2,594 matches
-
problemele de obstetrică- ginecologie. În primele 3-4 luni de sarcină, gravidele erau luate în evidență pentru a se putea preîntâmpina existența cazurilor de boli incompatibile cu sarcina. Supravegherea evoluției sarcinii se executau de către un medic, cât și de sora medicală Alexandrina Baban. În anul 1994, s-a înregistrat o natalitate de 20,1 de nou născuți la mia de locuitori. Mortalitatea infantilă, ca și cea generală, erau în continuă scădere, iar bolile transmisibile ca difteria, poliomielita, febra tifoidă sau rujeola, au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
comuna Oncești au existat și există cadre didactice care, ca oameni învățați, au dus și duc flacăra culturii, făcând cinste acestei localități. Îi amintim, în acest sens, pe: Nicolae Brăescu, Ifrim Bichescu, Jenică Popa, Fănică Huștiu, Nicolae Păvăluță, Vasile Dumitrescu, Alexandrina Dumitrescu, Gheorghe Prosie, Gheorghe Gălățanu, Michaela Gălățanu, Margareta Curteanu, Ștefan Prosie, Grigore Puțeanu, Maria Grosu, Natalia Mărmureanu, Costache Boghiu, Maria Boghiu, Elena Țarălungă, Vasile Țarălungă, Nelia Iftimie, Octavian Iftimie, Viorica Rebegea, Georgeta Carp, Ada Huștiu (Bertea), Neculai Baban, Mihai Baban
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din Bârlad tăcea. Față de spusele profesorului - bârlădean prin fapte și sentimentele adânci, în raport cu valorile localității, apreciez încă odată observațiile subtile ale Cronicarului din „România literară” și regret adânc că o bijuterie literară nu numai stilistică precum „Figuri singulare din familia Alexandrina Enăchescu Cantemir: Tanti Didica” nu și-a găsit locul în presa actuală de la Bârlad, ci la „Dacia literară” (nr.73/2007, când C.D. Zeletin prin tot ce scrie este modelul celor de unde provine în formarea și afirmarea actualilor și viitoarelor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
prețului. Modelul concurenței perfecte are la bază ipoteza după care partenerii de schimb nu propun prețuri, care sunt un dat, independente de acțiunile lor, însă cine propune și face să varieze prețurile rămâne o problemă fără răspuns<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, Microeconomie, Editura Mirton, Timișoara, 2000, p. 274. footnote>. Dar concurența perfectă este doar un concept teoretic, este situația ideală, în realitate, în condițiile contemporane, dominante sunt formele concurenței imperfecte, pe piață manifestându-se un anumit control al
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
Agreement. Looking ahead to Cancun”, WTO, Symposium on Trade and Competition Policy, 22 februarie 2003, p. 1. footnote>, acolo unde poate fi creată, este un mijloc superior de ghidare a eforturilor individuale pentru a obține efectul benefic.”<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 270. footnote> Altfel spus, concurența semnifică o situație în care are loc o confruntare liberă, completă și veridică între agenții economici<footnote Raymond Barre, Économie politique, Tome 1, PUF, Paris, 1976, pp. 202-205. footnote>, atât
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
să apară un exces de cerere - penurie - (Q4 - Q3 = ΔQ), iar concurența dintre consumatori ar conduce la creșterea prețului până la p0, care corespunde punctului de echilibru dintre cerere și ofertă. Așadar, prețul raționalizează cererea și reglează oferta<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 289. footnote>. Interdependențele dintre forțele pieței și nivelul prețului sunt numeroase, sensurile modificării prețului de echilibru diferind de la o situație la alta (de fiecare dată se pleacă de la egalitatea dintre cantitățile cerute și cele oferite
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
mișcarea prețului în același sens (figura 7). Nu numai oferta, dar și cererea poate avea un caracter constant la un moment dat (figura 8). Este cazul bunurilor de importanță deosebită pentru consumator, care nu pot fi stocate<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., pp. 283-284. footnote>. Pe termen scurt, cererea și chiar oferta sunt mărimi variabile în anumite limite. Plecând de la momentul în care prețul ridicat (p0) acționează asupra pieței (figura 9a), producătorii sunt vizați să folosească mai bine
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
creștere a prețului, care va duce la o nouă situație de echilibru, realizându-se o stabilitate în sens walrasian. Echilibrul este stabil atunci când o creștere a prețului anulează cererea netă sau când reducerea prețului elimină oferta netă<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 291. footnote>. b) Modalitatea marshalliană - după Marshall, ajustarea se face prin intermediul cantităților. În acest caz se determină prețul de cerere netă p(E) ca fiind diferența dintre prețul de cerere p(C), adică prețul la
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
