93,376 matches
-
dl Năstase mijloace de a-i convinge pe baroni să nu-i strice vizita. Or mai curînd dl Năstase și-a închipuit că o vizită în Franța, i-ar putea spăla de păcatele din țară pe acești controversați baroni locali. ADEVĂRUL a avut curiozitatea să ia la puricat prioritățile legislative ale cabinetului Năstase, în timp ce România se află pe drumul spre NATO și Uniunea Europeană: acestea sînt în ordine legea legumelor, legea plantelor ornamentale și cea a animalelor de companie. Cronicarul nu e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
să ia la puricat prioritățile legislative ale cabinetului Năstase, în timp ce România se află pe drumul spre NATO și Uniunea Europeană: acestea sînt în ordine legea legumelor, legea plantelor ornamentale și cea a animalelor de companie. Cronicarul nu e la fel de mefient ca Adevărul față de prioritățile guvernului. Dar rezolvă legea plantelor ornamentale/ problema corupției din România? Iar legea legumelor e un nume de cod pentru imixtiunile politicului în justiție? Ce nu face deputatul român cînd e vorba ca drapelul României să fluture pe clădirea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
lui Cuza” (după modelul unei cărți ca aceea a lui Paul Zumthor, Viața de toate zilele în Olanda din vremea lui Rembrandt): „romanul istoric” este, în fapt, un roman total, o sumă de romane („ficțiuni”) și o sumă de reconstituiri („adevăruri”) care oferă profilul complet al epocii și al oamenilor care i-au trăit și i-au scris istoria. Prima grijă a prozatoarei este aceea de a fixa starea, „atmosfera” timpului și semnificația lor în ordinea evoluției istorice: „Nerăbdarea generală poartă
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
Nu poate fi lăsată scena goală sau plină de actori împietriți în gesturi alegorice. Secolul nostru este chemat să satisfacă foamea de politică a cetățeanului de rînd...”. Înțeleasă la 1865 ca o chestiune „de familie”, joaca intereselor politice are într-adevăr ceva familial, iar surprinderea acestui aspect de mare subtilitate a momentului i-a impus prozatoarei o manieră în egală măsură familiară de abordare a evenimentelor și personalităților devenite personaje de roman: „familiaritatea” rămîne unul dintre secretele romanului „istoric”, oricît ar
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
Pitești, ce exista pentru ca directorul ei, Mihail Diaconescu, să aibă unde-și face cultul personalității și să publice campioni ai omagiilor ceaușiste precum Ion Dodu Bălan și Nicolae Dragoș. În nr. 43 al „Memoriei”, rămasă aproape singură în obstinația pentru adevăr în „procesul comunismului”, sînt aduse noi și noi mărturii despre nedreptele, inumanele suferințe din închisorile comuniste, despre regimul criminal și instrumentele sale de zdrobit vieți. Deosebit de impresionantă e evocarea lui Gheorghe Năstase despre „Academia” din Aiud și despre figura luminoasă
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
ziarele centrale scandalizate că un bulibașă local, Ilie Stănescu, s-a încoronat la mănăstirea Curtea de Argeș, rege internațional al rromilor. Motivul ar fi că prin această încoronare și-ar fi bătut bulibașa joc de biserica în care odihnesc osemintele regilor României. ADEVĂRUL titrează grav: “Patriarhia cercetează implicarea episcopului Calinic în penibila slujbă de încoronare a regelui țiganilor” și tot ADEVĂRUL detaliază: “Încoronarea căldărarului Stănescu: 10 milioane de lei, trei găini și <lopeți de verzișori> pentru preoți. ZIUA precizează luându-l ca sursă
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
rromilor. Motivul ar fi că prin această încoronare și-ar fi bătut bulibașa joc de biserica în care odihnesc osemintele regilor României. ADEVĂRUL titrează grav: “Patriarhia cercetează implicarea episcopului Calinic în penibila slujbă de încoronare a regelui țiganilor” și tot ADEVĂRUL detaliază: “Încoronarea căldărarului Stănescu: 10 milioane de lei, trei găini și <lopeți de verzișori> pentru preoți. ZIUA precizează luându-l ca sursă pe regele Cioabă: “Iulian, printr-un decret imperial, pe care el l-a compus, el l-a scris
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
