8,962 matches
-
de îmbătrânire accelerată a zonelor rurale. Cauze legate de restituirea terenurilor Ferme mici. Lipsa piețelor de desfacere. Lipsa unei piețe a pământului. Metode rudimentare de exploatare. Schimbarea tehnologică Uzura fizică și morală a utilajelor. Lipsa de reacție la fluctuațiile prețurilor Agricultorii tind să producă aceleași cantități din aceleași produse în fiecare an, indiferenți la cererea de pe piață. Preocuparea redusă pentru informarea privind cererea existentă pe piață Crize financiare Lipsa de credite ieftine. Natura dualistă a producției agricole Producția agricolă este destinată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
agricultură pe regiuni de dezvoltare, în anul 2006 (date procentuale) Sursa: prelucrare după datele oferite de Anuarul Statistic al României 2007 Structura pe grupe ocupaționale reflectă o distribuție așa cum era de așteptat: astfel, pentru anul 2006, este majoritară ocupația de agricultor și lucrător calificat în agricultură (52,5%), urmând apoi meșteșugarii și lucrătorii calificați în meserii artizanale și tehnice (10,8%), muncitorii necalificați (14,3%), lucrătorii în servici și comerț (5,7%), tehnicienii, maiștrii (3,5%), specialiștii cu ocupații intelectuale și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ani 71. Sexul dumneavoastră: 1. Masculin 2. Feminin 72. Pregătirea școlară: 1. Fără școală 5. Liceu 2. Școala primară (4 clase) 6. Școală postliceală 3. Școala generală (7-8 clase) 7. Facultate 4. Școală profesională 8. Altceva. Ce? 73. Ocupația 1. Agricultor 2. Muncitor (meserias) 3. Patron, director. 4. Tehnician, maistru, functionar 5. Ocupatii cu studii superioare 6. Lucrător în servicii, comerț. 7. Meșteșugar, mecanic reparator. 8. Alta ocupatie, care anume ? 9. Elev, student 10. Pensionar 11. Casnica 12. Șomer 74. Starea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
rotație permite refacerea fertilității solului, în ceea ce privește materia organică și azotul. în plus, activitățile micro si macrobiologice din sol, combinate cu rădăcinile plantelo, s-au dovedit benefice pentru structura solului. Folosirea leguminoaselor în rotație a fost popularizată de o serie de agricultori cum ar fi Stapledod și Elliot și se poate argumenta că această abordare a devenit un fel de religie pentru mulți cultivatori. Este sugestivă comparația dintre dezvoltarea rotației în Anglia și dezvoltarea rotației în Europa centrală. Influența romanilor a creat
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în lupta sa de a minimaliza incidența patogenilor și a dăunătorilor asupra plantelor, omul a creat diverse probleme reflectate în dezechibrele și întreruperile care au loc în lanțul trofic. Necesitatea utilizării elementelor de tehnologie în combatere, a rezultat din încercările agricultorilor de a simplifica rotația, datorită apariției de rase rezistente la pesticide și a impactului negativ al acestora asupra plantelor. în ecosistemele naturale patogenii și dăunătorii au rolul de a elimina punctele slabe ale ecosistemului și de a crea spațiu pentru
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
mai mari de produse agricole în țările dezvoltate datorită supraproducției, în scăderea calității producției agricole sub aspectul compoziției chimice, în scăderea calității mediului înconjurător etc. Problema agrară a revenit în actualitate cu două mari preocupări. Prima era bazată pe atitudinea agricultorilor în lupta de a supraviețui din punct de vedere economic sens în care, factorii care erau considerați ca opuși dezvoltării justiția socială, interrelațiile dintre factorii tehnici, economici și sociali, accesul echitabil la piețe, complexitatea activităților economice, protecția mediului etc, acum
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
1 atributului de feminin. Alte variabile măsurate pe scală nominală: mediul de rezidență (urban/rural), ocupația (manager/director, întreprinzător/lucrător pe cont propriu, angajat cu studii medii, angajat cu studii superioare, muncitori calificați, muncitori necalificați, șomeri, casnică, pensionar, elev/student, agricultori), intenția de a vota (da/nu), marca de bere preferată (Ciucaș, Ursus, Bergenbier, altele) etc. Utilizând acest tip de scală se poate realiza ușor operația de numărare a unităților din fiecare categorie și de determinare a frecvențelor. Stabilirea claselor și
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
rol: față de 42% dintre copiii de la țară, 72% dintre copiii care locuiesc în aglomerația pariziană intră în clasa a VI-a. • Mediul social este un determinant masiv. La toate nivelurile funcționează aceeași stratificare, în ordinea crescătoare a șanselor de acces: - agricultorii, muncitorii; - micii meseriași și comercianți și angajații acestora; - cadrele medii, profesiunile liberale și cadrele superioare. Copiii cadrelor superioare au avut în 1962 șanse de două ori mai mari decât copiii muncitorilor pentru intrarea în clasa a VI-a și șanse
