1,244 matches
-
scăzute a receptorilor angiotensinici. Acțiuni hipertensoare ale angiotensinei au fost obținute și după administrarea centrală în circulația cerebrală sau intracerebro-ventricular; aria postrema bulbară, mezencefalul și hipotalamusul sunt considerate zone ale acțiunii presoare centrale determinate de peptid prin activarea unui mecanism adrenergic. În cadrul acțiunii vasoconstrictoare generalizate, angiotensina intervine și în autoreglarea fluxului sanguin renal și a filtrării glomerulare în limitele variației valorilor presiunii arteriale cuprinse între 80 și 200 mmHg. În cazul în care SRA circulant are o activitate exagerată, ca urmare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la nivelul celulelor ganglionare și terminațiilor nervoase colinergice periferice, cât și în sinapsele centrale. De asemenea, facilitează transmiterea simpatică prin acțiune pre- și postsinaptică, crescând sinteza și eliberarea de noradrenalină la nivelul atât al ganglionilor simpatici și al terminațiilor postganglionare adrenergice, cât și la nivel central. La aceste efecte se adaugă acțiunea angiotensinei la nivelul terminațiilor nervoase simpatice, de potențare adrenergică prin mecanismul inhibării procesului de recaptare neuronală a mediatorilor simpatici. Acțiunile stimulatoare cardiace ale angiotensinei sistemice (ca factor inotrop și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acțiune pre- și postsinaptică, crescând sinteza și eliberarea de noradrenalină la nivelul atât al ganglionilor simpatici și al terminațiilor postganglionare adrenergice, cât și la nivel central. La aceste efecte se adaugă acțiunea angiotensinei la nivelul terminațiilor nervoase simpatice, de potențare adrenergică prin mecanismul inhibării procesului de recaptare neuronală a mediatorilor simpatici. Acțiunile stimulatoare cardiace ale angiotensinei sistemice (ca factor inotrop și cronotrop pozitiv) sunt, de asemenea, mediate în mare măsură de terminațiile nervoase postganglionare adrenergice. d) Angiotensina circulantă stimulează eliberarea atât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nivelul terminațiilor nervoase simpatice, de potențare adrenergică prin mecanismul inhibării procesului de recaptare neuronală a mediatorilor simpatici. Acțiunile stimulatoare cardiace ale angiotensinei sistemice (ca factor inotrop și cronotrop pozitiv) sunt, de asemenea, mediate în mare măsură de terminațiile nervoase postganglionare adrenergice. d) Angiotensina circulantă stimulează eliberarea atât de ADH neurohipofizar, cât și de ACTH adenohipofizar; ultima acțiune se realizează prin intermediul CRF hipotalamic ca activator al eliberării de hormon adrenocorticotrop. e) Angiotensina activează comportamentul dipsogenic și ingestia de apă prin mecanismul stimulării
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
VIP în fibrele nervoase centrale și periferice, ca și prezența adenilatciclazei în sinaptozomii acestora pledează pentru calitatea de neurotransmițător a acestuia. Funcția mediatoare a VIP din anumite terminații nervoase ar aparține unei categorii de fibre diferite de cele colinergice și adrenergice, și anume inervației vegetative purinergice (Burnstock, 1972) sau peptidergice (Bishop, 1977). II.8.3.4. Peptidul gastric inhibitor (GIP) Aparține polipeptidelor glucagonice și a fost izolat și purificat de către Brown și Dryburgh în 1971. GIP este format din 43 de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fiind celulele: alfa, beta și PP. Fiecare din cantitățile de somatostatin găsite la nivelul stomacului și pancreasului depășește pe cele din hipotalamus. Deprimând nivelul plasmatic al aproape tuturor hormonilor digestivi (gastrina, secretină, CCK-PZ, VIP, GIP, motilinul), ca și a neurotransmiterii adrenergice și colinergice la musculatura netedă, efectele somatostatinului apar justificate de acest mod de acțiune. Fibre nervoase conținătoare de somatostatin se găsesc în plexul mienteric Auerbach, în plexul submucos și la baza criptelor Lieberkuhn. Formarea polipeptidului la nivel gastric este dependentă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
