5,707 matches
-
pe americani și pasiunea lor nesfârșită pentru asociere: "Democrația americană și sistemul său de guvernare limitată funcționau numai pentru că americanii erau atât de înclinați să formeze asociații"1232. Capitalul uman, capitalul social, solidaritatea și încrederea au fost distruse complet de agresivitatea socialismului de tip ceaușist, iar ceea ce s-a întâmplat după Revoluție nu a compensat în niciun fel acest gol. Dimpotrivă, s-a trecut, pe fondul sărăcirii și disparităților sociale, de la un tip de agresivitate și înstrăinare, la un alt tip
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
încrederea au fost distruse complet de agresivitatea socialismului de tip ceaușist, iar ceea ce s-a întâmplat după Revoluție nu a compensat în niciun fel acest gol. Dimpotrivă, s-a trecut, pe fondul sărăcirii și disparităților sociale, de la un tip de agresivitate și înstrăinare, la un alt tip de agresivitate și înstrăinare, mai accentuat și cu efecte mai intense. Dorin Bodea 1233 face o radiografie a societății românești, atingând această problemă a încrederii și neîncrederii în lumea românească. Rezultatele cercetării sale sociologice
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de tip ceaușist, iar ceea ce s-a întâmplat după Revoluție nu a compensat în niciun fel acest gol. Dimpotrivă, s-a trecut, pe fondul sărăcirii și disparităților sociale, de la un tip de agresivitate și înstrăinare, la un alt tip de agresivitate și înstrăinare, mai accentuat și cu efecte mai intense. Dorin Bodea 1233 face o radiografie a societății românești, atingând această problemă a încrederii și neîncrederii în lumea românească. Rezultatele cercetării sale sociologice nu sunt surprinzătoare, dar sunt îngrijorătoare. Tabelul 9
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
12 Credința în superstiții 44,5% 13 Tendința de a trăda 50% 14 Credința în destin, soartă 30,3% 15 Pesimismul 33,2% 16 Pasivitatea și neimplicarea 43% Am preluat în întregime conținutul tabelelor tocmai pentru a redemonstra nivelul de agresivitate și neîncredere care domnește în societatea românească. Agresivitatea și neîncrederea sunt marii dușmani ai civilizației și prosperității. Cifrele vorbesc de la sine despre modul în care românii își construiesc dușmanii, dar și despre minciunea, fățărnicia și aroganța care ne stăpânește. Mereu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de a trăda 50% 14 Credința în destin, soartă 30,3% 15 Pesimismul 33,2% 16 Pasivitatea și neimplicarea 43% Am preluat în întregime conținutul tabelelor tocmai pentru a redemonstra nivelul de agresivitate și neîncredere care domnește în societatea românească. Agresivitatea și neîncrederea sunt marii dușmani ai civilizației și prosperității. Cifrele vorbesc de la sine despre modul în care românii își construiesc dușmanii, dar și despre minciunea, fățărnicia și aroganța care ne stăpânește. Mereu vinovat este "altul", eu sunt întotdeauna perfect, fără
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
nu sunt în măsură să cercetez dacă suprimarea proprietății private este oportună și avantajoasă. Dimpotrivă, în ceea ce privește postulatul său psihologic mă socot autorizat să recunosc aici o iluzie fără nicio acoperire . Desființându-se proprietatea privată este sigur că i se ia agresivității umane și plăcerii pe care ea o procură unul dintre instrumentele sale și fără îndoială un instrument puternic, dar nu cel mai puternic". Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație" în Opere, vol. I ", Editura Științifică, București, 1991, p. 335. 1214 Sigmund
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
partenerilor pentru Împerechere, controlarea agresiunii etc.). Între acestea, funcția de comunicare este aceea care pare a crea o punte Între ritualizările din lumea animalelor și comportamentele umane: „Riturile, formate filogenetic sau cultural, Îndeplinesc aceleași funcții de comunicare, de canalizare a agresivității și de menținere a coeziunii În interiorul perechilor sau al grupului” (K. Lorenz, 1966, p. 282; vezi și J.W. Smith, 1979, p. 53). Firește, etologii nu pretind că animalele fabrică ceremonii; ei susțin Însă că: a) animalele au dezvoltat prin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
au redeschis problema corelației dintre originile sacrificiului și originile civilizației: Homo Necans de Walter Burkert și La violence et le sacre de Rene Girard. Pentru cei doi autori, sacrificiul instituie separarea dintre natură și cultură, dintre animalitate și civilizație, „domesticind” agresivitatea originară a omului. Sacrificiul, ca ritual, este operatorul care permite instituirea culturii (sumă de reguli, interdicții și prescripții nebiologice) și metafora care exprimă și actualizează această conversie (vezi pe larg discuțiile din volumul colectiv Violent Origins, editat de R.G. Hamerton-Kelly
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sânge și moartea animalului nășteau sentimente ambigue, de frică, vinovăție, triumf, dorință de a repeta gestul ucigător, sentimente care conduceau la un amestec Între conștiința puterii de a ucide și nevoia de a proteja viața celor din comunitatea umană: Creșterea agresivității a putut fi orientată În serviciul comunității cu ajutorul redirecționării, așa cum a fost ea descrisă de Konrad Lorenz. ș...ț Deoarece activitatea vânătorilor era Întărită de comportamente care vizau, la origine, partenerii umani - adică agresiunea În interiorul speciei - În locul relației biologice dintre
