1,484 matches
-
familiei a fost definită prin relația mamei cu copilul adoptat, respectiv cu partenerul marital. Promovarea și dezvoltarea a fost măsurată prin implicarea și suportul oferit de către mamă copilului în acțiunile sale. În mod specific, această dimensiune va fi numită comportamentul adaptativ al mamei adoptatoare 312. 5.1.2 Ipotezele cercetării Modelul empiric care va fi testat în acest studiu este prezentat în figura 5.1. Variabilele hașurate și relațiile dintre ele vor fi analizate printr-un demers cantitativ. Săgețile indică relațiile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
vor fi analizate printr-un demers cantitativ. Săgețile indică relațiile dintre variabile pe care le testăm. Prin cercetarea calitativă din capitolul 6, aprofundăm analiza și extindem discuția asupra variabilelor nehașurate din model. Ipoteza principală pe care o testăm este: Conduita adaptativă a mamei după adopție, în raport cu copilul adoptat și partenerul marital, este influențată pozitiv de resursele familiei (resursele informaționale și resursele sociale) și de confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu diferite caracteristici ale copilului adoptat și negativ de vârsta înaintată a copilului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fost în centru de plasament anterior adopției. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile Figura 5.8 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii au beneficiat de plasamente multiple anterior adopției. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 340 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori predictori Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare a fost definită prin doua dimensiuni: relaționarea mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Relația mamei cu copilul adoptat cuprinde implicarea mamei și suportul pe care-l oferă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a asocierilor dintre variabile Figura 5.8 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii au beneficiat de plasamente multiple anterior adopției. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 340 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori predictori Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare a fost definită prin doua dimensiuni: relaționarea mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Relația mamei cu copilul adoptat cuprinde implicarea mamei și suportul pe care-l oferă copilului în activitățile pe care le desfășoară, acceptarea copilului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
În mod tradițional, gândirea umană este supusă rutinei, schemelor mentale fixe. Performăm la locul nostru de muncă, iar atunci când lucrurile se schimbă, învățăm din noua experiență. Problemele zilei de astăzi trebuie abordate în concordanță cu dinamica lor, într-un stil adaptativ subtil, din unghiuri de vedere diferite în raport cu cele de ieri. În introducerea cărții lor, Paul și Elder consideră că în era comunicării globale are loc o "revoluție pașnică"260, în care utilizarea Internetului aduce lumea în viețile noastre; informațiile de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
parcursul cărora oamenii doar să se simtă bine și să plece acasă. Se dorește că ele să aducă beneficii angajaților și organizației și să fie în măsură să creeze efecte de consolidare a echipei. 2.4. Diferențe de stil cognitiv: adaptativi și inovativi Stilurile cognitive adaptativ și inovativ edsemnează anumite modalități specifice, constante ed recepționare și prelucrare a informației. Concret ele se referă la modul în care oamenii abordează schimbarea, adică se implică în creativitate (generarea noului), rezolvarea problemelor (soluționarea noului
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
se simtă bine și să plece acasă. Se dorește că ele să aducă beneficii angajaților și organizației și să fie în măsură să creeze efecte de consolidare a echipei. 2.4. Diferențe de stil cognitiv: adaptativi și inovativi Stilurile cognitive adaptativ și inovativ edsemnează anumite modalități specifice, constante ed recepționare și prelucrare a informației. Concret ele se referă la modul în care oamenii abordează schimbarea, adică se implică în creativitate (generarea noului), rezolvarea problemelor (soluționarea noului) și adoptarea deciziei. Stilurile adaptativ-inovativ
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
s-a constatat că există diferențe semnificative statistic la pragul p ≤ 0,05 în funcție de variabilă studii în ceea ce privește stilul adaptativ- inovativ [ț (110) = 2.276, p < 0,05], în sensul că subiecții cu studii medii tind mai degrabă să adopte stilul adaptativ comparativ cu subiecții cu studii superioare, care tind să adopte stilul inovativ Graficul 24. Prezentarea comparativa a mediilor la variabilă stil adaptativ- inovativ în funcție de variabilă studii 13. Stilul planificat-flexibil Pe baza analizelor statistice obținute s-a constatat că există diferențe
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
diferențe semnificative în funcție de gradul didactic al cadrelor didactice în ceea ce privește stilurile de muncă ale acestora. Astfel: Cadrele didactice având gradul didactic ÎI tind să adopte stilul de muncă inovativ comparativ cu cele având definitivatul, care tind să adopte stilul de muncă adaptativ • Cadrele didactice având gradul didactic ÎI tind să adopte stilul de muncă flexibil comparativ cu cele având gradul I, care tind să adopte stilul de muncă planificat • Cadrele didactice având gradul didactic ÎI tind să adopte stilul de muncă imprudent
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
rezolvare, se oncentrează în special asupra imaginii de ansamblu, aspectelor generale, viziunii de ansamblu asupra problemelor, având mai degrabă capacitatea de a găsi aplicații particulare ale unor legități generale. Cât privește cadrele didactice cu definitivatul, acestea tind să prefere stilurile adaptativ, si algoritmic, pentru a rezolva o sarcină aplică metode deja cunoscute, urmează aceeași care că și în alte situații asemănătoare sau aplică reguli deja învățate, căutând soluții standard, iar atunci când sunt puși în fața unei probleme profesionale complexe pierd mult timp
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
având studii superioare. De asemenea, și implicarea emoțională a cadrelor didactice cu studii medii pare să fie mai mare comparativ cu a celor cu studii superioare. Cât privește stilurile de lucru, cadrele didactice având studii medii tind să adopte stilurile adaptativ, planificat, preocupat, prudent, analitic și algoritmic prin comparație cu cele având studii superioare care tind sa adopte stilurile de lucru inovativ, flexibil, detașat, imprudent, intuitiv și euristic.
