4,523 matches
-
Universitatea Galați. 49. Segal, B., ș.a., 1987Metode moderne privind îmbogățirea valorii nutritive a produselor alimentare, Editura Ceres, București; 50. Segal, R., 2002 Principiile nutriției, Editura Academică, Galați, pg. 49-182; 51. Segal, R., Segal, B. ș.a., 1983 - Valoarea nutritiva a produselor agroalimentare, Ed. Ceres, București 52. Segal, R., Segal, B., Gheorghe, V., Vitalie, Ț. 1983Valoarea nutritiva a produselor agroalimentare, Editura Ceres, București; 53. Segal, Rodica & COLAB, 1990 - Analiza senzorială a produselor alimentare, Ed. Tehnică, București,; 54. Vieru R. & COLAB. - Tehnologia dulcețurilor, gemurilor
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
București; 50. Segal, R., 2002 Principiile nutriției, Editura Academică, Galați, pg. 49-182; 51. Segal, R., Segal, B. ș.a., 1983 - Valoarea nutritiva a produselor agroalimentare, Ed. Ceres, București 52. Segal, R., Segal, B., Gheorghe, V., Vitalie, Ț. 1983Valoarea nutritiva a produselor agroalimentare, Editura Ceres, București; 53. Segal, Rodica & COLAB, 1990 - Analiza senzorială a produselor alimentare, Ed. Tehnică, București,; 54. Vieru R. & COLAB. - Tehnologia dulcețurilor, gemurilor, siropurilor și jeleurilor, 1974; 55. *** 1984,Îndrumător pentru instruire tehnologică și de laborator în industria alimentară, Ed.
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
lungul timpului, a împiedicat trecerea de la producția meșteș ugărească la cea industrială la scară mare, construcția recentă a acestor elemente de infrastructură făcând ca industria locală să se afle întrun stadiu incipient. III.2.1. Meșteșugurile specializate în prelucrarea produselor agroalimentare Prelucrarea cerealelor în vederea preparării alimentelor de bază a constituit una dintre cele mai vechi ocupații casnice. în acest scop, primele trepte ale evoluției sociale au fost râș nițele și pivele. Mai târziu, în epoca modernă, apar morile (de vânt, apoi
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
rândul său un nivel scăzut al producției agricole finale destinate comercializării (de 4 ori mai mică în România 335 USD/ha, față de 1425 USD/ha în UE). România are cel mai ridicat deficit comercial (poate chiar din Europa) în ceea ce privește produsele agroalimentare. Acesta a atins în anul 2000 cca 600 mil USD iar în 2001 peste 774 mil USD (cel mai mare din anul 1990) (Berca M, 2002). Starea actuală a agriculturii românești ridică probleme în protecția plantelor privind: monitorizarea suprafețelor agricole
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
reglementări care completează Legea nr. 5/1982 referitoare la fabricarea, comercializarea și utilizarea produselor fitosanitare, la controlul calității, comercializarea și folosirea semințelor și materialului săditor, aspecte privind carantina internă și externă. După 2002 s-au elaborat reglementări referitoare la produsele agroalimentare și ecologice, la reorganizarea activității de protecția plantelor și OM 95/224 din 2001 privind stabilirea nivelurilor maxime de reziduuri de pesticide în plante și produse vegetale. Trebuie să menționăm că în domeniul reziduurilor de pesticide, în anul 2002, a
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
anumite valori ale acetor reziduuri, care poartă denumirea de limite maxime admise (L.M.A.) și se exprimă în părți per milion (ppm) sau mg de substanță activă la kilogramul de produs agricol. Zeamă bordoleză 5 (fructe) Zineb 0,6 (produse agroalimentare) Pentru evitarea acumulării de reziduuri trebuie respectate următoarele cerințe: * Produsul de tratat se va alege cu foarte mare rigurozitate, în funcție de momentul aplicării și fenofaza plantei; * Reducerea numărului de tratamente doar la cele strict necesare; * Alternarea produselor aplicate din grupe chimice
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
zonele rurale permite încurajarea activităților tradiționale locale, cum ar fi artizanatul, dar și dezvoltarea unui comerț specific și crearea de noi locuri de muncă; - turismul rural determină creșterea veniturilor locuitorilor din localitățile rurale generate de valorificarea resurselor locale, de produsele agroalimentare ecologice pentru consumul turiștilor sau vânzarea către aceștia și potențialul turistic existent (pentru agrement, excursii etc.). - turismul rural este un factor dinamizator al procesului de creștere a calității vieții în mediul rural. Prin aportul direct al turismului rural la încasările
IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]
-
și a tipurilor de contracte pentru mărfuri și hârtii de valoare tranzacționate la bursă; formarea unor specialiști capabili să îmbine pregătirea tehnică cu cea economico-financiară, astfel încât prin intermediul instituției bursei, să se poată influența dezvoltarea și consolidarea firmelor agricole și/sau agroalimentare, în condiții de eficiență economică maximă. Sunt dezvoltate o multitudine de aspecte teoretice, dar se prezintă și numeroase exemple concrete, atât din activitatea burselor din România, dar mai ales, din cadrul unor prestigioase burse din lume. Exemplele concrete prezentate se referă
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