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de două ori mai mari decât copiii muncitorilor pentru intrarea în clasa a VI-a și șanse de 4,6 ori mai mari pentru intrarea în clasa a VI-a de liceu. Diferențele cele mai mari sunt față de copiii de agricultori, care acumulează pe lângă handicapul social și pe cel geografic. În ceea ce privește obținerea bacalaureatului, raportul copii de cadre superioare/copii de muncitori era în 1972 de 3,5/1, iar în ceea ce privește prezența în învățământul superior, același raport era în 1971-1972 de 5
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
6-7 ori mai mare decât al celorlalți copii. O creștere semnificativă a riscului de abandon este determinată și de următoarele situații: - familie săracă; - rezidența în mediul rural; - lipsa mamei din gospodărie; - părinți cu nivel de instrucție redus; - părinți tineri; - părinți agricultori sau lucrători pe cont propriu; - gospodărie numeroasă. Analize statistice nu foarte complexe indică faptul că neparticiparea școlară este determinată de obicei de o combinație de situații agravante, precum absența unor venituri sigure în gospodărie, nivelul de instrucție scăzut al părinților
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
facem referire a construit mai multe modele de regresie pe baza cărora a putut identifica anumiți factori ce duc la neparticipare sau abandon școlar: - factori legați de structura ocupațională sau de poziția de pe piața muncii a adulților din gospodărie: ponderea agricultorilor, șomerilor și statutul de lucrător pe cont propriu al capului de familie sporesc probabilitatea neparticipării școlare a copilului; - factori legați de resursele materiale și umane ale gospodăriei: apartenența la categoria celor mai săraci și deținerea unui stoc de educație redus
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cu copilul însuși - poate fi determinată pur și simplu de lipsa de timp și de energie, și nu de dezinteres. Pe de altă parte, cei din clasele superioare, dispunând de cunoștințe și putere, pot să manipuleze mai bine sistemul. Muncitorul, agricultorul, nedispunând de asemenea resurse, pot considera orice încercare de a acționa asupra sistemului ca inutilă. Paradigma atitudinilor, valorilor și motivației nu este inocentă nici din punct de vedere ideologic, dacă nu cumva este utilizată doar pentru confort sau, mai rău
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
odinioară le vei regăsi în rânduielile noastre de acum: în primul rând tagma preoților, separată de toate celelalte, apoi tagma meșteșugarilor, în care fiecare își exercită propriul meșteșug fără a se amesteca cu nimeni altul, tagma păstorilor, a vânătorilor și agricultorilor. Cât despre tagma luptătorilor ți-ai dat seama desigur că ea este aici separată de toate celelalte, lor fiindu-le prescris de către lege să nu se preocupe de nimic altceva decât de război. Mai mult încă, în ce privește felul armelor, lănci
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
hranei în vederea existenței și a vieții. Absolut. A doua este nevoia de locuință, a treia cea de îmbrăcăminte și de cele asemănătoare. Așa este. Să vedem cum va ajunge cetatea să le asigure pe acestea. O dată, îl va avea pe agricultor, apoi pe constructor, apoi pe țesător? Sau vom adăuga acolo și pe cizmar și pe încă un meseriaș dintre cei ce se îngrijesc de nevoile trupului? Desigur. Deci cetatea, redusă la esențial, ar consta din patru sau cinci oameni. Așa
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nevoile trupului? Desigur. Deci cetatea, redusă la esențial, ar consta din patru sau cinci oameni. Așa se pare. Ei bine, nu trebuie însă ca fiecare dintre ei să-și pună munca sa în comun cu ceilalți? Spre pildă, trebuie ca agricultorul, fiind el unul, să asigure grâne pentru patru oameni și să cheltuiască de patru ori mai mult timp și trudă pentru asigurarea hranei pe care o pune în comun cu ceilalți? Sau ar trebui ca el să producă doar pentru
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fiecare face un singur lucru, potrivit cu firea sa, în timpul pe care îl are și fără să se preocupe de alte activități. Întru totul. Este nevoie atunci, Adeimantos, de mai mulți cetățeni decât patru pentru asigurarea nevoilor despre care vorbeam. Căci agricultorul, pe cât se pare, nu-și va face singur plugul, dacă vrea ca acesta să fie bun, nici hârlețul, nici celelalte unelte, câte sunt necesare agriculturii. Și nici constructorul nu va face altfel, căci acesta are nevoie de multe scule. La