ca urmare a investițiilor efectuate. Oferta pe termen lung se înscrie pe o curbă cu o înclinare relativ mică în raport cu perioada pieței și chiar în raport cu perioada scurtă, pentru că pe termen lung toți factorii de producție sunt variabili<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 299. footnote>, ceea ce conduce la creșterea posibilităților de adaptare a producției (ofertei) la condițiile pieței. Să presupunem că la un moment dat, prețul p1 al unui anumit bun economic este suficient de mare pentru a
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
diferite tipuri de concurență imperfectă, tuturor acestora fiindu-le comună o caracteristică deosebită: „prețul nu mai este determinat de un «crainic» al pieței, firma având posibilitatea de a fixa sau influența substanțial fixarea prețului și a cantităților.”<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 344. footnote> 3.1. Prețul de monopol „Cât de imperfectă poate fi concurența imperfectă? Forma extremă de manifestare a concurenței imperfecte o constituie monopolul.”<footnote Paul A. Samuelson, William D. Nordhaus, op. cit., 2000, p. 190
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
monopolul, divizându-l în mai multe firme<footnote Gheorghe Crețoiu, Viorel Cornescu, Ion Bucur, op. cit., p. 99. footnote>. Desigur, existența și dezvoltarea monopolurilor are mai multe cauze care stau la baza formelor în care ele se prezintă<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 346. footnote>. În primul rând există un monopol determinat în mod natural. Este vorba despre raritatea unor resurse care pot fi exploatate numai dintr-un singur loc. În această categorie intră și acele domenii în
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
oarecum cantitatea vândută cu ΔQ, de la Q0 la Q1, trebuie să micșoreze prețul cu (-Δp) de la p0 la p1. Sporul de venit este<footnote Aurel Iancu, Tratat de economie, vol. 3, Editura Expert, București, 1992, pp. 161-162, apud Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 353. footnote>: Venitul marginal este prețul primit pentru unitatea suplimentară vândută minus pierderea de venit prin scăderea prețului la toate celelalte unități. De aceea, pentru o firmă ce deține monopolul, venitul marginal pentru producerea unei
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
a volumului producției nu poate să se manifeste decât printr-o diminuare corelată a prețurilor pieței. În aceste condiții, se naște în mod firesc întrebarea: Care este volumul optim de producție care asigură profitul maxim pentru monopol?<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 360. footnote> Echilibrul monopolului se asigură la acel volum de producție (cantitatea de echilibru, qem) și preț (pem) pentru care Vmg = Cmg ⇒ Profitul total este maxim. Cu alte cuvinte, profitul va fi maxim când plusul
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
de monopol poate fi reprezentată și cu ajutorul unei diagrame pe care sunt trasate patru curbe: două curbe în formă de U pentru costul mediu și costul marginal și două curbe rectilinii pentru venitul mediu și venitul marginal<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., pp. 364-366. footnote>. Curba costului marginal (Cmg) se intersectează cu cea a venitului marginal (Vmg) în punctul A, la nivelul de producție Q0 (figura 18). La nivelul Q0, cantitatea cerută este E, prețul de monopol este
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
trebuie să crească mai puțin rapid decât costul marginal. Această condiție este satisfăcută automat dacă, de exemplu, venitul marginal se micșorează, în timp ce costul marginal sporește odată cu dimensionarea producției peste valoarea pentru care aceste măsuri marginale sunt egale<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., pp. 360-361. footnote>. 3.1.2.2. Echilibrul monopolului pe termen lung Dacă în condițiile concurenței perfecte, prețul manifestă tendința de scădere până la nivelul costului mediu din pricina atracției pe care o manifestă noi și noi întreprinderi
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
-se destul de frecvent în comportamentul unor firme. Astfel, în practică există o serie de exemple de monopoluri, care, pentru a-și atinge obiectivul de maximizare a profitului, pun în aplicare strategii ce le apropie de monopolul discriminant<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 378. footnote>. Fenomenul în virtutea căruia monopolul găsește convenabilă vânzarea aceluiași produs la prețuri diferite (diferențele de preț nefiind asociate cu diferențele de cost)<footnote „Nu toate diferențele de prețuri reprezintă discriminări de prețuri. Diferențele de
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
serie de specialiști vorbesc despre o așa-zisă discriminare pe persoane, care are la bază ideea de individualizare a fiecărui consumator și de a-l face pe acesta să plătească prețul maxim pe care îl poate accepta<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 379. footnote>. Această formă de discriminare se practică pentru o serie de servicii (juridice, bancare, diverse reparații etc.), fiind deosebit de avantajoasă în cazul în care se manifestă „efectul Veblen” sau „efectul de snobism”. Deci, dacă