ureche, zvonul era o instituție, iar lectura printre rînduri, o disciplină academică, undeva, la sute de kilometri depărtare, niște oameni citeau ziare și reviste de pe Dîmbovița, interpretînd fotografii de presă și declarații oficiale, încercînd să pună cap la cap un adevăr la care n-aveau acces direct. Ceea ce pentru cetățeanul Bucureștiului sau Craiovei de fiecare zi era un soi de al șaselea simț, de care se folosea inconștient, pentru analiștii Europei Libere era știință. Fără-ndoială, postul de radio primea și
Stop-cadre din Epoca de Aur by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13542_a_14867]
-
vîndut nici un tablou cît a fost în viață, el o întreținea”. Nepoata Fridei, Isolda Pinedo, e la rîndul ei indignată de specularea bisexualității pictoriței și susține că portretul filmic e un fals, dictat de rațiuni comerciale și foarte departe de adevăr. Tînărul Coetzee J. M. Coetzee (n. 1940), unul din cei mai mari scriitori contemporani de limbă engleză (atît ca romancier cît și ca lingvist și autor de studii critice), refuză să dea interviuri și să participe la întruniri literare, nu
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
mai puternică decât legătura spontană dar precară asigurată de aerul curat. Cuplul se desface înainte de a exista. Crina Mureșan și Mariana Dănescu, în prima piesă, Dorina Chiriac și Daniel Popa în cea de a doua, practică un joc al nuanțelor, adevărul sentimentelor conferă veridicitate situației, dialogul se desfășoară sub imperiul necesității, logica replicilor pune în pagină și dă coerență caracterului irațional al întâmplărilor. Biologic, dar și estetic m-am simțit bine și o să mă duc să văd piesele Liei Bugnar oriunde
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
capul de serie al unei colecții dedicate imaginii. Pentru dumneavoastră, autorul volumelor Viața imaginilor și Filozofia imaginilor, imaginea trebuie înțeleasă la plural. De ce așadar, imaginile și nu imaginea, după cum o tradiție îndelungată ne-a obișnuit? J. J. W. - Țin într-adevăr mult la pluralul substantivului „imagine” pentru două motive: mai întîi pentru că tipologia imaginilor ne dă o mare diversitate de manifestări, în special, diferența între imaginile zămislite de limbaj, vorbit sau scris, adică universul comparațiilor și metaforelor și, pe de altă
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
pluralism al imaginilor este transformarea în lumea contemporană a tipurilor de imagini, în special în era electronicului. Acest tumult de imagini noi stîrnește un anumit număr de probleme fundamentale despre continuitatea sau discontinuitatea cu trecutul; actualitatea chestiunii imaginii este într-adevăr motivată de înmulțirea de noi suporturi și de noi folosiri ale ei. M. C. Sînteți, de asemenea, autorul unui sintetic și foarte edificator volum despre imaginație. Ați putea să definiți în cîteva rînduri pentru cititorii unei reviste literare ca aceasta
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
universitară, cuvîntul „imaginar” a devenit acum un fel de cuvînt-cheie care permite aproape crearea unei mode, moda academică. Multe lucrări ajung să capteze cuvîntul Imaginar drept cuvînt-cheie pentru a beneficia de o receptare valorizată și valorizantă, astăzi, ceea ce duce într-adevăr la un fel de confuzie totodată metodologică și teoretică pentru că imaginarul se lasă surprins prin anumite structuri, reguli bine determinate de funcționare, după cum o arată toate studiile de mitologie și deci este nepotrivit să utilizăm termenul „imaginar” pentru a desemna
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
care animă mari mișcări colective, aceste imagini nu sînt doar individuale ci transpersonale și au o semnificație care nu este proiectivă, nu este reductibilă doar la niște trăiri și prin aceasta regăsim sensul originar al cuvîntului imaginal. Este vorba într-adevăr de imagini independente de psihologie și care vorbesc, ni se adresează fără ca să le putem modifica, fără ca să le putem utiliza în mod fantezist. M. C. - Care sînt, după dumneavoastă, raporturile între filozofie și imaginar, între literatură și imaginar? J.