minime ale hormonului. O serie de hormoni gastro-intestinali stimulează eliberarea PP, de exemplu: VIP, GIP, secretină și bombezină. Descărcarea inițială de PP la ingestia de alimente este mediată vagal, în timp ce hormonii gastro-intestinali sus-menționați prelungesc în timp eliberarea acestuia. Stimularea beta-receptorilor adrenergici activează descărcările de PP, în timp ce alfa-receptorii adrenergici au efecte inhibitoare. Referitor la acțiunile biologice, cercetările au demonstrat că PP produce scăderea secreției bazale și stimularea de suc pancreatic și a ratei de enzime și bicarbonat, precum și reducerea conținutului în bilirubină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
gastro-intestinali stimulează eliberarea PP, de exemplu: VIP, GIP, secretină și bombezină. Descărcarea inițială de PP la ingestia de alimente este mediată vagal, în timp ce hormonii gastro-intestinali sus-menționați prelungesc în timp eliberarea acestuia. Stimularea beta-receptorilor adrenergici activează descărcările de PP, în timp ce alfa-receptorii adrenergici au efecte inhibitoare. Referitor la acțiunile biologice, cercetările au demonstrat că PP produce scăderea secreției bazale și stimularea de suc pancreatic și a ratei de enzime și bicarbonat, precum și reducerea conținutului în bilirubină al sucului duodenal și creșterea motilității intestinale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
balanței energetice a organismului. S-a constatat că leptina plasmatică scade în condițiile deficitului alimentar energetic și crește semnificativ după ingestia exagerată de alimente printr-un mecanism compensator în care este implicat neuropeptidul NPY hipotalamic, ca factor cotransmițător al mediației adrenergice centrale. O componentă reglatoare periferică este sugerată de influența inhibitorie a leptinei asupra secreției de insulină și cortizol prin intermediul unor receptori glandulari specifici. Ca neurohormon reglator al ingestiei de alimente și sațietății, cercetările asupra leptinei deschid noi perspective bazelor teoretice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
receptori: receptori de tip A, responsabili pentru activitatea neurotropică a SP, și receptori de tip B, care răspund de acțiunile biotrofice ale acestui peptid. SP este cunoscută ca neuromodulator pe sinapsele neuronale intranevraxiale (medulare), ca și pe sinapsele colinergice sau adrenergice ale unor structuri nervoase și endocrine periferice, cu efecte excitatoare sau inhibitoare în funcție de cantitatea de SP eliberată. Ea intervine în această calitate ca modulator al comportamentului la durere, al setei, al activității locomotorii, precum și în eliberarea unor hormoni din glandele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
simpatică a termoreglării influențează simultan atât termogeneza metabolică realizată de intensificarea glicogenolizei hepatice și musculare, însoțită de lipoliza țesutului adipos brun pe cale 1-adrenergică, cât și inhibarea pierderilor de căldură produse de reacțiile vasomotorii cutanate și sudorale. Spre deosebire de fibrele simpatice vasoconstrictoare adrenergice eliberatoare de noradrenalină și neuropeptid Y ca și cotransmițător, fibrele simpaticului colinergic activează prin intermediul acetilcolinei secreția glandelor sudorale, favorizând îndepărtarea energiei calorice odată cu eliminarea apei (aprox. 0,6 cal/1ml H2O). Neuronii sensibili la cald inițiază reacții termolitice, vasodilatație cutanată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
iatrogenă este una din problemele majore și recurente ale terapeuticii diabetului zaharat. Conceptul de insuficiență vegetativă asociată cu hipoglicemia (hypoglycemia-associated autonomic failure - HAAF) postulează faptul că hipoglicemia iatrogenă recentă în antecedente permite atât contrareglarea deficitară a glucozei (prin reducerea răspunsurilor adrenergice), cât și nerecunoașterea hipoglicemiei de către pacient (prin reducerea răspunsurilor simpatoadrenale neurogenice), astfel inducând un cerc vicios al hipoglicemiei recurente. Impactul clinic al HAAF este bine cunoscut în diabetul de tip I, dar poate afecta și pe aceia cu diabet zaharat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