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
va fi o funcție crescătoare în raport cu cantitatea cumpărată. Desigur, curba ofertei (O) - ca orice curbă de ofertă - este crescătoare, iar curba cheltuielilor marginale (Cmg) exprimă rata de creștere a cheltuielilor totale ale cumpărătorului, pe măsură ce cresc achizițiile sale<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 390. footnote>. Producătorul, singurul cumpărător pe piața locală luată în considerare, își vinde producția (Q) la un preț fix (p) pe o piață concurențială (națională sau internațională). În cazul acesta, venitul total (VT) și profitul
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
echilibru caracteristică pieței monopolistice, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, implică un nivel inferior de producție față de Q3. De aceea, se consideră că în situația de concurență monopolistică se realizează un echilibru de risipă<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 400. footnote>, deoarece, în aceste condiții, firmele dispun de capacități și factori de producție incomplet utilizați. În concluzie, obiectivul producătorului aflat pe o piață cu concurență monopolistică este acela de maximizare a profitului. Analiza echilibrului
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
iar în jur de 75% din producția mondială se asigură doar de zece companii. În al doilea rând, intrarea și menținerea în ramură este posibilă doar pentru firmele care îndeplinesc condiții de natură financiară, economică și tehnică<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 403. footnote>. Desigur, orice industrie din țările cu economie de piață concurențială de tip capitalist<footnote Diana Tănase, „Industry - vector of economic development”, 2nd International Conference on Business Administration and Economics „People - Ideas - Experience”, Reșița
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
firma „barometru”, așa cum se prezintă General Motors în industria auto din SUA) își elaborează autonom propria strategie privind prețul, oferta, reînnoirea producției etc., făcând abstracție practic de ceilalți concurenți. Ea se comportă ca un autor de preț<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 420. footnote>, nefiind în mod necesar cea mai puternică, dar este, în mod evident, cea mai bine informată, cea mai bine organizată. În practică, liderul fixează prețul, astfel încât să obțină un nivel țintă de profituri
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
al Antiohiei celei Mari; a fost dus la Roma și a suferit acolo mucenicia și de acolo a fost adus iarăși în Antiohia, IV, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 381. footnote>. Clement Alexandrinul, în stromata a IV-a, amintește de „unii oameni ticăloși care sunt de părere că mărturia dată prin sânge pentru Domnul este cea mai silnică moarte, neștiind că o poartă ca aceasta a morții este începutul vieții celei adevărate; nu
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
pentru Domnul este cea mai silnică moarte, neștiind că o poartă ca aceasta a morții este începutul vieții celei adevărate; nu vor să se gândească nici la cinstea ce se dă după moarte celor ce au trăit sfânt”<footnote Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. VII, 44.1., traducere, cuvânt înainte, note și indici de Pr. D. Fecioru, în PSB, vol. 5, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1982, p. 256. footnote>. Astfel, martiriul este dovada iubirii de Dumnezeu, poartă
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
Deși izvoarele literare, exceptând opera voluminoasă a filozofului Filon din Alexandria (20 a.Chr.-45 p.Chr.), sunt rare în acest sens, ideile sale nu-i aparțin în totalitate, fiind rezultatul atitudinilor teologice și filozofice ale elitei intelectuale a iudaismului alexandrin, căreia îi sunt atribuite și alte opere scrise în greacă. Alexandria era metropola intelectuală incontestabilă a iudaismului elenist. Documentele epigrafice constau îndeosebi în prezența unor inscripții funerare foarte laconice, grecești sau latinești (foarte rar). Cuvintele evreiești reduse la prezența unor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în ochii lor toți erau fiii aceleiași seminții și erau numiți sau considerați laolaltă creștini, după cum s-a văzut pe durata persecuțiilor, când i-au pus pe toți pe aceiași linie, condamnându-i la moarte deopotrivă. Evitând orice suspiciune, Clement Alexandrinul (+216), renumit maestru al școlii catehetice din orașul omonim, considera sprijinirea statului și prestarea serviciului militar o necesitate pentru un creștin, în orice împrejurare: Cultivă pământul, îi spunem, dacă ești agricultor, dar cunoaște-l pe Dumnezeu în timp ce cultivi pământul; navighează
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]