1,817 matches
-
pînă atunci fusese înțeles greșit - A FUMAT ! EL A FUMAT !“... Degeaba însă, dezastrul se pro dusese. Deși de-atunci încolo se chinui să o spună cît mai clar, de pe scena de festivități a școlii răsu nase toată pauza numai cuvîntul „afumat“. La concursuri, în schimb, tovarășa se arăta foarte nedreaptă cu el. Cînd făceau vreun concurs, ea împăr țea clasa în două tabere și îl punea pe Dănuț într- una, iar pe Cristi în cealaltă. Nu știa de ce, dar în echipa
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
de disciplina respectivă, care le provoacă repulsie și teamă. În învățare, un eșec generează un alt eșec, după cum progresele realizate se constituie în premise pentru alte reușite. Mobilurile învățării Era iarnă. O lampă de cinci focuri cu petrol, cu sticla afumată pâlpâia gata, gata să-și dea duhul. În încăperea joasă, neîncăpătoare, toate cele opt persoane care alcătuiau familia se adunaseră la căldură și, așteptând să-și potolească foamea, mai schimbau o vorbă și plănuiau treburile pentru a doua zi. Mie
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
grijă pentru păscut. Apropierea Paștelui la orizontul de timp îmi bucura sufletul. Părinții îi pregăteau sosirea cu întreaga dăruire. Pereții odăii în care locuiam iarna erau cârpiți cu lut, amestecat cu baligă de cal, și văruiți. Scândurile și grinzile tavanului, afumate și prăfuite, erau frecate cu nisip și leșie până ce căpătau culoarea șofranului. Pardoseala de pământ era fețuită cât mai aproape de ziua Învierii pentru a-și păstra netezimea și mirosul de curat. Aceluiași tratament erau supuși pereții exteriori și prispele, care
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
cam îngroșat gluma. Luke nu s-a dus la muncă de mai mult de-o săptămână. Nici nu s-a mai bărbierit. Tot pleacă și rătăcește Dumnezeu știe pe unde și nu ajunge acasă decât dimineața în zori, de regulă afumat. Și ieri, când am venit de la slujbă, am descoperit că-și dăduse toți pantofii de pomană. Mă simt complet neajutorată. Nimic din ce fac nu are nici un rezultat. I-am făcut supă hrănitoare, de casă. (Cel puțin așa scrie pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
din Moldova merele coapte se taie felioare subțiri, care se usucă la soare și se pun apoi la păstrare în poduri, întinse în straturi subțiri. Oamenii și în special copiii se dau în vânt după asemenea gorgoase. Prunele uscate sau afumate sunt pregătite de gospodine cu costiță de porc afumată. Mihăiță porni spre casă ținând strachina plină cu amândouă mâinile și după ce intră o puse pe masă lângă oala cea mare. în timp ce ei erau ocupați cu adusul prunelor, bunica Ruxanda vorbi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
se usucă la soare și se pun apoi la păstrare în poduri, întinse în straturi subțiri. Oamenii și în special copiii se dau în vânt după asemenea gorgoase. Prunele uscate sau afumate sunt pregătite de gospodine cu costiță de porc afumată. Mihăiță porni spre casă ținând strachina plină cu amândouă mâinile și după ce intră o puse pe masă lângă oala cea mare. în timp ce ei erau ocupați cu adusul prunelor, bunica Ruxanda vorbi pe îndelete cu nepoata-sa Emilia, trecând în revistă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
penumbră e mai greu de observat și că, începând cu ora x, fenomenul de umbră totală se observă. Fiind solicitat de noul director să-l ajut la unele lucrări scriptice, merg la școală, lucrăm în cancelarie la lumina unei lămpi afumate. Un fost plutonier deblocat este îmbătat de un grup ostil mie și instigat să mă omoare în cazul când luna nu va pieri. Respectivul, cu aburii alcoolului în cap, umblă prin sat ca un turbat, înarmat cu o secure și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
grup „statuar” reprezentând un cufăr, o geantă, o umbrelă și o cutie rotundă pentru pălării - simbolul călătorului. Seara i-am servit pe cei la care stăm - dona Maria și soțul ei, un peruan mic de statură, cu pălincă și cașcaval afumat, iar ei ne-au dat un lichior de ghindă și cârnați de casă. A fost un schimb de „experiență” agreabil. Ieri (luni) am fost treziți de ropotul ploii pe care, însă, am ignorat-o. După ce am mâncat și ne-am
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