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Nu? Așa cred. Trebuie, deci, ca cei de acasă să producă nu numai cele necesare lor, ci și acele bunuri și acele cantități de care alții ar avea nevoie. Trebuie, într-adevăr. Trebuie, atunci, să avem în cetate mai mulți agricultori și încă alți meșteșugari. E nevoie de mai mulți, într-adevăr. Și trebuie să avem și alți oameni, cu sarcina să importe și să exporte fiecare produs. Aceștia sunt neguțătorii, nu? Da. Deci vom avea nevoie de neguțători? Firește. Iar
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
care fiecare are nevoie? Căci din această pricină, creând o comuniune, am înființat cetatea! E limpede - zise el - că oameni vor vinde și vor cumpăra. Rezultă că vom avea o piață și un simbol bănesc în vederea schimbului. Desigur. Însă dacă agricultorul sau vreun alt meșteșugar, aducând la piață din produsele sale, nu ar ajunge acolo în același timp cu cei ce au nevoie să cumpere de la el, oare nu va sta în loc munca sa proprie, atâta vreme cât omul șade la piață? Deloc
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
v-a plămădit a amestecat aur în facerea acelora dintre voi în stare să conducă. De aceea ei merită și cea mai mare cinste. Câți le sunt acestora ajutoare, au argint în amestec, iar fier și aramă se află la agricultori și la ceilalți meseriași”. Fiind voi toți înrudiți, veți zămisli copii mult asemănători cu voi înșivă; se poate însă întâmpla ca un copil de argint să se nască dintr-un părinte de aur și dintr-unul de argint să se
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
care /dintre metale/ este amestecat în sufletul lor. Și, chiar dacă propriul copil s-ar naște cu ceva aramă sau fier într-însul, să nu se arate în nici un chip miloși, ci, dându-i ceea ce merită firea sa, să-1 trimită printre agricultori sau meșteșugari. Iar dacă, în schimb, printre aceștia s-ar naște vreun copil având în el aur sau argint, să-l cinstească, urcându-l printre paznici, ori printre ajutoare. Aceasta deoarece ar exista o profeție, cum că cetatea va fi
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Cum se știe bine, întregul dialog Republica este întemeiat pe o analogie de bază între sufletul individual și structura politică (politeia) a Cetății. Analogia ține de numărul și funcția părților sufletului (părțile rațională, pasională, apetitivă), respectiv ale Cetății (filosofii-regi, paznicii, agricultorii), de relațiile dintre ele în cazul „normal” - raționalul, respectiv filozofii trebuie să conducă -, de virtuțile care sunt identice în cazul individual și cel colectiv (dreptatea, cumpătarea, curajul, înțelepciunea), cât și, în final, de stadiile similare ale alterării și decăderii deopotrivă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
alții. Probabil, la acest aspect se gândea Platon când a atribuit termenului de oligarhie sensul de puterea puținilor. O altă trăsătură negativă, pe care Socrate o prezintă ca fiind cu adevărat criticabilă, este lipsa specializării cetățenilor; fiecare va fi și agricultor, și om de afaceri, și războinic. Este evident de ce această stare este considerată ca o decădere clară, oikeiopragia fiind unul dintre principiile de organizare cele mai importante ale unei cetății pentru Platon și argumentul poate cel mai puternic pe care
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fi altfel preocupată cu agoniseala traiului zilnic, nemaiavând timp de uneltiri contra tiranului. O altă strategie de rămânere la putere este „curățarea” continuă a cetății de acea parte a populației care începe să își ridice vocea împotriva lui, asemenea unui agricultor care va tăia spicele mai mari, un exemplu pe care Platon îl preia din Herodot. El va face exact pe dos decât medicul care alungă ce e rău din trup. Ura cetățenilor îl va obliga pe tiran să își mărească
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
faptul că definirea științei politice ca păstorire a oamenilor nu poate fi funcțională, pentru că omul politic nu poate fi un caz particular al păstorului de animale. Mai mult, acestei definiții i-ar corespunde orice preocupare pentru specia umană (inclusiv negustorii, agricultorii, brutarii, gimnaștii sau medicii). Contestarea modului de a aplica metoda utilizată nu poate să ducă însă la contestarea metodei logice în general. Este doar o demonstrație a faptului că trebuie aplicată o altă procedură. Să o urmărim însă pe cea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în alegerea acestei profesiuni. În Franța, cei care aleg această profesiune aparțin, în ordine, următoarelor categorii socio-profesionale: cadre (termen generic pentru funcționarii cu studii superioare) Ă 33%, profesiunilor intermediare Ă 21,2%, patronilor Ă 16,7%, muncitorilor Ă 11,7%, agricultorilor Ă 7,2%. La noi, deși nu avem studii care să ofere o situație exactă, se poate constata că meseria de profesor se transmite, mulți dintre tinerii aspiranți la această profesiune având părinți tot profesori sau învățători. Cei ce îmbrățișează
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]