3,907 matches
-
marii proprietăți, era puternic sentimentul de teamă și de neîncredere. Ei aruncau priviri bănuitoare peste Prut, unde credeau că este o țară feudală, în care țăranii nu au nici un drept, nici măcar dreptul de vot, și n-au nici pământ, reforma agrară nefiind înfăptuită." (p. 131). Stere a dus o adevărată luptă pentru a-i scoate pe țăranii moldoveni de sub influența nefastă a lui Țiganko, fapt mărturisit și în cuvântarea din Cameră de la 5 martie 1921: "Și nu uitați, că numai în
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
mici", pierderea în acest caz este forțat privită ca un avantaj. Pe de altă parte, datorită faptului că reprezenta interesele Angliei industrializate, Ricardo, prin susținerea politicii liberului schimb nu a ținut cont de eforturile țărilor slab dezvoltate (cu profil preponderent agrar) care încercau să-și apere industria în formare de concurența Angliei prin măsuri protecționiste. În acest fel, în loc de prosperitate și armonie generală, principiul "laissez-faire" a condus la împărțirea globului în țări bogate și țări sărace, decalajul dintre ele accentuându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
consistente de capital rezultate și totodată și pentru funcționarea eficientă a acesteia, având în vedere că piețele externe generează profituri net superioare comparativ cu cele obținute pe piața internă. De asemenea, Marx a remarcat exploatarea țărilor sărace (cu profil preponderent agrar) de către țările dezvoltate (cu o structură diversificată a economiei naționale, bazată pe o industrie avansată și cu o productivitate ridicată a muncii sociale). Teoria clasică a liberului schimb a fost ulterior remaniată în ceea ce privește explicarea valorii și a prețurilor mărfurilor vândute
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
favorabile ale gândirii academice din Occident au existat și o serie de rețineri față de politica economică externă a liberului schimb, cu deosebire din partea unor economiști sau gânditori care reprezentau interesele unor state naționale mai mici și în special cu profil agrar. Aceste țări, din dorința de a se dezvolta prin diversificarea structurii economiilor lor și în principal prin industrializare, făceau eforturi susținute să reziste concurenței acerbe a țărilor dezvoltate, prin promovarea protecționismului vamal. Merită amintite în acest context cuvintele istoricului Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
el nu-și poate hrăni populația", scrie autorul. Iar lucrarea identifică atît cauzele, cît și vinovații și căile ieșirii din criză. Mai întîi este subliniat faptul că, în perioada analizată, agricultura noastră a cunoscut patru importante fracturi (casus unicus): reforma agrară din 1921, cea din 1945, colectivizarea din 1949-1962 și "așa-zisa reîmproprietărire" din 1991. După fiecare din aceste prefaceri, țăranul român s-a văzut nevoit să o reia de la capăt precum Sisif, departe de fericirea promisă. De fiecare dată, producția
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
această perioadă istorică. Una dintre cele mai importante, de pildă, e formulată astfel: "nu-i suficientă doar împărțirea pămîntului la țărani". O altă problemă este "hăul care se cască" între idee și faptă. România este caracterizată ca fiind "un stat agrar fără o problemă agrară". Astfel, agricultura românească a avut de suportat și "figuri impuse" și "liber alese", cunoscînd o evoluție bezmetică. Nu este neglijată, dimpotrivă, nici perioada de după integrarea în Uniunea Europeană, unde ne-am dus cu sacul mare, ca la
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
dintre cele mai importante, de pildă, e formulată astfel: "nu-i suficientă doar împărțirea pămîntului la țărani". O altă problemă este "hăul care se cască" între idee și faptă. România este caracterizată ca fiind "un stat agrar fără o problemă agrară". Astfel, agricultura românească a avut de suportat și "figuri impuse" și "liber alese", cunoscînd o evoluție bezmetică. Nu este neglijată, dimpotrivă, nici perioada de după integrarea în Uniunea Europeană, unde ne-am dus cu sacul mare, ca la pomul lăudat, cunoscînd cred
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
nostru rural și a țăranului român. O asemenea odă țăranului român, în plenul Academiei, mai adusese poate doar Rebreanu în discursul său de investitură, numai că Profesorul Dropu acoperă "un veac de singurătate". Factorii determinanți sunt lucrarea pămîntului și politica agrară a statului, aflați desigur în relații de interdeter minare. De fapt, analiza autorului începe cu Răscoala de la 1907 și zguduirea de conștiințe ce a însoțit-o și numărul victimelor ei necunoscut nici pînă astăzi. Dezbaterile vremii vizau doar soluții pe
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