mâna cu palma îndreptată spre corp. Pumnul stâng echivalează cu un cent, iar combinațiile degetelor ținute pe orizontală semnifică diferite valori bănești etc. Tranzacțiile de la bursa din Chicago interesează pe toți cei ce se ocupă cu producția și comercializarea produselor agroalimentare din întreaga lume. În general, în Statele Unite, clienții se adresează unor organizații specializate în plasarea acestora către agențiile bursiere. Aceste organizații au menirea de a urmări în mod permanent activitatea agențiilor și ordinele clienților sub aspectul legalității bursiere. În acest
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
din mărfurile respective. Contractul reprezintă o cantitate specifică fiecărei mărfi și este stabilit de bursă, care corespunde unei cantități de marfă corespunzătoare valorii bănești minime admise la bursă, în cadrul acestui tip de piață. Se poate tranzacționa, pe această piață, mărfuri agroalimentare, metale, produse chimice și petroliere, materiale de construcție etc. În piața a doua, se negociază, după specific bursier, un număr mare de mărfuri fungibile, care nu prezintă însă aceeași continuitate tranzacțională, față de cele de pe prima piață. De această dată, brokerii
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
vite vii), Bolsa de Mercadorias y Futuros Sao Paolo (vite vii), London Fox (porcii vii). Carcasele de porc și puii de găină se negociază la bursa Chicago Mercantile Exchange, iar lâna, la Tokyo Commodity Exchange. În România bursele de mărfuri agroalimentare au luat ființă relativ recent (în anul 1929 prin promulgarea „Legii Madgearu”), iar activitatea acestora a încetat în anul 1946. După anul 1990, au apărut preocupări pentru reînființarea burselor de mărfuri agroalimentare și mai ales a celor de cereale. Astfel
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
Tokyo Commodity Exchange. În România bursele de mărfuri agroalimentare au luat ființă relativ recent (în anul 1929 prin promulgarea „Legii Madgearu”), iar activitatea acestora a încetat în anul 1946. După anul 1990, au apărut preocupări pentru reînființarea burselor de mărfuri agroalimentare și mai ales a celor de cereale. Astfel, prima bursă de mărfuri agroalimentare a fost constituită în orașul Slobozia în anul 1994. În prezent, în funcție de condițiile zonale favorabile dezvoltării unui comerț cu cereale în cadrul economiei de piață, urmează a se
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
recent (în anul 1929 prin promulgarea „Legii Madgearu”), iar activitatea acestora a încetat în anul 1946. După anul 1990, au apărut preocupări pentru reînființarea burselor de mărfuri agroalimentare și mai ales a celor de cereale. Astfel, prima bursă de mărfuri agroalimentare a fost constituită în orașul Slobozia în anul 1994. În prezent, în funcție de condițiile zonale favorabile dezvoltării unui comerț cu cereale în cadrul economiei de piață, urmează a se organiza noi burse de mărfuri agroalimentare în Cluj Napoca, Bacău, Timișoara, Constanța, Craiova etc.
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
de cereale. Astfel, prima bursă de mărfuri agroalimentare a fost constituită în orașul Slobozia în anul 1994. În prezent, în funcție de condițiile zonale favorabile dezvoltării unui comerț cu cereale în cadrul economiei de piață, urmează a se organiza noi burse de mărfuri agroalimentare în Cluj Napoca, Bacău, Timișoara, Constanța, Craiova etc. Deoarece piața cerealelor din România este o piață insufient organizată, pentru producători, procesatori, comercianți și alți operatori implicați pe piața cerealelor apar o serie de inconveniente, cum ar fi: circulație greoaie a informațiilor
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
la un preț aflat sub prețul de vânzare al uleiului de soia și al alimentelor pe bază de soia. Diferența de preț se mai numește și marja de profit. Încercând să determine o relație favorabilă între aceste prețuri, managerul firmei agroalimentare ce procesează soia, de exemplu, va achiziționa contracte futures pentru soia și va vinde contracte futures pentru ulei și alimente pe bază de soia. Managerul va acționa conjugat pe piața futures, construind o strategie formată din două operațiuni de hedging
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
o mare parte din ea a luat drumul Reichului, Germania va livra României unelte și mașini pentru desecarea mlaștinilor și irigarea terenului, cât și Îngrășăminte artificiale. În acord nu se făcea nici o mențiune privitoare la intenția de dezvoltarea a industriei agroalimentare În țara noastră. Despre acest al doilea punct al tratatului, I. Antonescu va mărturisi, În cadrul procesului său din 1946, că pe baza lui „s-au importat din Germania 8 500 tractoare, 14 200 grape, 5 600 semănători, 70 852 pluguri
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Spiridon Lucian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93563]
-
rândul său un nivel scăzut al producției agricole finale destinate comercializării (de 4 ori mai mică în România - 335 USD/ha, față de 1425 USD/ha în UE). România are cel mai ridicat deficit comercial (poate chiar din Europa) în ceea ce privește produsele agroalimentare. Acesta a atins în anul 2000 cca 600 mil USD iar în 2001 peste 774 mil USD (cel mai mare din anul 1990) (Berca M, 2002). Starea actuală a agriculturii românești ridică probleme în protecția plantelor privind: monitorizarea suprafețelor agricole
