10,591 matches
-
Europa, S-a schimbat schimbarea...; 4. rubrica În gura leului; 5. Consfătuirea Națională a Intelectualilor de la Sate; 6. Institutul Național de Personalism; 7. Asociația Fundațiilor pentru Dezvoltare Rurală; 8. lansează, la 175 de ani de la apariție, noua serie a revistei Albina, care, din 2002, devine Albina Românească; 9. în revista Pluralitas, lansează ipoteza Personalismului Diacronic și publică Idei personaliste de actualitate în opera lui C. Rădulescu-Motru; 10. în 2005 lansează conceptul de Societate Civilă Transnațională; 11. ca profesor universitar, creează, în
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
4. rubrica În gura leului; 5. Consfătuirea Națională a Intelectualilor de la Sate; 6. Institutul Național de Personalism; 7. Asociația Fundațiilor pentru Dezvoltare Rurală; 8. lansează, la 175 de ani de la apariție, noua serie a revistei Albina, care, din 2002, devine Albina Românească; 9. în revista Pluralitas, lansează ipoteza Personalismului Diacronic și publică Idei personaliste de actualitate în opera lui C. Rădulescu-Motru; 10. în 2005 lansează conceptul de Societate Civilă Transnațională; 11. ca profesor universitar, creează, în 2007, un curs de Meritocrație
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
Lumea s-a obișnuit în sensul că dacă acum 5-6 ani se cumpărau cu preponderență pe online cărți, componente de IT& C, în acest moment cumpărăm pe net aproape orice: produse alimentare - chiar și fresh nu doar conservate-, miere de albine de la producătorii tradiționali, până la fashion, care este un sector ce avansează foarte mult. Nu știu dacă putem cumpăra nave spațiale, dar ideea este că putem cumpăra aproape orice tip de produs pe internet, chiar și în România. Sigur că în
Cum poti „vinde” o poveste pentru a salva o viata [Corola-blog/BlogPost/92805_a_94097]
-
la care asistă cu durere și revoltă interioară, despre generozitatea lui sufletească nu s-a scris. I-am fost elev, i-am fost învățăcel la Cenacul literar pe care-l conducea cu înțelepciune la Casa de cultură a urbei, Palatul Albina, dar nu i-am fost un apropiat cum i-au fost alți tineri de-o vârstă cu mine. L-am redescoperit pe domnul Alexandru Popescu Tair prin câteva scrisori pe care le-a trimis, de-a lungul timpului, unui bun
Alexandru Popescu Tair – Poetul oraşului [Corola-blog/BlogPost/93016_a_94308]
-
Răspunsul la criză și excluderea socială sunt acțiunile și modele pozitive. Organizația Femeilor Imigrante „Melissa” („Albina”) a desfășurat, duminică 15 iunie a.c., la sediul acesteia din str. Ferron 18, Piața Victoria, Atena, o acțiune de comunicare, dezvoltare a relațiilor intre diferite comunități de femei străine, și nu numai, din Grecia și de proiectare a planurilor acțiunilor
Participare românească la reuniunea Organizaţiei Femeilor Imigrante „Melissa” din Atena [Corola-blog/BlogPost/93073_a_94365]
-
ambalare Sigilare borcane și conserve E938 Argon Gaz pentru ambalare Sigilare borcane și conserve E920 L-cisteina Agen tratare făină Produse de panificație E903 Ceară de Candelilla Agent de separere/glazurare Produse de cofetărie, gumă de mestecat E901 Ceară de albine Agent de separare/glazurare Produse de cofetărie, gumă de mestecat E640 Glicina Potentator de aroma Produse de panificație E570 Acizi grași Emulgator/agent antiaglomerant Produse de patiserie, gumă de mestecat E558 Bentonita Agent de separare Sucuri de fructe E553 Silicat
Lista completă a E-urilor şi alimentele în care se găsesc [Corola-blog/BlogPost/93031_a_94323]
-
pentru vârsta să, Georgi continuă să îngrijească 140 de stupi aflați pe două câmpuri diferite. O parte din stupi se află în zona Brezovo, în timp ce cealaltă parte în satul Smilet, Bulgaria, parcurgând zilnic kilometrii întregi pentru a avea grijă de albine. El mărturisește ca metodă de a fi mereu tânăr este aceea de a urma un remediu magic pentru o viață sănătoasă! După câteva discuții purtate cu acesta, l-am rugat să ne dezvăluie și nouă secretele rețetei lui. Nu a
Reteta miraculoasa pentru o viata lunga si sanatoasa – Facuta de un apicultor in varsta de 95 de ani! [Corola-blog/BlogPost/93332_a_94624]
-
ești printre noi, Tu spui lucrurile drept Și esti cel mai înțelept: Când o să apară iară Mult dorita primăvară? Am fost ieri până-n zăvoi, Trist am venit înapoi. Nici urmă de păsărică, Nicio mică floricică, N-am zărit neam de albină, Nici miros fin de sulfină. Peste tot omăt pufos, Așezat în straturi, gros. Piuit-am, am strigat, Nimeni nu m-a ascultat. Am trimis în vânt chemare, N-am aflat în jur suflare. Iarna asta, frățioare, M-am topit de
SĂ VINĂ PRIMĂVARA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383156_a_384485]
-