HAAF este pierderea răspunsului secretor al glucagonului care, la rândul său, va produce alterarea metabolismului cerebral, prin insuficiența răspunsului glicemic. Hipoglicemia activează regiuni largi ale creierului, nu numai hipotalamusul, ci mai ales cortexul medial. Manifestările sunt hipotensiune ortostatică, astenie, răspuns adrenergic la stres deficitar, incapacitatea de a crește frecvența cardiacă la efort și stres etc. Sindromul Wernicke-Korsakoff (psihoză Korsakoff, encefalopatie etilică, boală Wernicke) Este produs de deficiența de tiamină (vitamina B1) condiție cunoscută și sub denumirea de beri-beri. De obicei se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
parte din capilarele aferente lor se distrug. A doua, revascularizarea insulelor transplantate în ficat are o rată mică, de numai 20%. 6. Inervația insulelor Langerhans Insulele Langerhans sunt inervate atât de filete simpatice cât și parasimpatice (30), reprezentate de neuroni adrenergici, colinergici și peptidergici (tabel 1). Se observă că neurotransmițătorii implicați sunt numeroși și funcțiile mediate de ei complexe. Filetele nervoase se distribuie de-a lungul vaselor. Deși fibrele colinergice se asociază mai frecvent cu celulele A (folosind o rețea peri-insulară
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
pancreatice. Terminațiile nervoase amielinice se găsesc la nivelul membranelor plasmatice ale celulelor secretorii. Fibrele SNV au efect direct asupra secreției de hormoni pancreatici, astfel: Parasimpaticul, prin stimularea terminațiilor colinergice, determină creșterea secreției de insulină și glucagon; Simpaticul, prin stimularea terminațiilor adrenergice, inhibă secreția insulinei și crește secreția glucagonului. Inervația vasculară este asigurată de SNV și are rolul de a regla diametrul vaselor pancreatice, controlând astfel rata perfuziei insulare. 7. Celula A (?) Structură. Celulele A sunt localizate la periferia insulei și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
datele referitoare la utilizarea somatostatinului în studierea acțiunii diferiților hormoni de contrareglare stimulați de hipoglicemia indusă insulinic. Administrarea somatostatinului împreună cu insulina afectează restabilirea glicemiei, prin anularea parțială a creșterii compensatorii a producției de glucoză. Acest efect este accentuat de blocarea adrenergică și anulat prin administrarea i.v. de glucagon, dar neafectat de perfuzia de STH. Secreția de somatostatin crește ca urmare a intervenției unor factori precum: glucoza, arginina, leucina, și diferiți hormoni gastro-intestinali, incluzând glucagonul. O influență directă a insulinei pe
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
intervenției unor factori precum: glucoza, arginina, leucina, și diferiți hormoni gastro-intestinali, incluzând glucagonul. O influență directă a insulinei pe funcția celulelor D rămâne să fie demonstrată. Ca și secreția insulinei și glucagonului, eliberarea de somatostatin este afectată și de agenții adrenergici și colinergici. Acetilcolina crește secreția de somatostatin, în timp ce noradrenalina o inhibă prin mecanism alfa-adrenergic; dimpotrivă, activarea beta-adrenergică o stimulează. În mecanismul de secreție al somatostatinului mai intervin Ca+2, Mg+2 și K+, precum și AMP ciclic. Funcția celulelor D în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
inervând atât sistemul excito-conductor cât și fibrele contractile (fig. 5.61). Este descrisă o distribuție diferențiată între fibrele simpatice drepte și cele stângi, primele repartizându-se mai ales în țesutul nodal, iar ultimele mai ales în miocardul contractil. Stimularea receptorilor adrenergici își realizează efectele prin activarea proteinelor Gs. Acestea pot modula în mod direct activitatea unor canale membranare de Ca+2 și Na+, inclusiv cele care mediază curentul If responsabil de comportamentul de pacemaker. Eferența parasimpatică Anatomie. Are originea în bulb
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
glanda medulosuprarenală, spre deosebire de terminațiile nervoase simpatice care sintetizează preferențial noradrenalină, aceasta având posibilitatea de-a sintetiza și adrenalină. Alături de acestea, în sânge se mai găsește și dopamină, precursorul sintezei noradrenalinei. Dacă noradrenalina stimulează preferențial receptorii beta-adrenergici, adrenalina are efecte și adrenergice semnificative, iar dopamina stimulează receptorii beta1 și beta1 adrenergici. Ca urmare, catecolaminele de origine medulosuprarenală nu numai prelungesc în timp, dar realizează și o modulare a efectelor stimulării simpatice. Sistemul renină-angiotensină (SRA) Biochimia sistemului renină-angiotensină și principalele efecte ale acestuia
