45,287 matches
-
asupra comportamentului descendenților. "Din exercițiul îndelungat al atâtor convenționalisme", scrie Regman, "și în contact cu un public ce dovedea că se lasă destul de ieftin descusut sentimentaliceste, ei ajung astfel să-și creeze până la urmă un fel de stil, să-și alcătuiască o mină aparte (în dosul căreia ghicești maliția ghidușa a unui Iorgu Caragiale) și chiar o anume dezinvoltura persiflanta, ce se va impune cu vremea că un al doilea fel de a fi al familiei. E o poză această, un
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
propriul său apologet (că Salvador Dali în Jurnalul unui geniu). El se menționează pe șine - pe parcursul a 568 de pagini - numai de 4 ori și anume atunci când îi enumeră pe autorii volumului Aer cu diamante sau reproduce listele de postmoderniști alcătuite de alti critici. Drept urmare, din monografia unui curent literar lipsește protagonistul lui. Este ca și cum Alexandru Macedonski ar fi scris o monografie despre mișcarea de la Literatorul omitându-se pe șine. În compensație, Mircea Cărtărescu vorbește pe larg despre toți reprezentanții generației ^80
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
o căutați... ...nu caut nimic. Totul e în natură. Numărul de aur se găsește în natură... ...gândiți ca Pascal; cu alte cuvinte, n-ați fi căutat simetria dacă n-ați fi găsit-o deja! Simetria aceasta extraordinară, care nu e alcătuită numai din părți simetrice; ea conține și multe asimetrii... Desigur. Bine, dar e vorba despre intuiție. Nu trebuie să gândești prea mult. Intuiția, intuiția e importantă mai mult decât rațiunea pentru mine. În fine, vorbeam despre muzică... Am remarcat că
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
Tabloul de-o rigiditate enigmatică, de-o sicitate ce are alura epurării factorului uman tocmai spre a-l transforma în aluzie, al lui Giorgio Morandi, intitulat Still-life și reprodus pe coperta cărții, pare o lucrare apocrifă a poetului însuși. Inadaptarea alcătuiește materia, adesea de-o finețe fumurie, halucinantă, a scrierii în discuție. Poetul cultivă "dereglările" subtile, simțindu-se o siluetă "multiplu volatilă", atrasă de alteritate, de disimulare, de evanescență: "Durerea e o literă omisă sau neciteț caligrafiată. Creste de munți și
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
materiale, de lăcomia lor "canibalică", întrucît implică devorarea ultimelor. Groaza devine bacoviană: "Să vezi cum ești asimilat cu pereții, cu golul, cu inexistența: ce poate fi mai sepulcral". Aviditatea și conștiința zădărnicie existenței, termeni aparent contrastanți, ce se potențează reciproc, alcătuiesc un cerc vicios: "Moartea bătrînei ca o explozie a răutății oamenilor - ori răutatea oamenilor ca o consecință a zădărniciei care li se oferă printr-o atingere îndeobște cunoscută dar mereu incredibilă cînd se petrece în proximitatea ta". Absurdul existenței în
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
totalitate transsubstanțială, undeva în preajma a ceea ce numim Dumnezeu. E neîndoios că ordinea cosmică reține mai curînd aureola unei vieți încheiate, decît impulsul cristalin al unei nașteri". Moartea e tratată pe etape, filmată cu încetinitorul. O fază incipientă a ei o alcătuiește decrepitudinea bătrînei mătuși, care încurcă micile obligații ale vieții, epuizată, prinsă în confuzia unui histrionism thanatic: "Gabi a plecat. M-am dus să-i dau de mîncare mătușii mele. Nu mai poate și nu mai vrea să mănînce singură. Se
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
Liviu Grăsoiu găsește că, "descrierile lui Topârceanu, chiar și în proză sunt ale unui maestru. Dozarea lor are ca rezultat o mișcare neîntreruptă, un ritm interior supus mereu realismului de la care nu se abate". Capitolul final analizează marile poeme ce alcătuiesc de fapt "centrul de greutate" al operei poetului: Rapsodiile, Balada munților, Balada morții. Aici "îl găsim cristalizate experimentele de meșteșugar virtuoz într-ale versificației, îi deducem locul într-o suită lirică pornită din Eminescu, trecută prin Anghel spre a ajunge
"Cazul" Topârceanu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/17210_a_18535]
-
ori prin prezența publică nemijlocită, artista a continuat să trăiască în intimitatea creației artistice, a creației în general și a creației proprii. Rezultatul acestei așteptări este proiectul unei cărți de autor, intitulată Chipuri și locuri, - un fel de album tematic alcătuit exclusiv din desene -, care deplasează interesul artistei din cîmpul mărturiei asupra artei - cartea despre Țuculescu este, în acest sens, edificatoare - în acela al mărturiei prin artă. Albumul acesta în care desenul are o funcție dublă, de formă artistică și de
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
mai mare de deportări. Același domn Reichmann susținea alt punct de vedere, culmea, tot în Le Monde, din 20 iulie 1986, negînd pur și simplu deportările și exterminările. Citez opinia d-lui Reichmann după Dosarul României literare (nr. 34, 1999), alcătuit de d-na Ileana Vrancea: "în timpul războiului evreii n-au fost deportați din România" iar "dacă în Basarabia și Bucovina, 150000 dintre ei au pierit", aceasta s-a petrecut "după intrarea trupelor germane și române în aceste provincii". încă și
Precizări necesare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17205_a_18530]
-