zi de zi, treptele spre chilia sa de la Mănăstirea Sihăstria: „Ei vin, săracii, aduși de îngerii lor păzitori..., fiecare cu năcazuâ lui..., el vine cu credință și, dacă se tămăduiește, nu-i de la mine, îi de la Dumnezeu!... Vin, săracii, ca albinele; când îi văd, m-apucă plânsu'..., aleargă, săracii, ca să câștige iertarea păcatelor, pentru credința lor curată cu care aleargă la Domnul...“ Câtă dragoste, smerenie și durere fără margini răzbat din aceste cuvinte!... Părintele Ilie Cleopa a împlinit cuvintele Mântuitorului „Mer
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
acei ani de școală. Era pe la sfârșitul clasei a treia, la început de iunie. Curtea școlii era plină de caiși plantați cu pricepere de mâna de gospodar a domnului Arsu. După o primăvară blândă și generoasă, ajutați și de hărnicuțele albine, tinerii și viguroșii caiși își umpluseră crengile cu acele boabe de smarald pe care le ajutau să crească, pompând în ele seva lor de grijulii „părinți”. Că visul oricărui pom este să facă fructe cât mai frumoase și cât mai
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
cu ochi umezuri și își alintă duios iezi pășesc catifelat prin luminișii zglobii primii miei zburdă pe dealuri Dochia își aruncă din cojoace unul câte unul pe toate salutând astfel prea plecată supusă schimbarea domniei s-au pus pe treabă albinele și se trezesc din somn urșii.
SE SCHIMBĂ DOMNIA NATURII(DIN VOLUMUL ,,UN VIS CU PARFUM DE AMURG PUBLICAT ÎN 2017 LA EDITURA ARMONII CULTURALE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383191_a_384520]
-
unor oameni de toată isprava ca, de altfel, și neamul lor, neamul Răzeșenilor. Și Mira se trezi cum îi răspunde mătușii la întrebarea presupusă: cum de ține minte? Păi, cum să fi uitat?! Era așa frumoasă amiaza aceea, se auzeau albinele și bondarii zburând prin crengile pomilor încărcați de roade și... Marietei îi picurară lacrimi șiroi. Ca să le ascundă, apucă vasul cu flori, dovedind o nebănuită putere. Rămase așa, aspirând mirosul florilor, până ce Mira termină de povestit. Trecuse timpul. Era mai
CAPITOLUL 4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383229_a_384558]
-
aur, în lumina parcă ireală a dimineții, eu ies în livada cu cireși înfloriți pentru a admira frumusețea inefabilă a naturii. M-am așezat încântată pe o bancă, privind cum boarea fura puful păpădiilor și îl purta pe aripile sale. Albinele căutau nectar pe tinerele floricele îmbătate de parfumuri. Am auzit că diminețile calde de primăvară îndeamnă la visare... Așa și este. Stând chiar foarte confortabil pe bancă, am adormit, deschizându-mi-se poarta spre vise. De visat, visez mereu, dar
Magia există. In: ANTOLOGIE:poezie by Simona Antoniac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_656]
-
mințile luminate, în care capete plecate, sub ce mâini împreunate? Unde-s fripturile, unde torturile, unde mi-s cărțile, slujnicele, pantofii de-atlaz, luleaua, rădvanul, cafeaua? Unde-mi sunt câinii, paharnicul, vornicii, zimbrii și urșii? Dar blănile lor? Unde-s albinele, sfecla*, cotnarul, unde mi-e vinul, în general? Ubi sunt? — Minunat ai grăit! - ridică Huruzuma ochii spre Barzovie. Ia uită-te ce-a înțeles asta din tot ce-a spus Vodă! - mormăi spătarul Vulture către Metodiu. — Femeia tot femeie! - suspină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
existenței tupilate și libere care pe atunci creștea cu sutele de mii pe generoasele dealuri urmate de fertile văi, soarele trecu încet, inexorabil în crucea amiezii. Era o zi minunată. Ciocârlia se înălța voioasă în văzduh după vreo musculiță inconștientă, albinele bâzâiau harnice în căutarea prăzii, fluturii își etalau întreaga paletă a coloritului lor, demn de pensula unui Kandinsky, iar muștele, cu excepția locului unde adăstau caii, erau puține. La marginea pădurii se puteau vedea vreo cincizeci de zimbri păscând falnic, demn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
petrec acolo niște lucruri că mi se fac penele măciucă. — Și în vremea asta vistieria se golește văzând cu ochii - spuse Ximachi cu obidă. Birurile nu mai are cine le strânge. Vacile nu mai are cine le duce în ciurdă. Albinele nu mai au unde se roi. Pârjolurile se țin lanț. în găini parc-a dat strechea. Oile s-au retras la munte, mai coboară-le dacă poți. Mănăstirile n-are cine le termina. Târgurile s-au umplut de praf, abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
