21,293 matches
-
bărbați, plecați în liniile de luptă, la un moment dat, convoiul este escortat de elevi de liceu. Scriitorul român intră în vorbă cu ei și aceștia îl cheamă pe profesorul lor de franceză, care se arată un om de cultură aleasă, lipsit de orice resentiment și care, când să se despartă, vine să-și ia rămas bun, dăruind poetului o pâine, spre uimirea și admirația prizonierilor. Un altul, ostaș simplu, îi oferă țigări, iar într-o gară, poate chiar în Sofia
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
Cronicar Supraviețuirea Irinei Nicolau Viața Românească a început anul cu un număr dublu consistent - 256 de pagini cu semnături alese: Andrei Codrescu, George Banu, Radu Aldulescu, Șerban Foarță, Ion Pop, Dan Perșa, Mihai Șora & Luiza Palanciuc ș.a. Cronicarul a citit cu interes întregul volum 1-2/2008, dar l-a emoționat în mod special o secțiune din sumar dedicată Irinei Nicolau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8801_a_10126]
-
i-a revenit, cu voia dumneavoastră, lui Vladimir Ilici Ulianov, zis Lenin pe numele său mistic. Patria vodcii și a tabaciocului a devenit }ara Sfăntă, iar neamul de mujici și de resemnați ai stepelor s-a transformat subit în popor ales. Șirul de comisari și toată liota de secretari s-au instalat ca adevărați mitropoliți, episcopi și protopopi, după cum celulele și organizațiile de bază au luat și ele locul bisericilor locale și al soborului parohial. Iar pentru că Iisus a mîntuit lumea
Memorie, artă, restaurație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8824_a_10149]
-
lor forță impresivă și expresivă - și care se risipesc subit pentru că privirea nu reține decât ceea ce recunoaște:... "și seara mă descrie frumos pe nicio pânză" (Invocație nimănui). Din când în când, aceste secvențe ajung - printr-o fericită juxtapunere și mai ales concentrare - la un sens profund, poetic și memorabil: "Oh, din oglindă moartea mă imită/ aur, copil, cenușă rând pe rând/ Nu sunt decât lentila prăfuită,/ prin care timpul a privit râzând" (Lentile). Suntem, cu astfel de versuri, în plin modernism
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
de o anume înclinație evazivă: se eschivează cu tact de fiecare dată cînd e vorba de a adopta o poziție tranșantă. Tehnica lui e cea a nuanțării unei probleme păstrîndu-se pe linia de mijloc a interpretării ei. Indiferent de tema aleasă, Boia îi fixează pozițiile extreme și apoi, așezîndu-se între ele, le atenuează radicalismul creîndu-și un loc propriu din care să poată privi perspectiva. Locul acesta e definit mereu de o moderație incorigibilă. Este adversarul a tot ce poate să te
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]
-
pornind în orice caz de la formulări specifice din logică și argumentație: reducerea la absurd (reductio ad absurdum), raționamentul prin absurd etc. În limbajul curent, sintagma prin absurd prefațează, mai ales în condiționale sau însoțind verbe de presupunere, o ipoteză neplauzibilă, aleasă doar pentru demonstrație. Desigur că e un mijloc retoric, ceea ce un vorbitor califică drept absurd nefiind în mod obiectiv la fel de imposibil pentru toată lumea: Dacă, prin absurd, informația conform căreia vânătoarea ar fi avut loc în țarc este falsă, atunci înseamnă
"Prin abstract" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9796_a_11121]
-
le încheia, dacă poate, dacă mai are cu cine. În vechea serie "Restitutio", rezervată scriitorilor minori, cea mai recentă apariție este N. V. Scurtescu, Teatru. Poezii, ediție, prefață, note, bibliografie de Vasile Sandu, 2006 (anterior mai apăruse o restituire de "scrieri alese" din opera lui Dionisie Eclesiarhu). În seria de "Corespondență și memorialistică" au apărut la FNSA volume privindu-i pe Al. Busuioceanu, Mircea Eliade, N. Iorga și E. Lovinescu (volumul VI din Agende literare, 2002). Din "Folclor și folcloristică" e de
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
critică D. Bolintineanu în 12 volume, la Editura Minerva (1981-1992). E o procedare tipică în colecție: ediția recapitulativă, preluând identic textul (perfect îngrijit filologic), notele și comentariile. Ioan Slavici, Opere VII. Publicistică literară. Scrieri istorice și etnografice, 1612 p., text ales și stabilit, note și comentarii, repere critice și indici de Constantin Mohanu, traducerea textului german de Gherasim Pintea. Este o reluare a textelor, cu aceleași note și comentarii, și o reorganizare a sumarului după volumele IX și X (1978, 1981
Alte "Opere fundamentale" by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9855_a_11180]
-
un poet. Conjuncturile nu au fost specialitatea lui. De aceea vămile posterității îl afectează mai puțin decât pe alții, prea îndatorați epocilor prin care au trecut. Nu e nevoie ca Marin Sorescu să fie menajat printr-o selecție de "opere alese", cum se întâmplă cu Eugen Barbu. Unul poate intra cu totul în patrimoniul de "opere fundamentale", altul numai cu o parte din scrierile lui. Depinde de situație.
