1,692 matches
-
din care se pregătea borșul, drobul și friptura. Slujba de paști, știam din totdeauna, începea sâmbătă noaptea, eram prezenți din timp, nici n u puneam geană pe geană, că avusesem atâta treabă, iar p e la ora 12, cu tot alaiul bisericesc, vecini și oameni din întreg satul, ba și rude venite în ospeție, înconjuram biserica și cântam, însoțind vocea clară a preotului și cântăreților care de la strană coborâseră în mijlocul nostru, „Hristos a înviat din morți, Cu moartea pre moarte călcând
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
e în altă parte... Tipuri de trecere Cum ne trecem și ne petrecem viața? O bună întrebare pentru mahmureala obștească de după sărbători. Ești obosit, nu prea sprințar la minte, dezabuzat. Te vizitează, palid, gândul deșertăciunii (și balastul indigestiei), cu tot alaiul lor de plati tudini solemne. Ce sens au lucrurile? Cum trăim? La ce bun? Ca să mă simt cât de cât activ și inteligent, încropesc, în grabă („în grabă“ e mult spus), un inventar: câte tipuri de trecere prin viață există
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
simt vinovat“, „sunt îndrăgostit și nu mai sunt bun de nimic“ n-au ce căuta în vocabularul iubirii. Iubirea adevărată e creatoare, mobilizatoare, restauratoare. E tonică, simplă, vitală. Amără ciunile, neîncrederea, infernul geloziei, suspiciunile mărunte, spaima de viitor și tot alaiul de indispoziții cotidiene care confiscă uneori, inflaționar, viața cuplului sunt preliminarii și semne ale ratării. Iubirea fericită este, dimpotrivă, un corelativ al reușitei umane, o bine cuvântare care îmbogățește și înfrumusețează inventarul destinului pământesc. Fericirea se multiplică atunci când e atentă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ceea ce se cuvenea cezarului. Pe seară, mirele împreună cu prietenii lui cei mai apopiați, care la nunțile domnești sunt numiți cavaleri de onoare, împreună de asemenea cu unu, doi, dintre muzicanții angajați se duc la nănași, pe care îi iau cu alai și de unde cu toții merg la casa miresei. În caz că e vreme frumoasă se organizează joc în ograda acesteia, se bea un pahar, două, de băutură, vin sau rachiu, după preferințe, se servesc și oarece gustări, poate și o felie de hencleș
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ce se va prelungi destul de mult, tinerii vor fi cei mai harnici. Îmbrăcați de sărbătoare, ei se vor aduna la casa miresei și a mirelui, fiecare la acela de care a fost invitat. Cele două grupuri apoi se reunesc, constituie alaiul de nuntă și pleacă, fără miri după nănași. În curtea nănașului se ncinge joc și veselie, se bea rachiu direct din sticla ce merge din mână în mână și se fac strigături speciale pentru nași : Câtu-i satu’ nost de mare
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Și vino cu noi la drum. Umple-ți punga cu bani, bine Să nu ne faci de rușine ! Ia și două lumânări Să-i cununi pe-ăi doi bujori! U iu, U iu iu! Nănașii ies din casă, se alătură alaiului și pleacă cu acesta la casa mirelui, unde tinerii nuntași întrețin atmosfera de veselie strigând de data asta versuri potrivite mirelui: Dulce-i gura mirelui, Ca boaba strugurelui, Ca o boabă de cireașă, Știe miresuca noastră ! U iu, U iu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cele lunci, Și frunza din nouă nuci, Pân-n-o face plopu nuci, Și răchita mere dulci. Atuncea și nici atunci. U iu, U iu iu ! De la casa mirelui, după ce nănașii îl iau în primire pe acesta, gata pregătit, întregul alai pleacă la casa miresei, strigăturile de acuma se adresează acesteia: Acolo alaiul e așteptat cu porțile larg deschise cu stâlpii frumos împodobiți de sărbătoare, cu crengi de brad, cu flori și cu multă verdeață. Un grup de fete și borese
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nuci, Și răchita mere dulci. Atuncea și nici atunci. U iu, U iu iu ! De la casa mirelui, după ce nănașii îl iau în primire pe acesta, gata pregătit, întregul alai pleacă la casa miresei, strigăturile de acuma se adresează acesteia: Acolo alaiul e așteptat cu porțile larg deschise cu stâlpii frumos împodobiți de sărbătoare, cu crengi de brad, cu flori și cu multă verdeață. Un grup de fete și borese, proaspăt sosite, cele ma bune de gură, strigă acum chiuituri cu referire