mă afirmasem ca "centură neagră" în urma frecventării în anii studenției a "Academiei de șeptic" Ilie et co. Partidele aveau loc în prezența nelipsiților chibiți și se desfășurau pe mese încărcate cu bunătăți venite "de acasă" pentru mahării din Ardeal: șuncă afumată, șuncă fiartă, cârnați afumați, cârnați cu boia, cu usturoi, tobă, leber, dulciuri fel de fel și bineînțeles nelipsitele clondire cu tărie. Partidele durau ceasuri întregi, timp în care tăria, servită în pahare de apă, încingea atmosfera. Eu nu prea mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
neagră" în urma frecventării în anii studenției a "Academiei de șeptic" Ilie et co. Partidele aveau loc în prezența nelipsiților chibiți și se desfășurau pe mese încărcate cu bunătăți venite "de acasă" pentru mahării din Ardeal: șuncă afumată, șuncă fiartă, cârnați afumați, cârnați cu boia, cu usturoi, tobă, leber, dulciuri fel de fel și bineînțeles nelipsitele clondire cu tărie. Partidele durau ceasuri întregi, timp în care tăria, servită în pahare de apă, încingea atmosfera. Eu nu prea mă omoram nici cu delicatesele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
centrul avicol de la Bărcănești. Cu delegația oficială și grupul de ziariști sirieni am sosit la fața locului fabrica de procesare. În hol, o expoziție apetisantă de produse "din pasăre" de la foie gras, la pastramă de gâscă, piept de curcan, pui afumat etc. La vizitarea liniilor de fabricație, importate din Italia, cu toate operațiile automatizate, am fost curios sa aflu cum sunt sacrificate găinile. Precizez că în viața mea n-am tăiat nici un gât de galinacee, din milă și compasiune și din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
strâns Înrudite. Înăuntru nu era nici o mobilă, În afară de o masă rabatabilă prinsă cu niște balamale ruginite de peretele de sub fereastra de la răsărit, prin ale cărei despărțituri, două sau trei, unele fără geam, altele cu geamuri palide, printre nuanțele de albastru afumat și de roșu beat, puteai zări râul. Pe o scândură a pardoselii, zăcea pe spate, la picioarele mele, o muscă de cal moartă, lângă rămășițele cafenii ale unui mâțișor de mesteacăn. Porțiunile văruite În curs de dezintegrare de pe interiorul ușii
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și ungurii, m-or străpuns și tatarii, m-or pălit și turcii... Și, iaca, sunt sănătos-tun! Numa' sabie leșască n-o apucat, încă, să mă însemne. Vorba ceea: "Soiu' rău nu piere!" hâhâie el. Și-apoi, decât întins pe crivat, afumat și jelit de șăpte bocitoare ce urlă, trag la măsea și nu le stă gându' decât la pomană, mai bine călare, învârtind toporișca, chiuind ca la nuntă, strigând până la ultima suflare: "Pentru Moldova și Ștefan!!! Moldovaaa!!!" Gheorghiță dârdâie încetișor: 'Mnetale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
că "se poate"! O salvă bubuie pe metereze... Șendrea se dezlănțuie: Vestea strălucitei izbânzi va zgudui Europa! Numele tău, Nebiruitul, va străbate mări și țări! Vor... vor... Hooo! Șendreo! Te-ai întrecut din "împărtășanie"! râde Ștefan. Dar Șendrea-i pornit, puțintel afumat, strigă: Lumea... lumea va afla, că la Porțile Răsăritului, s-a ridicat un Mare Apărător al Creștinătății! Mihail, "vesel" și el: Trăiască! Ștefan râde cu îngăduință: Șendreo! Cotcodăcești de parcă Vodă aista al tău s-ar fi ouat un ou de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
patimă vornicul Bodea. El a pus foc de-a ars Târgul Bacăului. Și ce mândrețe de conac cu acareturi aveam... Într-o noapte, pojarul a mistuit mândrețe de târg, că n-a rămas din el decât un morman de ziduri afumate, grinzi arse, tăciune și cenușă fumegândă. Muierea mea nu-i zi de la Dumnezeu să nu-l bocească. Cum să-l uit și cum să-l iert? Te faci frate și cu dracu' până treci puntea, mormăie Luca Arbure. Fățărie, nefățărie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
chip dau viață sfâșietoarei dureri că oamenii nu i-au înțeles jertfa. La picioarele Lui, îngenuncheat, Domnul Ștefan cufundat în rugăciune. Alături icoana aurită a Sfintei Fecioare și candela ce licăre nestinsă, Sfântul Gheorghe ucigând balaurul, alți sfinți întunecați, uscați, afumați: sfinți bizantini. Pe o măsuță joasă, se află colaci, colivă, ulcele înflorate, o ploscă, lumânări, toate cele rânduite după datină pentru pomenirea morților. Tăcerea adâncă e tulburată numai de sfârâitul lumânărilor ce ard picurând. Alexandru intră pășind ușor să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ferecate, alte sfinte odoare. Suceava se băjenește la codru. La cârciumioara "LA MOLDOVANU ȘUGUBĂȚ", cârciumarul, un bărbat în puterea vârstei, ciung de dreapta, bate în scânduri ferestrele cârciumii. Apăi, să fie cu sănătate, Culaie! îl