Alte "Opere fundamentale" by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9855_a_11180]
-
Opere ale lui Mihail Sadoveanu, care începe în 1954. A doua, cronologic, este, dacă nu mă înșel, seria de Scrieri în proză (I-V, 1956-1960) de Geo Bogza, fără incendiara sa poezie. Sintagma agreată în epocă era aceea de "scrieri alese". A treia ar fi seria de trei volume (1957-1958) de Scrieri din trecut de Mihai Ralea. În 1960, ESPLA (Editura de Stat pentru Literatură și Artă) se desparte în trei edituri diferite, dintre care E.p.l. (Editura pentru literatură) are misiuni
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
era retezată fără milă. Eram protejați de tot ceea ce ar fi putut să ne dea idee de complexitatea lumii în care trăiam. Nu tu scene violente, nu tu exemple din viața intimă, nu tu fărâmă de adevăr. După 1990, metoda aleasă a fost a fixării individului sub ciocanul pneumatic al excesului de informații. Totul a devenit, peste noapte, ultra-violent și suprasexual, iar adevărurile erau expuse cu o lipsă de decență înspăimântătoare. În contrapartidă, viața firească, banală, a pierdut orice drept de
Rating în unu, în doi, în trei, în câţi vrei by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9887_a_11212]
-
pune întrebări ce-și cunosc dinainte răspunsul, totuși cel îndemnat să grăiască nu lasă impresia că recită, pronunță chiar cu o anumită greutate - a vârstei foarte înaintate pesemne, căci e bătrân bătrân. Dar nu și zaharisit. Fie și cu grijă alese, întrebările poartă asupra unei pline de păcate epoci, de-a lungul căreia a fost un activ actant, un major factor, deținător de taine și urzeli, încât fiecare cuvânt ce-i iese din gură este bine cântărit, lustruit la capete, legiuitor
Fantoma de la Operă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9933_a_11258]
-
au avut toată viața nici cel mai neînsemnat talent (nedatată). * Eroul, un fotograf amărât, cu capul ascuns în mâneca neagră, gata să ridice oricând Obturatorul. Nu uita, pune în portrete toată verva drăcească adunată... - (rând șters). Oct. 1953. * "Numai cei aleși și cei tari trăiesc în această credință (libertatea, progresul). Dar omenirea este slabă și are nevoie de pâine și de autoritate, ar zice Stalin parafrazându-l pe Marele Inchizitor." "De ce ai venit să ne jenezi?" - același. (Isaac Deutcher) * Emil Cioran
Luther și biserica pe roți - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9994_a_11319]
-
considerată un predictor al succesului academic și al nivelului de pregătire profesională vizat, studiile arătând că nivelul intelectual măsurat în adolescență, chiar și timpurie, prezice nivelul ocupațional atins, performanța academică și profesională și persistența în tipul de traseu de carieră ales. Raportarea la performanța școlară nu poate înclocui culegerea datelor prin teste, fiind un indicator insuficient al abilității intelectuale, fiind un cumul de evaluări subiective, axat predominant pe măsurarea abilităților analitice și mnezice. Deși aceste aspecte sprijină performanța școlară, reflectă aspecte
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
cel dintâi: "E roza făr' de ce, dă-n floare că dă-n floare,/ În seamă nu se ia, nu-ntreabă de-o vezi oare"; cel de-al doilea,-n aceea ignorată, din păcate, a lui Dan Dănilă (cf. R.M.R., Poeme alese, Ed. Saeculum, Sibiu, 2002): "Roză, o, contradicție pură, dorință/ de a fi somnul nimănui, sub atâtea/ pleoape." Ar mai fi și altele de spus, numai că s-a făcut târziu. Închei aici, - nu înainte, însă, de-a sublinia dativul etic
Șerban Foarță către Ioana Pârvulescu by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8924_a_10249]
-
Simona-Grazia Dima Prietenia literară, sentiment ales și de preț, devine o realitate emoționantă atunci când se materializează într-un volum în care textele a doi scriitori dispăruți se prezintă într-o fericită osmoză, aproape în fuziune. Dacă Ioan Flora și Gheorghe Crăciun au fost, o viață, prieteni
Desprinderea de sine by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8967_a_10292]
-
visului (coșmarului) asupra gândirii, în această împărțire a ființei care (se) scrie pentru a se însemna. Descoperă, pentru ea însăși și cititor, literatura ca oglindă exactă a existentului. Scrisul ajunge renaștere transformatoare, salvare alienantă. (S-a autopredestinat astfel prin pseudonimul ales. Ana - prenumele, din folclorul autohton, al unei femei legendare, care consimte să se sacrifice. Și Blandiana - numele comunei în care i s-a născut mama. Pseudonimul este resimțit de ea însăși ca un nume singular până la alienare.) Mistica animistă a
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
