozițiile S și O primesc cazul absolutiv, nemarcat. Nominalul din poziția A primește cazul

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Verbele tranzitive se acordă cu A, ca în sistemele de tip acuzativ. VAYU − Vezi HAYU. VIZCAINO − Vezi BISCAZEN. WAGA-WAGA Limbă australiană vorbită în Papua Noua Guinee. Limbă cu partiție ergativ/acuzativ, determinată de semantica nominalelor. Distribuție foarte limitată a marcării de tip acuzativ. WALMATJARI Limbă înrudită cu WALPIRI. Limbă ergativă din punct de vedere morfologic. Nominalele din pozițiile S și O primesc cazul absolutiv, nemarcat. Nominalul din poziția A primește cazul ergativ, marcat sufixal. Ca urmare a tendinței de simplificare a sistemului, marcarea

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
ergativ, marcat sufixal. Ca urmare a tendinței de simplificare a sistemului, marcarea morfologică de tip absolutiv/ ergativ se extinde de la nominale și la pronume. În fiecare propoziție există un auxiliar, aflat, de obicei, pe locul al doilea. Sintaxă de tip acuzativ: pivot S/ A. Nu există antipasiv. WANGKUMARA Limbă aborigenă australiană din sud-estul Queenslandului, din familia pama-nyungan. Marcare diferită pentru S, A, O (indiferent de tipul de constituent nominal). WARIVA − Vezi NADËB. WARLPIRI (WARLBIRI) Limbă indigenă australiană, din familia pama-nyungan. 1

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
nominal). WARIVA − Vezi NADËB. WARLPIRI (WARLBIRI) Limbă indigenă australiană, din familia pama-nyungan. 1 400/5 000−6 000 de vorbitori (surse diferite). Evoluția istorică: inițial, avea o partiție cazuală obișnuită, determinată de semantica grupurilor nominale: pronumele funcționau după sistemul nominativ− acuzativ, iar numele, după sistemul absolutiv−ergativ; ulterior, s-a dezvoltat un sistem de sufixe verbale pentru marcarea acordului, atașate la auxiliare, se reduc formele pronominale libere și, din moment ce informația pronominală este conținută de forma verbală, uzul pronumelor scade, fiind folosite

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]