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
reglementări care completează Legea nr. 5/1982 referitoare la fabricarea, comercializarea și utilizarea produselor fitosanitare, la controlul calității, comercializarea și folosirea semințelor și materialului săditor, aspecte privind carantina internă și externă. După 2002 s-au elaborat reglementări referitoare la produsele agroalimentare și ecologice, la reorganizarea activității de protecția plantelor și OM 95/224 din 2001 privind stabilirea nivelurilor maxime de reziduuri de pesticide în plante și produse vegetale. Trebuie să menționăm că în domeniul reziduurilor de pesticide, în anul 2002, a
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
care poți să te bucuri împărtășindu-le cu alții, transpunându-le pe o pânză printr-o varietate de stiluri și culori.” Născută la 23 octombrie 1987, în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin. Studii: Liceului teoretic „Diaconovici-Tietz”, Reșița; Facultatea de Tehnologia Produselor Agroalimentare, Timișoara. Debut 2002 Oșovei Dumitru Pictor Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980. P Panamarciuc Ina Diana 1975 Pictor „Zugrăvirea unei icoane este iubire. Cu fiecare icoană pe care o făuresc, scriu cu pensula pe
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de Securitate Analiza Informațiilor (2014) la Universitatea București. Domeniile de interes sunt securitatea alimentară, analiza relațiilor internaționale, juridic-administrativ, cercetare sociologică, management de proiect etc. Până în prezent a publicat numeroase articole în reviste de specialitate. Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu, Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării (c) 2015 Institutul European, Iași www.euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României PĂTRĂȘESCU NEACȘU, STELUȚA MĂDĂLINA Agrointelligence: securitatea agroalimentară - o
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării (c) 2015 Institutul European, Iași www.euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României PĂTRĂȘESCU NEACȘU, STELUȚA MĂDĂLINA Agrointelligence: securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării / Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu ; pref.: Teodor Frunzeti. - Iași : Institutul European, 2015 Bibliogr. ISBN 978-606-24-0124-5 I. Frunzeti, Teodor (pref.) 63165 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
Institutul European, 2015 Bibliogr. ISBN 978-606-24-0124-5 I. Frunzeti, Teodor (pref.) 63165 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA STELUȚA MĂDĂLINA PĂTRĂȘESCU NEACȘU AGROINTELLIGENCE Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării Prefață de Teodor Frunzeti INSTITUTUL EUROPEAN 2015 CUPRINS Abrevieri / 9 Prefață (Teodor Frunzeti) / 11 Introducere / 15 Partea I De la intelligence economic la agrointelligence. Paradigma Geo-Agro-Eco-Bio-management informațional a securității alimentare / 19 Capitolul 1. De la intelligence economic
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
4. Culegerea de informații prin metoda observației / 100 3.5. Culegerea de informații primare prin metoda interviului / 102 3.6. Lista de control a securității alimentare / 106 3.7. Structurarea analizei securității alimentare / 110 Capitolul 4. Avertizare timpurie în securitatea agroalimentară prin scenarii de evoluție / 115 4.1. Secțiunea I: Etapele de construire a scenariilor de evoluție / 117 4.1.1. Etapa 1: Stabilirea parametrilor / 117 4.1.2. Etapa 2: Descrierea și particularizarea securității alimentare actuale / 118 4.1.3
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
surse deschise / 173 3.2. Colectarea de informații secundare din surse deschise / 174 3.3. Dependența și influența variabilelor dominante / 181 3.4. Analiză pe scenarii / 182 3.5. Indicatorii de avertizare timpurie / 186 Capitolul 4. Propunere cadru de strategie agroalimentară la nivel național / 189 4.1. Orientări strategice / 189 4.2. Axe strategice de securitate alimentară la nivel național și european / 189 În loc de concluzii / 192 Nevoia de cultură de securitate agroalimentară prin cunoaștere și informație în noul context bio-eco-geo-economic globalizat
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
avertizare timpurie / 186 Capitolul 4. Propunere cadru de strategie agroalimentară la nivel național / 189 4.1. Orientări strategice / 189 4.2. Axe strategice de securitate alimentară la nivel național și european / 189 În loc de concluzii / 192 Nevoia de cultură de securitate agroalimentară prin cunoaștere și informație în noul context bio-eco-geo-economic globalizat / 195 Bibliografie / 199 Abrevieri Codex - Comisia Codex Alimentarius FAO - Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură GATT - Acordul General pentru Tarife și Comerț GM - Modificări genetice IE - Intelligence Economic OGM - Organism
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]