Nicu Horodniceanu Viața asta ciudată se alcătuiește parcă de la sine după un program existent. El cuprinde în mod repetitiv zilele și nopțile, starea de trezie și cea de somnolență și uitare. Atît de riguros stabilit este el că atunci când se produce o abatere întâmplătoare, ai senzația unei
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
dacă ținem seama de corespondența publicată în Treptele nedesăvîrșirii, cît și de paginile de jurnal și diversele dvs. rememorări. Ce a fost cu Asociația "Mihai Eminescu"? P.Ch.: Această organziație, care a dăinuit între anii 1946-48, opunîndu-se sovietizării României, a fost alcătuită din Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Constant Tonegaru, Iordan Chimet, Teohar Mihadaș, Dinu Pillat, Gheorghe și Lucia Fratostițeanu și subsemnatul. De asemenea Marie-Alype Barral, secretar al Nunțiaturii catolice din București, traducător al lui Eminescu în franțuzește, care a sugerat, de altfel
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
urîțenia nu poate fi pîngărită, iar esența erotismului este pîngărirea". Așadar, înfățișînd atent, meticulos, obsesiv, cruzimea morții, poeta stabilește un numitor comun cu experiența erotică. Moartea în chip de violență nu e decît o metaforă criptată a Erosului. "Pasărea tăiată" alcătuiește secvența memorabilă a unui Eros trăit la nivel dramatic, tăvălit în sînge, agrementat cu spectacolul torturant al unei execuții savante. E o deflorare atît fizică precum și psihică, împinsă în hiperbolă. Nu întîmplător, autoarea își simte trupul ca un mediu al
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
familie că alții au și nu fac nimic și ei să sufere pentru bunătatea mea". E dezamăgit, în noiembrie 1897, și o notează în jurnal, de gafa lui D.A. Sturdza, premierul României, de a-l fi decorat (în urma unui tabel alcătuit de Ministerul de Externe al Austro-Ungariei) pe Jeszenski Sandor (procuror în procesul memorandiștilor) cu Coroana României în timpul vizitei regelui Carol la Viena. La 23 noiembrie se împărtășește tot amărît jurnalului, după ce a citit un articol într-o gazetă maghiară din
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
a acestuia (are ca experiență anterioară perioada de codirectorat la cea mai importantă publicație franceză de zoologie,Archives de zoologie expérimentale et générale). Este ales președinte al academiei Române în perioada 1926-1929. Enumerarea câtorva repere ale vieții lui Emil Racoviță alcătuiește, desigur, o schemă cât se poate de simplă. Aceasta este rezultatul contragerii maxime a volumului care conține - pentru prima dată în românește - jurnalul savantului. Subintitulată Filmul marii aventuri polare, cartea este un eveniment editorial nu doar pentru motivul evocat imediat
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
fundamentat, al lui Gabriel Andreescu era greu de trecut cu vederea. Provenind dintr-o credință nesmintită în valorile democrației și libertății, chiar exagerările sale conțineau o puternică încărcătură simbolică. Legat, cel puțin pentru mine, indestructibil de revista "22" - articolele sale alcătuiesc, de ani buni, coloana vertebrală "ideologică" a publicației din Calea Victoriei 120 -, aflu uluit că, recent, Gabriel Andreescu a fost cenzurat în propria revistă! Sunt de acord că întreaga responsabilitate pentru ce se publică într-o gazetă revine conducerii acesteia. Numai
Taifun în Calea Victoriei, 120 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17224_a_18549]
-
toate șansele să poată guverna de unul singur grație greșelilor coaliției puterii. * Editorialiștii care iau în considerare mișcările mai mult sau mai puțin secrete ale partidelor din coaliție față de PDSR cred că din pricină că relațiile de lungă durată dintre partidele care alcătuiesc arcul guvernamental nu sînt deloc sigure, relația acestora cu PDSR-ul e mult mai posibilă decît pare la nivel declarativ. * Dar sînt și voci care cred că, încă de acum, partide care fac parte din alianța guvernamentală s-au deprins
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]
-
el, ca și pentru ai săi, începeau persecuțiile și arestările. Oliviu Beldeanu află de arestarea părinților săi și, în ciuda sfaturilor maimarilor partidului țărănist ("nu ar mai fi ajutat la nimic luptele inutile în munți" spuneau ei) organizează grupuri de rezistență, alcătuite din tineri patrioți. O luptă, desigur, periculoasă, inegală fiindcă securitatea trecuse la vânătoarea partizanilor români. Răbdând foamea, frigul, ei încearcă să reziste, dar unii își pierd viața. Între timp începe procesul lui Maniu și al conducătorilor Partidului Național Țărănesc, odată cu
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
unde și-a trăit copilăria și adolescența! Destinul a fost bun cu el, murind, în octombrie 1989 (la 66 de ani), cu două luni numai înainte de revoluția din 1989, care, lui, fostului ilegalist comunist, i-ar fi adus dezagremente. Cartea alcătuită de dl Ion Simuț mi-a readus în memorie toate cele relatate mai sus și încă multe, multe altele. Dar mărturisesc că mi-a relevat cît de profundă și întinsă ca arie geografică în țară a fost, în ultimele sale
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
Nicolae Manolescu În plin scandal parlamentar în legătură cu votul pentru cei care vor avea acces la dosarele noastre, a apărut Blaga supravegheat de securitate, un documentar alcătuit de d-na Dorli Blaga și de dl Ion Bălu (Biblioteca Apostrof, 1999). O parte din texte au mai fost publicate în revista Apostrof și comentate de Cronicarul României literare cu cîteva luni în urmă. Ele provin din arhiva S.R.I.