numărul victimelor ei necunoscut nici pînă astăzi. Dezbaterile vremii vizau doar soluții pe termen scurt, unilaterale, lipsind cu desăvîrșire o viziune pertinentă pe termen lung. Toate doctrinele epocii: conservatorismul, liberalismul, naționalismul, poporanismul, țărănismul sau socialismul sunt analizate și criticate. Politicile agrare, de asemenea. Atît cele macro-, cît și cele mezosau micro economice. Se cere un management agricol care să conducă la o schimbare benefică a exploatațiilor agricole prin schimbarea mentalităților fermierilor, diversificarea și amplificarea activităților, deprinderea cu concurența cea mai acerbă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ale celor profilați, pe domenii, dispuși să se consacre total muncii în brazdă" (p. 496). Venerabilul Profesor Dropu ne dăruiește o carte esențială pentru o parte esențială din noi: natura. Dum nealui, deși nedreptățit, și-a dedicat toată viața economiei agrare din și cu dragoste. Iar finit coronat opus. Viața pînă la urmă l-a răsplătit și-l așează acolo unde îi este meritul. Este un exemplu despre cum munca tenace, talentul, adevărul și spiritul de dreptate înving pînă la urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
românesc. Acest cuptor avea să fie încins de natura care, din preaplinul dărniciei sale, și-a revărsat belșugul și peste ținuturile noastre. Spațiul românesc a făcut parte, așa cum am văzut, din solul bogat în care și-a înfipt rădăcinile revoluția agrară pornită din Cornul Abundenței. Valorificarea eficientă a pământului fertil, care reprezenta baza vieții economice, a depins, în plan social, de gradul sporit de fecunditate a comunității. În acest fel, organizarea socio economică a avut, vreme îndelungată, femeia ca stâlp de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
aceiași de peste 2000 de ani, din care mai bine de jumătate nu prea se știe pe unde-am fost, probabil retrași în munți, otrăvind fîntînile și dînd foc holdelor. Dobrîi celovek! România a intrat în comunism cu o economie preponderent agrară, de tip feudal. Este ceea ce Marx și Engels numeau "modul asiatic de producție". Cînd să ieșim din comunism, în anii 90, ne-am trezit dintr-o dată, buimaci, în plină revoluție tehnologică, în plin proces de globalizare, în plin proces de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
12. TEODOR BALAN, Familia Onciul, Cernăuți, 1927, pag. 5 și 9. 13. IDEM, ibidem, pag. 17-18. 14. IDEM, ibidem, doc. 21, pag. 25, apoi paginile, XIII-XVI și, în sfîrșit, spița genealogică, pentru ramura lui Onciu Iurașcovici. 15. Documente privind relațiile agrare în secolul XVIII, vol. II Moldova, Edit. Acad. R.S.R., București, 1966, pag. 545. 16. Uricariul, vol. VII, Iași, 1886, pag. 244. 17. ARHIVELE STATULUI IAȘI, Fondul Vistieria Moldovei, Tr. 166, opis 184, dosarul 7 "Catagrafia ținutului Suceava, din anul 1820
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
N. POP, Noi contribuții documentare, pag. 29-49. 29. GEORGE MUNTEANU, Hyperion 1 Viața lui Eminescu, Edit. Minerva, București, 1973, pag. 21. 30. AUGUSTN Z. N. POP, Noi contribuții documentare, pag. 47. 31. IDEM, ibidem, pag. 44. 32. V. MIHORDEA, Relațiile agrare din secolul al XVIII-lea în Moldova, București, 1968, pag. 246. 33. DIRECȚIA GENERALĂ A ARHIVELOR STATULUI, Catalogul doc. moldovenești. 34 TEODOR BALAN, Doc. bucovinene, vol. VI, București, 1942, pag, 167-168. 35. ARHIVELE STATULUI BUCUREȘTI, Fondul Mănăstirea Vorona, MSS. nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fel, și în alte state industrializate, procentul ocupat de acest sector a crescut mereu, în timp ce ponderea producției industriale este în continuă scădere (Thurowxe "Thurow, L.S.", 1997). De aici, se poate extrapola o secvență liniară de regimuri istorice de acumulare: capitalismul agrar, până în secolul al XIX-lea, urmat de capitalismul industrial, iar acum de creșterea economiei din sectorul terțiar. Aceste regimuri de acumulare diferă în special prin modul în care este obținut profitul. În cadrul capitalismul agrar, profiturile erau acumulate prin folosirea extensivă
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de regimuri istorice de acumulare: capitalismul agrar, până în secolul al XIX-lea, urmat de capitalismul industrial, iar acum de creșterea economiei din sectorul terțiar. Aceste regimuri de acumulare diferă în special prin modul în care este obținut profitul. În cadrul capitalismul agrar, profiturile erau acumulate prin folosirea extensivă a pământului și a forței de muncă în procesul de producție. În era industrială, profitul era obținut prin evoluția intensă a tehnologiei și prin dezvoltarea forței de muncă, fenomene făcute posibile de revoluția combustibilului
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
și a informațiilor, ci aplicarea acestora pentru generarea de noi cunoștințe și pentru prelucrarea informațiilor și dezvoltarea instrumentelor de comunicare, într-o buclă de feedback cumulativ între inovație și utilizarea inovației” (1996, p. 32). Interpretările prezente ale dezvoltării secvențiale de la agrar la industrial și de acolo la o economie bazată pe servicii reprezintă o simplificare a unor legături extrem de complexe între diferitele schimbări care au avut loc în privința producției de bunuri. Schimbarea paradigmei tehnologice a dus și la o transformare fundamentală