îmbie cu butelcuța un moșneguț afumat, călcând pe două cărări. O trece și aista, cum trec toate... Niculaie lasă ciocanul și trage o dușcă: O trece, moș Melinte... Am făcut cărare la codru și tot n-am pierit, spune el și îi întoarce ploscuța. Să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu câțiva ani, ne-am întâlnit, într-o zi, pe șosea cu fosta ei victimă („ăsta e acela pe care...”), acum un bărbat ca toți bărbații din Snagov, un localnic tipic, lucrând „la vile” sau peste lac; era, desigur, cam afumat (nu făcea excepție de la regulă); ne-a salutat totuși politicos; nu părea câtuși de puțin supărat pe torționara sa de odinioară; sau, pur si simplu, nu-și mai amintea de pupitrul cu pricina, de pupitre și bănci, de școală în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de după un stâlp și după ce a luat sacoșa grea a dispărut după același stâlp, unde o aștepta un tânăr în blugi. Sacoșa era umezită de la carnea împachetată în hârtie de pergament și mirosea a brânză de putină și a șunci afumate. M-am ridicat de pe bancă, am traversat bulevardul și după ce am arătat buletinul, legitimația și carnetul de student cu poză, mi s-a permis să intru în clădirea Academiei. La recepție m-am legitimat cu aceleași acte și după ce m-
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Din dudul golaș mă privea flămândă o pisică cenușie. Împleticindu-mă, am ajuns acasă. M-am aruncat cu fața în jos pe pat, în camera rece unde mirosea a șoareci și a fitil ars de la lampa de luminat cu sticla afumată. Am hohotit îndelung. În gură aveam un gust amar. Seara, după telejurnal, a sunat telefonul. Era instructorul de la C.C. al P.C.R. De la celălalt capăt al firului se auzea vocea sa plăcută și împăciuitoare: Nu-i nevoie să veniți mâine la
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
porc. Carnea o pregătim cu mirodenii, facem cârnați, pastramă, șunci. Punem carnea într-o cutie mare care are un capac de plasă. Tu ești mică și încapi în cutia aia. Deasupra punem cârnații, șuncile, jamboanele, toba și capul de porc afumat. La vamă, când deschid cutia, mirosul de afumătură românească îi înnebunește pe ăia. Le dăm și lor câte ceva și trecem fără probleme dincolo. Ne cunoaștem bine cu toți vameșii. Sprintenă, Sofia a deschis portbagajul mașinii, de unde a scos o cutie
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
românească îi înnebunește pe ăia. Le dăm și lor câte ceva și trecem fără probleme dincolo. Ne cunoaștem bine cu toți vameșii. Sprintenă, Sofia a deschis portbagajul mașinii, de unde a scos o cutie cilindrică. În timp ce priveam cutia care mirosea a șuncă afumată, mă vedeam stând culcată, cu fața în sus, acoperită de cârnați și de jamboane cu capul de porc pe față, cu un furtun în gură pentru a putea respira. Un râs nestăpânit mi-a ieșit din gâtlej. Râdeam în hohote
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
centrul avicol de la Bărcănești. Cu delegația oficială și grupul de ziariști sirieni am sosit la fața locului fabrica de procesare. În hol, o expoziție apetisantă de produse "din pasăre" de la foie gras, la pastramă de gâscă, piept de curcan, pui afumat etc. La vizitarea liniilor de fabricație, importate din Italia, cu toate operațiile automatizate, am fost curios să aflu cum sunt sacrificate găinile. Precizez că în viața mea n-am tăiat nici un gât de galinacee, din milă și compasiune și din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
nu erau încă baruri și nici barmani; și băuturile erau altele, mai ales vinuri, acrișoare toamna, limpezite iarna, când mesele se adunau în încăperile solide ale crâșmei, podite cu bârne groase de stejar și încheiate, în tavan, cu alte bârne, afumate. Pomenește și Caragiale de "Zece mese". Nu mai este nimic acum, nici crâșma, nici liliacul din curtea cu alei prunduite și boscheți de tuia și nici hârdaiele cu oleandri. Însă, într-un ziar de pe vremea aceea, se poate citi o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cu oameni de soiul meu, la o crâșmă cu bănci și mese de lemn lustruit, cu o lampă străveche atârnată de grindă. Să-mi fi petrecut acolo câte o seară, în timp ce afară înnoptează în aroma vesperală a laptelui, de obicei afumat, a mămăligii simple, întinsă pe lemnul curat. În drum spre casă aș fi tras cu ochiul la cristalina lună. Aceste mici plăceri, ce mari și pașnice, totale plăceri sunt... Ajungând acasă, să întârzii, absent, sub cerul pulsând de mii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]