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
noradrenalină, aceasta având posibilitatea de-a sintetiza și adrenalină. Alături de acestea, în sânge se mai găsește și dopamină, precursorul sintezei noradrenalinei. Dacă noradrenalina stimulează preferențial receptorii beta-adrenergici, adrenalina are efecte și adrenergice semnificative, iar dopamina stimulează receptorii beta1 și beta1 adrenergici. Ca urmare, catecolaminele de origine medulosuprarenală nu numai prelungesc în timp, dar realizează și o modulare a efectelor stimulării simpatice. Sistemul renină-angiotensină (SRA) Biochimia sistemului renină-angiotensină și principalele efecte ale acestuia sunt prezentate în figura 5.66. Renina este o
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
Renina este o enzimă proteolitică identificată inițial în rinichi fiind sintetizată la nivelul aparatului juxtaglomerular sub acțiunea unor stimuli variați cum ar fi modificarea presiunii de perfuzie din arteriola aferentă, cantitatea de Na+ de la nivelul nefronului distal sau stimularea simpatică adrenergică. Substratul de acțiune al reninei este angiotensinogenul, o globulină sintetizată de ficat, prin clivajul enzimatic al căreia se eliberează angiotensina I. Angiotensina I este un polipeptid format din 10 aminoacizi, inactiv din punct de vedere biologic, din care prin eliberarea
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
efect cronotrop pozitiv, în timp ce concentrațiile mari au efect cronotrop negativ. Scăderea consumului miocardic de O2 este un efect important al NO, care se realizează independent de modificarea funcției contractile, fiind probabil legat de influențarea transportului electronic mitocondrial. Modularea răspunsului beta adrenergic este de asemenea bifazică, nivelurile mici de NO accentuând, iar nivelurile mari de NO reducând efectul stimulării beta adrenergice; se realizează în acest mod un sistem foarte fin de reglare, capabil să contrabalanseze efectele unei modificări excesive a tonusului simpatic
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
al NO, care se realizează independent de modificarea funcției contractile, fiind probabil legat de influențarea transportului electronic mitocondrial. Modularea răspunsului beta adrenergic este de asemenea bifazică, nivelurile mici de NO accentuând, iar nivelurile mari de NO reducând efectul stimulării beta adrenergice; se realizează în acest mod un sistem foarte fin de reglare, capabil să contrabalanseze efectele unei modificări excesive a tonusului simpatic [1, 78]. Adenozina Biochimie. Adenozina provine din metabolizarea ATP-ului, atât în situații fiziologice (creșterea activității inimii) cât și
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
automatismului, iar la nivelul nodului AV o deprimare marcată a conductibilității, pe acest efect bazându-se utilizarea adenozinei în tratamentul unor aritmii. În plus, activarea proteinei Gi inhibă activitatea adenilatciclazei, modulând efectul mediatorilor care acționează prin acest sistem (stimularea beta adrenergică); receptorii A3 acționează prin sistemul DAG / proteinkinază C, activând canalele de potasiu sensibile la ATP (KATP) de la nivel mitocondrial și având probabil rol în precondiționarea miocardică [2]. Peptidele opioide Biochimie. Sunt compuși cu o structură asemănătoare cu a morfinei, extras
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
Centrii nervoși situați deasupra hipotalamusului (nucleii amigdalieni și ariile corticale ale sistemului limbic) au rol important în declanșarea senzației de foame și de sațietate. Leziunile nucleilor amigdalieni produc hiperfagie moderată cu pierderea capacității de selectare a alimentelor. Excitarea receptorilor alfa-2 adrenergici din hipotalamusul medial determină ingerarea de alimente, iar a receptorilor beta-adrenergici, dopaminergici, colinergici, serotoninergici din hipotalamusul lateral determină anorexie (fig. 27). Factorii care reglează ingestia de alimente Nutriția la om este în așa fel reglată încât greutatea lui corporală să
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]