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
În acele amplasamente localizări unde condițiile sunt cele mai favorabile. Etalonul pe baza căruia ele operează este nivelul minim al câștigului, așa cum este acesta definit de corporația Însăși, stabilit prin corelare cu cerințele pieței de capital. Acest tip de comportament adaptativ este aplicat de firme nu doar pentru activitățile lor productive intensive În fortă de muncă (care, pentru o lungă perioadă de timp, au fost În general localizate În mai toate țările cu forță de muncă ieftină), dar și pentru activitățile
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
se datorează așteptărilor mai mari ale profesorilor. Diagnosticul ca și clasificare Deși majoritatea clinicienilor ar fi de acord cu afirmația că un obiectiv major al evaluării copilului este acela de a vedea în ce privințe comportamentul acestuia corespunde unei conduite adaptative respectiv dezadaptative, clasificarea comportamentelor depinde de sistemul folosit. În prezent, există două sisteme principale de clasificare a tulburărilor și problemelor de comportament la copii și adolescenți: sistemul de clasificare pe categorii și sistemul de clasificare empiric sau dimensional. Cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
se exclud reciproc Probleme de fiabilitate și validitate Clasificarea dimensională (ASEBA, BASC, Conners) Scale multiple Model statistic bazat pe cercetare Dimensiuni: niveluri sau grade Scale de evaluare complexe (de exemplu, ASEBA, CRS, BASC) Continuum sau grad de tulburare Scală: de la adaptativ la dezadaptativ Repere normative empirice (vârstă, gen) Mai mulți observatori Accent pe sindroamele problemelor ce apar împreună Calitativ și continuu Două dimensiuni comportamentale majore: extroversiunea și introversiunea Avantaje Permite compararea stării prezente cu cea a indivizilor de aceeași vârstă, considerată
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
normale se situează între 40 și 60. Pe lângă scalele de sindrom, ASEBA mai cuprinde și trei scale mai generale și permite obținerea de scoruri mixte pentru problemele de introversiune, de extroversiune și totale. Cele două scale adiționale, cele vizând funcționarea adaptativă și competența socială, oferă informații cu privire la nivelul general de reușită a copilului pe plan școlar și social. Baza empirică a sistemului de clasificare dimensional Studiile multivariate privind problemele comportamentale și emoționale ale copilului și adolescentului permit identificarea a două mari
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
exemplu DICA-IV) sunt elaborate după modelul sistemului de clasificare pe categorii (DSM). Cum acest sistem consideră tulburările unități discrete ce sunt fie prezente, fie absente, informațiile cu privire la gradul de gravitate a simptomelor, măsurat pe o scală ce merge de la comportamentul adaptativ la cel dezadaptativ, se pot pierde. Observarea comportamentului O dată atinse obiectivele evaluării, clinicianul poate avea mai multe ipoteze cu privire la natura și gravitatea problemelor copilului. O posibilă metodă de obținere a unei imagini panoramice asupra reacțiilor lui este observarea comportamentului. Deși
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de extroversiune: agresivitate, hiperactivitate și probleme de conduită Probleme de anxietate ADHD de tip hiperactiv-impulsiv Probleme de introversiune: depresie, anxietate, somatizare Probleme somatice ADHD total (de tip combinat) Probleme școlare: atenție, învățare Probleme de deficit de atenție și hiperactivitate Comportamente adaptative: abilități sociale, leadership, abilități de învățare Probleme de tip opozițional Alte comportamente: izolare, profil atipic Probleme de conduită Alte probleme care pot fi evaluate astfel (scale de sindromuri) Alte probleme care pot fi evaluate astfel Anxietate/depresie Anxietate sau timiditate
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
fobiile pot duce la apariția unei întregi serii de comportamente evitante. Gloria, din „Cazul practic” de mai jos, poate evita frica pe care o are față de sunetul telefonului dacă îl scoate din priză. Aceste conduite pot duce la compromiterea comportamentului adaptativ (Gloria nu va mai fi sunată), iar fricile își pot dezvolta o existență independentă ajungând să se generalizeze și la alți stimuli (de exemplu, sunetul telefonului auzit la televizor sau alarma unui ceas deșteptător). Caz practic Gloriei îi este foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