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cunună. De la frați de la surori, De la grădina cu flori, De la fete și feciori. De la straturi din grădini, De la neamuri și vecini, Că te duci printre străini. Și te plânge maică-ta Că nu ști’ când te-o vedea ! Apoi întregul alai se deplasează către biserică, unde se va desăvârși ceremonialul cununiei religioase. în frunte merg muzicanții, apoi nănașu de braț cu mireasa, apoi nănașa la braț cu mirele și în sfârșit în urma lor se aliniază toți invitații care doresc să participe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
demonstreze mulțumirea sufletească cu care toată suflarea participa la întocmirea unei noi familii, la cheful de petrecere și la atmosfera de voie bună a tuturor nuntașilor. Nașii pregăteau un steag, deasemenea foarte frumos, în culori vii, optimiste, care în structura alaiului însoțea căruța acestora, și era purtat de un flăcău chipeș, rudă apropiată a nănașului, un frate mai mic sau un nepot. Acesta trebuia să ducă steagul cu mândrie și demnitate și să-i poarte mare grijă, pentru că ceilalți tineri nuntași
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cerneală, Scrie-mă cu rumeneală. Bucuroasă eu te-aș scrie, Dară nu mai am hârtie Că hârtia s-o gătat, Rumeneala s-o vărsat. Da’ te-oi scrie cu cerneală, Cu cerneală, cu sineală... Decedații căsătoriți merg la cimitir cu alaiul condus de preot. De-a dreapta și de-a stânga mortului se deplasează una sau mai multe femei, care foarte discret cântă bocete. Până a putut umbla, pentru rudele ei cele mai apropiate, bocitoare foarte conștiincioasă, a fost Lonoaica.Tinerii necăsătoriți
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de Craiova, altul la Nord de Slatina și celălalt la Nord-Est de Târgul Jiu, ar fi apărut pe harta țării noastre, urmare roirii locuitorilor Cârțișoarei în vremuri de tristă bejenie, cel mai probabil atunci când aceștia s-au putut lipi de alaiul marelui Voievod și Herțeg, Radu Negru, așa cum probabil oameni din Viștea s-au dus să se așeze acolo unde au fondat un Târg al Viștenilor -Târg ot Viștea-, din care se va ridica mai întâi sătucul acela numit Târgoviște, care
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Pentru ca într-o bună zi să-i văd culcați în sicriu: erau aceiași, atât doar că stăteau nemișcați, dornici să meargă în ultima lor vizită. Doar o dată mai voiau să-și dea importanță, să treacă prin sat cu muzică și alai, legănându-se în trăsura lor cioplită ca într-o verandă călătoare. Dumnezeu le ceruse îndărăt materia primă din care-i alcătuise, ținutul îi devorase și el o dată cu anotimpul. Abia dacă mă gândeam la ei în timp ce mă-mpodobeam cu literele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
moară după șapte zile și alții. În anul următor, în 1247, la plecarea din Tartaria lui Batu-khan și intrarea în Cumania, Ioan Plano Carpini a întâlnit, mergând spre aceeași curte și cu același scop pe principele Roman, care intra cu alaiul său, și pe principele Olaha, care ieșea cu alaiul său. Principele Roman a fost identificat de către Gh. Brătianu în persoana lui Roman, al doilea fiu al lui Danilo, principe de Halici, iar principele AlohaXE "Aloha/ Vlacha/Vlachata, cu un voievod
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în 1247, la plecarea din Tartaria lui Batu-khan și intrarea în Cumania, Ioan Plano Carpini a întâlnit, mergând spre aceeași curte și cu același scop pe principele Roman, care intra cu alaiul său, și pe principele Olaha, care ieșea cu alaiul său. Principele Roman a fost identificat de către Gh. Brătianu în persoana lui Roman, al doilea fiu al lui Danilo, principe de Halici, iar principele AlohaXE "Aloha/ Vlacha/Vlachata, cu un voievod român, Vlacha sau Vlachata, eroii mitici ai unei cronici
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
artă - imagini din expoziția permanentă Galeria „ALFA” / „Saloanele Moldovei 2006” Niccolo Livaditti (1804 - 1858 Karl Storck (1826 1887 Theodor Aman (1831 1891 Portret de fată Bust de femeie Femeie la pian ulei/pânză, marmură, ulei/lemn, Nicolae Grigorescu (1838 1907 Alai de nuntă la țară ulei/pânză Ion Andreescu (1850-1822 Ștefan Luchian (1868 1916 Drum în sat Peisaj de iarnă ulei/pânză, pastel/hârtie, Gheorghe Petrașcu (1872 -1949 Peisaj cu bărci și lac ulei/carton, Theodor Pallady (1871 1956 Iosif Isser
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Moș Șutu îl aducea imediat la realitate : Hai cu tata, dumane ! Hai ! Ce vă chiorâți, bă ? Se răstea apoi la noi. N-ați mai văzut animal? O făcea mai mult de formă. Se vedea cât colo că îi place grozav alaiul gălăgios care îl urma. Am fost însă martori oculari la un eveniment cu adevărat dramatic. Unul dintre buhaii comunali a turbat, nu mai știu în ce înprejurări. Și nu mai putea fi stăpânit. S-a hotărât împușcarea lui. Execuția a