la vedere, de mărimea ei de buzunar, aproape mai mult lată decît lungă, o broșură pe care scria chiar așa: Cartea cea bună. Dedesubt, o poză cît de cît cunoscută culturii române, a lui Kogălniceanu, numele lui, și precizarea: Scrieri alese. Din 1924, de la Cultura Națională. O foiță poleită, tipărită la Socec & co. și aplicată pe coperta a doua a exemplarului pe care l-am luat, scrie așa, sub antetul Fundațiilor Culturale Regale: Această carte este dăruită de Majestatea Sa Regele
În urma unui târg de carte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9041_a_10366]
-
ce-i tot senin, Unde mîndre monumente ale domnitoarei ginte înviază mii icoane la aducerea aminte." Frapează aici nu doar relativa abundență a termenilor noi, de origine latino-italiană (antic, laur, oliv, monument, gintă, ferice), ci combinarea lor cu termeni autohtoni, aleși atent după originea lor evident latină (a ura, frumoase, țărmuri, verde, floare, cer, senin, domnitor), într-o demonstrație subtilă de armonie neo- și proto-latină. Poetul a avut fericita intuiție (literară, pînă la urmă!) de a combina cuvinte italiene, introduse atunci
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
prin simplul fapt că îl poți privi printr-o fantă interpretativă pe care nimeni pînă la tine nu a găsit-o. Originalitatea unui gînditor ține de amprenta pe care unghiul de vedere în care s-a așezat o imprimă temei alese. E ca și cum, pus în fața trunchiului tradițional al opiniilor vehiculate de-a lungul timpului, el găsește o "pană" pe care s-o introducă în corpul acestor doctrine, despicîndu-le coerența și creînd în interiorul lor un spațiu ce nu exista pînă atunci. În
Fatalitatea seducției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9023_a_10348]
-
Caragiale Steaua, revistă literară, artistică și culturală mensuală, editată de Uniunea Scriitorilor din România și de Redacția publicațiilor pentru străinătate, are o ținută pe măsura destinației sale. Într-un cuvînt, revista e consistentă și plăcută la lectură, cu texte bine alese și atent scrise. De exemplu, articolul lui Ion Buzași, din numărul de pe luna septembrie 2007, despre "Scrierile creștine ale lui Agârbiceanu", prilejuit de împlinirea a 125 de ani de la nașterea scriitorului. "Mesajul etic este o trăsătură evidentă a scrierilor lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9110_a_10435]
-
INTERNATIONALE acordă o atenție mai mare decît literaturii de ficțiune (totuși un capitol consistent din sumar) reportajelor, comentariilor și analizelor făcute de scriitori, istorici, sociologi, politologi, jurnaliști - evenimentelor și situației actuale din diferite zone geopolitice. Din aceste piese de lego, alese și asamblate inteligent, ediția română ne dă în fiecare număr o imagine multidimensională a lumii și ne înlesnește înțelegerea mai subtilă a ceea ce se petrece la și cu noi. Numărul 63 - toam--na 2007 e exemplar din acest punct de vedere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9110_a_10435]
-
limite, oricît te-ai strădui să le găsești explicația, nu o intuiești. Ce lucruri pînă într-atît de importante s-au petrecut în 1680 și, apoi, în 1715 pentru ca acești ani să se preschimbe în două pietre de hotar mărginind perioada aleasă? În al doilea rînd, cum se poate ca autorul să creadă că, încă de acum trei secole, europenii aveau deja conștiința unei realități politice (Europa) pe care noi abia dacă izbutim astăzi s-o înțelegem? Și, în al treilea rînd
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
sută de lei, nu am de tramvai, nu am mărci pentru o scrisoare (...), și totuși... plănuiesc un voiaj în Italia". E prea cu putință să fi fost "o nebunie", dar constatăm că Sebastian are în mod curent întîlniri cu societatea aleasă, cu "protipendada" epocii: "Ieri, ceai la doamna Ghiolu, ceai intim. Casa mi s-a părut somptuoasă, dar n-am privit-o cu prea mare atenție. Lume amuzantă. La dreapta mea, o fiică a lui Stelian Popescu (d-na Popescu-Necșești), care
Sebastian ca personaj (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9308_a_10633]
-
Și cu toate acestea nu e o revistă de specialitate al cărei conținut să-și sperie cititorii pînă la a-i reduce la numărul unei secte culturale. Pentru iubitorii de discipline umaniste, Idei în dialog rămîne un prilej de lectură aleasă și o ocazie de informare competentă. În fond, principalul merit al directorului H.-R. Patapievici și al redactorului-șef George Arun este că au găsit formula optimă de echilibru între calitatea scrisului și substanța textelor. Atuul revistei stă așadar într-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9345_a_10670]