la copii, este nevoie de un singur astfel de simptom pentru punerea diagnosticului. Dispoziția anxioasă trebuie să fi fost pervasivă (mai multe zile la rând) în cursul ultimelor șase luni. În plus, tulburarea trebuie să fi cauzat deficite de funcționare adaptativă importante în sfera școlară, socială sau a relațiilor de familie. Caz practic În timpul interviului cu specialistul, Jason pare neliniștit și fără stare. Întrebat care este motivul pentru care nu se descurcă bine la școală, el răspunde că îi este greu
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Beck (1997) a elaborat un program alcătuit din 20 de ședințe structurate care vizează ridicarea treptată a nivelului de activitate și îmbunătățirea dispoziției prin contracararea gândurilor automate, identificarea gândurilor negative și restructurarea gândirii, adică trecerea de la gândirea dezadaptativă la cea adaptativă. Stark și colegii săi (1996) au elaborat un program de terapie cognitiv-comportamentală pentru copiii depresivi și părinții lor. Inițial, acesta a fost folosit în cadrul școlii, dar, mai apoi, Stark l-a modificat, astfel că acum există versiuni individuale și de
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
evenimente cu efect de întărire pe plan social, arousal fiziologic) care precipită și întrețin obiceiurile abuzive (Waldron & Kern-Jones, 2004). Programele de terapie cognitiv-comportamentală se concentrează în special asupra îmbunătățirii abilităților de autogestionare prin conștientizarea factorilor declanșatori și dezvoltarea unor moduri adaptative de a reacționa la aceștia. Principalele componente ale acestor programe sunt automonitorizarea, asertivitatea/capacitatea de refuz, evitarea anumitor factori declanșatori specifici, rezolvarea de probleme, învățarea unor tehnici de relaxare și alte metode de coping adaptativ (Monti, Abrams, Kadden & Cooney, 1989
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
declanșatori și dezvoltarea unor moduri adaptative de a reacționa la aceștia. Principalele componente ale acestor programe sunt automonitorizarea, asertivitatea/capacitatea de refuz, evitarea anumitor factori declanșatori specifici, rezolvarea de probleme, învățarea unor tehnici de relaxare și alte metode de coping adaptativ (Monti, Abrams, Kadden & Cooney, 1989). Un element cheie îl constituie partea de prevenire a recidivelor. Investigațiile empirice au analizat eficiența acestor terapii atunci când sunt efectuate individual, în grup sau în familie. De reținut Waldron și Kern-Jones (2004) arată că introducerea
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
denumire folosită cel mai adesea ca și „etichetă” administrativă aplicată indivizilor a căror funcționare intelectuală se situează sub cotele normale (aceasta însemnând, de obicei, un coeficient de inteligență sub 70) și se asociază cu deficite în alte sfere ale funcționării adaptative. DSM-IV-TR (APA, 2000) o definește ca fiind o funcționare intelectuală sub cotele normale, însoțită de disfuncția sau funcționarea necorespunzătoare pe două planuri adaptative. CIB-10 (OMS, 1993) o descrie ca pe o dezvoltare stopată sau incompletă a minții cu efecte negative
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
obicei, un coeficient de inteligență sub 70) și se asociază cu deficite în alte sfere ale funcționării adaptative. DSM-IV-TR (APA, 2000) o definește ca fiind o funcționare intelectuală sub cotele normale, însoțită de disfuncția sau funcționarea necorespunzătoare pe două planuri adaptative. CIB-10 (OMS, 1993) o descrie ca pe o dezvoltare stopată sau incompletă a minții cu efecte negative asupra abilităților individului. Testele de inteligență au început să fie folosite pentru identificarea copiilor cu nivel intelectual sub cel normal la începutul secolului
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
AAMR de includere a criteriului adaptabilității, alături de evaluarea intelectuală, în procesul de depistare a retardării la copii. De reținut Conform DSM-IV-TR (APA, 2000), diagnosticul de retardare mintală necesită prezența a trei simptome: funcționare intelectuală mult sub cotele normale, afectarea funcționării adaptative și debut înainte de 18 ani. Funcționarea intelectuală mult sub cotele normale. DSM-IV-TR definește funcționare intelectuală sub cotele normale ca fiind corespunzătoare unui coeficient de inteligență de aproximativ 70 sau mai puțin, stabilit cu ajutorul unui instrument de evaluare intelectuală individuală standard
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]