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cu ea la piață. Cât am mai stat cu ei de vorbă, am auzit cum fanfara cânta imnul statului nostru. Am ieșit foarte surprinși să vedem ce este. Tocmai atunci ieșeau din biserică doi tineri care se cununaseră, urmați de alaiul nuntașilor. După imn, fanfara a cântat melodii popul are și nuntașii au jucat făcând o horă mare în drum. M-am bucurat auzind imnul țării noastre într-o țară străină. M-am gândit atunci la emoțiile sportivilor români care obținând
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
1686, escadroanele polone au trecut Prutul, iar în dimineața zilei de 16 august, regele Jan Sobieski sosește la Iași, trecând pe lângă „frumoase mânăstiri”. Locuitorii capitalei, printre care se găseau mulți preoți, cu muzici (coruri) și icoane, l-au condus cu alai în oraș. Mai întâi, regele a vizitat o modestă biserică catolică, apoi biserica metropolitană, unde a fost primit de mitropolitul Dosoftei. Picturile bisericii i-au impresionat pe oaspeți. Mitropolitul l-a omagiat pe rege într-un discurs și a înălțat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Autorul Jurnalului descrie zidurile și plafonul, unde se găseau flori mici, delicat pictate pe fond de aur chinezesc. E vorba de renumita Sală gotică din palatul lui Vasile Lupu, lângă biserica Trei Ierarhi. A doua zi, dimineața, la 17 august, alaiul regal s-a întors la Țuțora, în mijlocul oastei polone. La 22 august, armata polonă și-a continuat drumul, dar fiind hărțuite de tătari, au înaintat foarte greu și cu pierderi, pe valea Lăpușnei. Ajunși la Gura Văii (Gura Sărății), polonii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
E destul să zic că era frate cu marele artist dramatic Matei Millu, Molièrul României, care a însuflețit scena română aproape jumătate de secol. În momentul când căruța a tras la scară, mi-a ieșit înainte Millu, vesel, cu mare alai, încunjurat de vro trei câni, căci și el era iubitor de animale și fusese în tinereță un călduros discipul a lui Nemrod. Se înțelege de la sine că stăpânul m-a primit cu brațele deschise ca pe un frate mai mic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
fiecare coșere încăpătoare, vite în ocol, case curate, bine văruite, acoperite cu draniță 182 și împrejmuite cu grădini pline de pomi roditori. De câte ori treceam prin sate, toți cânii întărtați 183 de veselia noastră gălăgioasă ne ieșeau înainte și ne făceau alai, iar copiii se uitau al noi cu ochi mari plini de mierare, neînțelegând cum se poate ca niște boieri de târg să umble în carul cu boi. Așa am mers vreo trei oare suind dâmburi, scoborând văi, trecând sate, curmezișind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
anunțase prin portavoce că după Piața Universității noile oficialități vor depune coroane de flori acolo. După calculele mele, cam peste 30-35 de minute, era timpul să apară primele autoturisme ale poliției, așa-zișii antemergători, care pregăteau sosirea autorităților cu întregul alai la cel de al treilea loc, stabilit de noile autorități. Am așteptat încă aproape o oră, până când un echipaj de poliție a sosit la intrarea în piață și mi-a explicat ce se întâmplase după plecarea coloanei din Piața Palatului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
materia citită și învățată, poate că înțelegeam și compartimentam mult mai multe dar aș fi pierdut din trăirile spontane și aș fi raționalizat prea mult lucruri care, bănuiesc, nu prin rațiune trebuie absorbite. După masa de prânz pornim cu tot alaiul către râu (observ că activitățile pe aici nu prea sunt individuale, când cineva face ceva apar toți prietenii și toată familia să-l susțină). Sandra cu Alfonso sunt îmbrăcați în alb și au la gât coliere dintr-un fel de
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cadrul ușii cu persoana ei forte, le făcu semn să se îndepărteze. Precedat de călugărița cu înfățișare de jandarm, care deschidea drumul, flancat de două supraveghetoare, alese dintre cele mai impozante, și urmat de doamna Walter, econoama cinquangenară, care încheia alaiul, tânărul preot, palid și frumos, părăsea cu mare pompă lăcașul. Avea aerul unui monarh confiscat de niște șefi de triburi, care, sub pretextul adorației, nu-l lăsau să facă liber nicio mișcare. Silită să se lipească de perete odată cu celelalte
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]