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
privim înapoi însă prin prisma analizei de gen, povestea este cu totul diferită pentru regimurile și ordinile de gen care au însoțit această „vârstă de aur”. Pe la începutul secolului, industrializarea fordistă a înlocuit modul de producție extensiv, asociat cu capitalismul agrar, și a transformat regimul de gen existent, care era bazat pe unitatea dintre sfera de producție privată și cea publică. Spre deosebire de perioada agrară, modelul de producție fordist l-a ridicat pe bărbatul alb în centrul capitalismului industrial. Bărbații intrau în
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
vârstă de aur”. Pe la începutul secolului, industrializarea fordistă a înlocuit modul de producție extensiv, asociat cu capitalismul agrar, și a transformat regimul de gen existent, care era bazat pe unitatea dintre sfera de producție privată și cea publică. Spre deosebire de perioada agrară, modelul de producție fordist l-a ridicat pe bărbatul alb în centrul capitalismului industrial. Bărbații intrau în această nouă paradigmă a producției atât ca manageri în organizarea verticală a firmelor multinaționale în curs de apariție (Chandlerxe "Chandler, Alfred", 1977), cât
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
tradiționale atât în Mexic, cât și în Statele Unite. Guanajuato, Mexictc "Guanajuato, Mexic" În zonele rurale din Mexicxe "Mexic", participarea femeilor la activitățile de piață și de subzistență este afectată direct de schimbările apărute în structura de producție, inițiate prin politicile agrare naționale sau prin programele de dezvoltare. Acest lucru a devenit foarte clar după reforma agrară din anii ’30. În deceniul respectiv, statul mexican a creat așa-numitul ejido 2 și comunitatea indiană ca unități de bază de proprietate socială și
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
din Mexicxe "Mexic", participarea femeilor la activitățile de piață și de subzistență este afectată direct de schimbările apărute în structura de producție, inițiate prin politicile agrare naționale sau prin programele de dezvoltare. Acest lucru a devenit foarte clar după reforma agrară din anii ’30. În deceniul respectiv, statul mexican a creat așa-numitul ejido 2 și comunitatea indiană ca unități de bază de proprietate socială și de producție agricolă, ca entități sociale și culturale, cu regimuri de gen în cadrul cărora bărbații
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
1995, 1999a, 1999b, 1999c; Gonzales, 1996a, 1996b și 1999; Gonzales, Hernandezxe "Hernandez, Hortensia", 1998). 2. Ejido este o comunitate agricolă și o unitate de producție creată după Revoluția Mexicană. Agricultorii bărbați care îndeplineau cerințele și se angajau să respecte Legea Agrară din 1917 au primit drept de uzufruct asupra pământului (între 4 și 6 hectare de persoană în regiunea Bajíoxe "Bajío, regiunea Mexic"). Acesta nu poate fi vândut, dat în arendă, ipotecat, dat la schimb sau abandonat. Dacă un ejiditario face
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
cu slujbe mai prost plătite și mai puțin sigure, crescând probabilitatea schimbării frecvente a locului de muncă și a existenței unor perioade lungi de șomaj. În țările în curs de dezvoltare precum Mexicul, mulți oameni au trecut de la o economie agrară de subzistență la contextul urban. Politicile de reformă structurală, concepute pentru a face față crizei cauzate de datorii din 1982, au perturbat și mai tare „contractul de gen” și „contractul de muncă”, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Într-
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
putere. Cred că aceste cereri reprezintă o desprindere radicală de viața politică obișnuită din Mexicxe "Mexic".” (Rodriguezxe "Rodriguez, Cecelia", 1997, p. 7) Politicile de privatizare ale guvernului federal au căpătat o turnură deosebit de agresivă în 1992, o dată cu amendarea Legii Reformei Agrare, pentru a permite vânzarea terenurilor ejido, aflate în proprietate colectivă. Efectul legii a fost dezastruos pentru mulți fermieri din Chiapasxe "Chiapas", care fuseseră încurajați să se ocupe de culturi profitabile, cum ar fi cafeaua și fructele, și primiseră un oarecare
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
mijloc de a negocia, deoarece majoritatea femeilor își obțineau locul în Adunarea Națională prin favoritism politic, și nu prin alegeri directe. Până acum, nici o femeie ajunsă în Adunarea Națională nu a provenit din clasa muncitoare, pătura urbană săracă sau cea agrară (acest lucru se întâmplă rar și în cazul bărbaților). Sindicaliștii bărbați au insistat să se adopte o ierarhie de gen masculinizată în cadrul organizațiilor lor, însă mișcarea sindicală feminină se bucura de sprijinul unor elemente exterioare, care le-au învățat pe
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]