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
aproape uman și este tratat ca atare. ș...ț În consecință, vânatul este transformat Într-o victimă sacrificială (W. Burkert, 1983, p. 20). Cu alte cuvinte, sacrificiul este un substitut simbolic pentru omorârea din actul vânătorii, un substitut care redirecționează agresivitatea originară către o victimă non-umană și care Înlocuiește actul sălbatic al vânării cu un act controlat simbolic. La rândul său, mitul, concretizat Întâi În forma rugăciunilor cu scop magic, punea În povestire evenimentele legate de vânătoare și de omorâre și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
victimă non-umană și care Înlocuiește actul sălbatic al vânării cu un act controlat simbolic. La rândul său, mitul, concretizat Întâi În forma rugăciunilor cu scop magic, punea În povestire evenimentele legate de vânătoare și de omorâre și muta În imaginar agresivitatea biologică. Ritul și mitul sunt deci sisteme complementare, care, prin mijloace diferite, Îndeplinesc aceeași funcție - cea de a deplasa simbolic agresivitatea naturală: Riturile sunt modele de comportament redirecționate, al căror referent este unul deplasat. ș...ț În vânătoare și apoi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
forma rugăciunilor cu scop magic, punea În povestire evenimentele legate de vânătoare și de omorâre și muta În imaginar agresivitatea biologică. Ritul și mitul sunt deci sisteme complementare, care, prin mijloace diferite, Îndeplinesc aceeași funcție - cea de a deplasa simbolic agresivitatea naturală: Riturile sunt modele de comportament redirecționate, al căror referent este unul deplasat. ș...ț În vânătoare și apoi În sacrificiu, modelele agresive de comportament direcționate Împotriva semenilor sunt acum direcționate Împotriva animalelor. Dar În mituri este vorba despre victime
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
afirmându-se reciproc, mitul și ritul reprezintă o forță extraordinară În procesul de formare a tradițiilor culturale (W. Burkert, 1983, p. 34) Burkert susține că sacrificiul, adică omorârea rituală, substituie și resemnifică omorârea din actul vânătorii: prin aceasta, el deplasează agresivitatea umană Înspre gesturi simbolice, care nu mai amenință specia și care garantează perpetuarea comunității. De asemenea, sacrificiul fixează anumite reguli prin care este dramatizată omorârea rituală: altfel spus, el stabilește ierarhii și norme și determină modele de comportament. În plus
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unui ritual care mima o luptă: familia miresei Închidea porțile și se Înarma cu ciomege, flăcăii mirelui băteau zgomotos În poartă și pocneau din bice. De peste gard erau Întrebați ce vor și, după un schimb de replici versificate care sugerau agresivitatea cuceritorilor, porțile erau deschise și alaiul intra somptuos În curte. Colăcerul (vornicul) rostea orația tradițională, povestind căutările „tânărului Împărat”, care, plecat la vânătoare, a găsit o urmă. Neștiind ce fel de urmă este, a Întrebat flăcăii din jurul său. Cei din
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dobândirea de obiecte-fetiș (magie prin contact). Obstacolele fizice sau umane sunt considerate ca atacabile, deoarece idolul nu apare În ipostaze transfigurate, nu oficiază, ci Împarte același mod de a fi ca și fanii săi; acest fapt explică Îndrăzneala și chiar agresivitatea admiratorilor, precum și transgresarea tuturor limitelor și interdicțiilor impuse. Pelerinajul la Stadionul Național a avut ca scop participarea la concertul-liturghie. Între star și public se interpune acum o distanță, evidentă nu atât În plan fizic, cât În plan spiritual; starul evoluează
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
război. Pentru atitudinea sa de dreapta, în 1945 este exclus din presă. A fost arestat în 1954 și a făcut zece ani de temniță la Craiova, Jilava și Aiud. Eseist susținut de bogate lecturi în domeniul filosofiei și caracterizat prin agresivitate polemică, D. analizează în Decăderea dogmelor, din care a apărut doar primul volum, Cum au dizolvat evreii cultura europeană (1941), distrugerea armăturii spiritualității europene, a idealurilor, certitudinilor, adevărurilor moștenite și sintetizate din tradiția culturală greco-romană, prin valorile de ev crepuscular
DOBRIDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286802_a_288131]
-
Antibiotice pe piețele tradiționale consacrate (Ungaria, Germania, Tunisia, Vietnam, Rusia, Armenia, Uzbekistan, Republica Moldova) și pe piețe noi din Asia și Africa. Factorii de influență care vor contribui la creșterea exportului de produse condiționate pentru perioada 2007-2010 sunt considerați a fi: - agresivitatea competițională a producătorilor de medicamente generice. Industria produselor inovatoare, deși încă extrem de profitabilă, se află într-o perioadă de creștere mai lentă, acest lucru datorându-se în principal concepției că produsele aflate în acest moment în cercetare nu vor conduce