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
astăzi, și anume, raporturile între filozofie și literatură s-au schimbat mult în secolul al XX-lea, pentru că filozofia, mai mult ca înainte, a considerat că operele literare, textele romanești în special, erau o altă modalitate de a spune totodată adevărul, de a produce sens și, poate chiar de a problematiza chestiuni fundamentale ca și filozofia. Deci literatura a devenit un fel de mod narativ, mai concret, al gîndirii filozofice. Or, punctul care ar permite să înțelegem, nu aș spune reconcilierea
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
capabile să mai rămînă în acest fel de obezitate de imagini. „Proximitatea culturii române cu imaginarul” M. C. - Omul zilelor noastre este mai degrabă un om al imaginilor sau un om al imaginarului? J. J. W. - Problema este importantă într-adevăr; am devenit mari consumatori de imagini dar asta riscă să ne inhibe capacitatea de a crea noi înșine imagini, sub formă de reverii și creații poetice sau sub formă de opere de artă. Criza din artă este poate tocmai un
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
a publicat poza pomenită, în schimb l-a acuzat de minciună pe dl Iliescu: “Președintele Iliescu spune că interviul din Ha’aretz este o <fraudă>. Noi avem caseta. La 73 de ani, Iliescu minte !” l Un titlu cu tîlc în ADEVĂRUL: “PSD pregătește pentru iarna preelectorală facturi de vară la întreținere”. Ceea ce ar putea însemna că vom avea o iarnă subvenționată de guvern, dar nu se mai știe ce ne așteaptă după aceea. l Partidul de guvernământ și-a schimbat încă
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
despre care a uitat să pomenească. În rest, toți nefericiții cărora li se fură singura mașină pe care o au cred același lucru ca șeful PRM, cu deosebirea că nu dau comunicate și nici telefoane la chestorul șef al Poliției. ADEVĂRUL și JURNALUL NAȚIONAL anunță că fiul cel mic al premierului Năstase a luat hotărîrea de a se retrage de la Școala Americană, pentru a se înscrie la una neaoșă, din dorința de a-și susține tatăl în campania electorală. Premierul și-
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
efort propriu, din documentele câte există, această perioadă din viața lui Aron Cotruș, despre care se știe atât de puțin și despre care s-a scris tendențios și eronat. Dar, am refăcut-o nu fabulând sau delirând propagandistic, ci respectând adevărul documentelor, atâtea câte am putut noi aduna, sau câte am putut consulta.” În contextul de unde le-am extras, - studiul introductiv al ediției Aron Cotruș. Opere. Poezie I, semnat de Alexandru Ruja, realizatorul ediției în două volume, - rândurile citate privesc un
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
și excepționale într-un univers al călătoriilor lungi, al schimbărilor de țară, de continent, într-o lume a vitezei, a bruștelor schimbări de situații. Starea morală este aceea care o scoate pe eroină din anonimat, permanenta ei încleștare întru salvgardarea adevărului, pentru înlăturarea minciunii, „cea inutilă, utilă, grotescă, monstruoasă, dar mai ales rutinieră, meschină, intrată în sângele și viscerele tuturora.” Părăsind România, unde „Securitatea și umbra ei sinistră ne privegheau somnul și munca, ne însoțeau - liniștite sau gălăgioase - pretutindeni”, povestitoarea va
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
cu logica sexului său, tuturor artelor, așa cum numai la Paris, de pildă, pot fi ele frecventate). Iar discuțiile asupra artei vor aluneca, fatal, pe aridul teren al politicii, Natalia dând dovada unei cuprinderi mai generoase, mai nuanțate, mai în spiritul adevărului, decât partenerul ei. Mamă devotată unui fiu pe cale de a se desprinde de ea, eroină a unei povești de dragoste ce se va ofili la un ceas, spre a primi apoi sigiliul eternității prin moartea iubitului, autoarea de jurnale, epistoliera
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
parțial satisfăcut pînă azi de volumele unor M. Nițescu, Ana Selejan, Vasile Igma, cele coordonate de Lucian Boia etc., unui „orizont” incandescent, dornic a cuprinde nu numai fapte, ci și atitudini corective, nu numai analize, ci și o postură a adevărului ferm, lustral prin sine. Deși stringent necesare, atari cercetări se văd împiedicate din motive nu tocmai anevoie de înțeles. Inerția oarecum mecanică, dar și conservatorismul cinic-lucid sînt, firește, cele mai puternice dintre ele. Sîntem încă în bună măsură dominați de
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
Haret”). Poate cea mai importantă a fost, însă, dărnicia sufletească, larghețea cu care și-a împărtășit amintirile. O prețioasă moștenire Referindu-se la prietena sa, Rica, Mircea Eliade scria de dragostea de absolut și de melancolia acesteia, de dragostea de adevăr, de inteligență și de “bunul-simț care uimește”, de puternica viață interioară și de “pofta de a pălmui pe imbecili”. În fine, Mircea Eliade scria: “Leg de viața Duduiei Rica fapte mari”. Și nu a greșit. Faptele mari ale Doamnei Stoicescu
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
dumneavoastră? - Nu. Nu-mi acord încredere în acest sens. - În timpul repetițiilor, cînd dați indicații, încercați să intrați în pielea personajelor arătînd? - Din păcate, este unica posibilitate de a-mi potoli dorința puternică de a juca. La repetiții se întîmplă, într-adevăr, ca în unele momente să urc pe scenă și să arăt ceea ce vreau. Nu e întotdeauna bine și încerc să mă controlez. Trebuie să explici și să provoci actorul la o improvizație proprie sau la căutare, mai bine decît să
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
la tonul lugubru al celor care, este adevărat, au suferit în anii 1945-1989. Viitorul literaturii nu se hrănește din vaiete. De asemenea, publicațiile au nevoie de o permanentă înnoire a colaboratorilor. Desigur, titularii de rubrici sunt necesari, dar, de pildă, „Adevărul literar și artistic” și-a restructurat conținutul, eliminând aproape orice colaborare din afară, ceea ce nu cred că va atrage mai mulți cititori, ci dimpotrivă. În concluzie, presa literară trebuie să renunțe (imperativul folosit de mine „trebuie” luat cum grano salis
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13609_a_14934]