"Diversionist în sectorul ideologic" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17275_a_18600]
-
taxate drept gafe în presă. Presupun că acest lucru nu i-a scăpat nici dlui Constantinescu. Încît îmi pun întrebarea dacă această ultimă așa-zisă gafă n-a fost programată ca atare. Spre deosebire de competitorii săi la președinție, care își pot alcătui discursul făcînd promisiuni, Emil Constantinescu nu poate porni de la promisiuni, deoarece s-ar trezi în fața unei neîncrederi existente. Atunci, cred, actualul președinte decide să marcheze începutul campaniei sale electorale printr-un discurs cu desăvîrșire negativ. Un discurs care ar fi
Gafă sau strategie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17274_a_18599]
-
depinde de facultăți. Antologia realizată de Alex. Ștefănescu e foarte utilă, în scopuri didactice și nu numai. Orice cititor de poezie va fi satisfăcut să aibă posibilitatea să treacă prin toate volumele lui Nichita Stănescu într-o singură carte (antologia alcătuită de Alexandru Condeescu în 1985 e mult mai voluminoasă, cuprinde două volume, imposibil de găsit la bibliotecă împreună). Mai mult, Alex. Ștefănescu adaugă o serie de poeme puțin cunoscute din volumele postume Argotice (1992). Tînjiri după firesc (1993) și Cărțile
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
în 1985 e mult mai voluminoasă, cuprinde două volume, imposibil de găsit la bibliotecă împreună). Mai mult, Alex. Ștefănescu adaugă o serie de poeme puțin cunoscute din volumele postume Argotice (1992). Tînjiri după firesc (1993) și Cărțile sibiline (1995), volume alcătuite de Doina Ciurea și de alți apropiați ai poetului, apărute la edituri mai mici și deci mai greu de găsit. Sînt poeme de tinerețe sau ocazionale, importante pentru orice admirator al lui Nichita Stănescu, ca și pentru cititorul specializat. Mai
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
nume, atlazul, lastra, belacoasa, buhurul, filendreșul, serasirul; a te mira că nu auzi pe nimeni spunînd că-i place să viseze, în timp ce foarfecile-i intră, cu amploare, într-un cupon de șantung consistent)" (Scrisori șmai mult decîtț deschise). Și nu alcătuiesc oare caligramele apollinairiene (vezi pag. 13, 25) o dovadă a năzuinței artelor de-a se îmbrățișa una cu alta, id est a sincretismului lor originar? Așijderea Șerban Foarță își suprapune nu o dată verbul decantat pînă la o frapantă personalizare cu
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
bun coleg al meu, Teodor Vârgolici, împlinește, acum, 70 de ani. Îmi revin în memorie cei douăzeci de ani de apropiată colaborare la Editura Minerva și îi prețuiesc osteneala de istoric literar. A scris o bună monografie despre Bolintineanu, a alcătuit ediția aceluiași scriitor în 12 (douăsprezece) volume, încheind-o cu pricepere. A elaborat alte studii și cercetări, printre care această ediție Galaction (reluată în panouri mai mari) și i-a editat scriitorului jurnalul (acum reeditat, la Editura Albatros, reintegrînd pasajele
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
a lungul mileniilor decît o Maică Bătrînă?". Odată ce trecutul și prezentul s-au devalorizat, nădejdea n-ar putea fi decît un viitor "luminos și perpetuu", denumit însă cu atîta imprecizie ironică, încît e limpede că nici acesta n-ar putea alcătui o certitudine:"Dar amintirile ne vor fi în curînd de prisos/ ne vom hrăni numai cu viziunile,/ locurile și ființele pe care le vom cunoaște/ vor fi atît de departe de orice istorie imaginabilă/ încît nu va mai fi cu
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]