peripatetici, din satiricii latini, din presocratici, din neoplatonicieni, din Alixăndria sau din Organonul aristotelic, pe scurt o întreagă bibliotecă ambulantă din care Ianis împrumuta în țările dunărene pe grâu, orz, ovăz, rachiu de pere, icre de morun și miere de albine. Suntem deci pe mare, într-o frumoasă dimineață cu soare. O, Mare Neagră! Câți poeți, prozatori, critici nu ți-au cântat cu meșteșugite cuvinte valurile vijelioase! Pe câți mateloți cuprins-ai de-ai morții reci fiori! Câte lighioane groaznice la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
coborâtă temporar în spațioasa pivniță, avându-se în același timp în vedere să nu-i lipsească nimic din ceea ce ar fi putut să-i schimbe neînduplecata complacere în starea de feciorelnicie: vin roșu, fripturi în sânge, opulente smochine, miere de albine cu sâmburi de nuci, vin de coacăze și mult măcriș proaspăt. Timp de câteva zile nu se întâmplă nimic important: fata rezistă cu brio tuturor asalturilor pe care i le dădeau fără încetare globulele roșii, gândurile păcătoase, cei doi temniceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Barzovie-Vodă. în cheamă Broanteș, dar din păcate nu va putea vorbi cu domnia-ta, căci turcii, încercând să-mpiedice răspândirea Cuvântului, i-au tăiat limba. Ți-a rămas, nefericite copil, mâna - zise cu blândețe Radu Stoenescu-Balcâzu. Cuvântul e ca o albină: câtă vreme zboară, el numai bâzâie; când se-așază pe-o hârtie, abia atunci își lasă veninul sau dulceața. Scrie, copile, numai scrie: cu dreapta ține pana, cu stânga scutul. Și preafrumoasa domniță? — Pe mine mă cheamă Cosette - grăi țigăncușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
zglobii se văd prea bine. Pădurea mândră și bogată este cuprinsă de un verde pur, abia dacă se mai zăresc florile de „numă-uita” și ghioceii. În dumbravă e cu totul altă poveste devenită realitate - ciripit de păsărele - zumzet de vesele albine, pomi în floare și flori zâmbitoare de toate culorile și miresmele. Primăvara a dat iar tonul la viață. Oamenii au început muncile agricole pentru a pregăti recoltele bogate din toamnă. Păsărelele s au apucat și ele de muncă și își
Parfum şi culoare în suflet de floare. In: ANTOLOGIE:poezie by Talida Boboc () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_659]
-
á l’écart, înțelese că nu mai era chip de statere degeabas și se-avântă în luptă. Il avait un cal cu șapte capete e coadă del arginto, plus o sabie cu onze tăișuri e mâner format din pizdă de albină. Asta îi sperie-n așa măsură pe oamenii del nisipado, că fură brusc cuprinși de panic și devălmășie, care oricum îi caracteriza din naștere. Chaos era atât de mareones, încât arabon păreau că-s terminați și urmau să cadă într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
neajunsurile lumii, la miliardele de vieți care se sfîrșesc, la sălbăticiunile care se hăituiesc Între ele, la șerpii care le mușcă pe căprioarele tolănite la umbră, la lupii care-i sfîșie pe miei, la libelulele care-și ucid bărbătușul, la albinele care pier după prima Înțepătură, la chinurile mamelor cînd ne aduc pe lume, la puii de mîță azvîrliți de copii În apa rîului, la groaza peștilor În pîntecele balenei, la groaza balenei prăvălite pe uscat, la jalea elefantului mistuit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
au dat 28,88 hectolitrii vin negru și 1088,32 hectolitrii vin alb. După controalele diviziei filoxerice (1891), via lucrătoare ocupă 87¼ ha. Vite sunt (1890): 113 cai, 1252 vite cornute, 318 porci, 88 capre și 1885 oi. Stupi de albine sunt 123. Bugetul comunei pe exercițiul 1891-1892 avea la venituri 8292 lei, 33 bani, iar la cheltuieli 4571 lei. Comuna este străbătută de calea Vicinală Obârșia - Mărăști - Lunca. Distanțele: la Bacău, capitala districtului, 36 km; la comuna 26 Secuieni, reședința
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu mândrie. Cobora des de la curtea lui ținându-se în cârjă (era din trestie de mare, a folosit-o și tata!) la școală unde era și locuința noastră și totdeauna era servit (nu refuza niciodată) cu dulceață sau miere de albine și apă rece, apoi, după un schimb de amabilități și vești, pleca în plimbare. Din fosta lui vilă nu s-a ales nimic: mobila a fost luată, biblioteca încărcată în căruțe și dusă undeva (la Botez - Gloduri era centru), probabil
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cunoscut din izvoarele istorice grecești și romane pentru cultura și civilizația sa, pentru religia și cunoștințele de medicină, cât și pentru economia bazată pe cultivarea plantelor, în special a grâului, dar și a viței de vie, creșterea animalelor și a albinelor. Acești strămoși direcți ai noștri, purtători ai culturii fierului, au evoluat politică spre formarea unui stat care a înglobat toate triburile geto-dace și alte populații, sub conducerea marelui rege care a fost Burebista (82-44 î.Hr.). Urmele acestor strămoși au fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]