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Sub pleoape - numai întuneric. Nu îmi mai simt brațele. Nu îmi mai simt picioarele. Mă dizolv...” Îndârjirea de a se abstrage din realul concentraționar, ingeniozitatea de a se separa de el n-o ajută pe deținută să scape totuși de agresivitatea mizeriilor în avalanșă, dozate când savant, progresiv, când grosolan, brutal de torționari. Paginile cărții se precipită, se contorsionează, se zbat, respiră în sincope, sunt o biciuire neîntreruptă a nervilor. O disperare fără întoarcere: „Dimineața, la orele cinci, scularea. Hai! Bruftuluiește
CONSTANTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286364_a_287693]
-
un organ socialist, cu profil politic și intenții agitatorice, formula ca prim scop informarea de tip enciclopedic în pas cu timpul, prezentarea unor teorii noi, a unor descoperiri și, complementar, lupta „în contra producțiunilor științifice greșite”. Campaniile revistei, susținute energic, cu agresivitate chiar și cu intemperanță, au influențat într-o măsură o parte a spiritului public. Prin cicluri de articole, îndeobște prelucrări, cu adaosuri și exemplificări la îndemâna cititorului român, prin rubrici speciale, sunt aduse în pagină, într-un stil accesibil, varii cunoștințe
CONTEMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
unei tulburări de comportament disruptive? Tulburările de comportament disruptive - categorie în care intră, conform DSM-IV-TR (APA, 2000), tulburarea de conduită și tulburarea opozițională - sunt foarte frecvente la copii și adolescenți. Tulburarea opozițională se manifestă printr-o serie de simptome de agresivitate, furie și neascultare. Copiii afectați au în mod repetat comportamente negative față de autoritate, sunt obraznici, neascultători și ostili (APA, 2000). Diagnosticul provizoriu pus lui Matthew este cel de tulburare opozițională sau depresie. Cazul lui Rachel Fiica de trei ani a
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
negativă (Dodge et al., 1990). Teoriile cogniti-comportamentale. Perspectiva cognitivă behavioristă își propune clarificarea asocierilor între gânduri și comportamente. Prin urmare, accentul cade pe înțelegerea modului în care sistemul de credințe greșite al copilului conduce la comportamente dezadaptative cum ar fi agresivitatea, depresia și anxietatea. Cognitiviștii precum Aaron Beck (1976) susțin că depresia este determinată și menținută de auto-atribuiri rezultate din triada cognitivă care determină sentimente de neajutorare, disperare și subapreciere. Seligman și Peterson (1986) sugerează că neajutorarea poate apărea ca urmare
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
psihopatologiei copilului încearcă să obțină date științifice orientându-se în funcție de cele patru obiective ale metodei științifice: descrierea, prognosticul, controlul (prevenția) și înțelegerea. Testarea ipotezelor poate căpăta două forme principale: Analizarea legăturii dintre un set de variabile (de exemplu, vârstă, sex, agresivitate, obiceiuri de petrecere a timpului liber), numită analiză corelațională. Încercări de a demonstra relația cauză-efect dintre două sau mai multe variabile (de exemplu, modul în care activitățile recreative pot influența tendințele agresive). Atenție Corelația nu implică neapărat cauzalitate. În vreme ce analiza
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
cauză-efect. De reținut Într-un experiment, cercetătorul manipulează o variabilă și observă efectul ei asupra unei alte variabile. În experimentul de mai jos, variabila independentă (programe de televiziune violente/ programe de televiziune neviolente) este manipulată, în vreme ce variabila dependentă (nivelul de agresivitate) este variabila (comportamentul) monitorizată pentru a se vedea dacă schimbarea prevăzută are loc ca urmare a manipulării variabilei independente. Metoda experimentală Atunci când face un experiment veritabil, cercetătorul își testează ipoteza cu privire la un anumit comportament. El manipulează situația împărțind aleatoriu subiecții
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
vrea să analizeze legătura dintre televizor și comportamentul agresiv. Ipoteza inițială este aceea că vizionarea televizorului încurajează acest comportament și, pentru a o testa, se dorește infirmarea (sau respingerea) ipotezei nule. Aceasta din urmă ar fi aceea că nivelul de agresivitate este același la copiii care văd programe TV violente și la copiii care văd programe neviolente. Un posibil mod de a analiza această problemă constă în împărțirea aleatorie a subiecților în două grupuri și supunerea fiecărui grup unor condiții diferite
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
subiecților în două grupuri și supunerea fiecărui grup unor condiții diferite, după cum se poate vedea mai jos. Acest procedeu pune mai multe probleme de fond. Are experimentul validitate internă? Când de bine a stabilit cercetătorul legătura între nivelul crescut de agresivitate și tipul de program de televiziune urmărit de copii (relația cauză-efect)? Are experimentul validitate externă? În ce măsură pot fi generalizate rezultatele studiului la condițiile din afara laboratorului? Caz practic O sută de băieți de patru ani proveniți dintr-un mediu cu nivel
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]