5,091 matches
- 
  
  care de la Kadar și "socialismul gulașului" deține un mare avans față de alte "țări din Est" ar fi trebuit să fie tratată în prima parte împreună cu partidele celorlalte democrații occidentale. Dimpotrivă, în Polonia, revenirea la putere a vechilor comuniști reciclați, chiar aliați cu populiștii, a cunoscut destule ostilități. Ruptura între urmașii Solidarnosc rămîne încă actuală. În ciuda avansurilor pe care le fac liderii moderniști (oportuniști) ai "stîngii democratice" Oleksy-Kwasniewski, deputații Uniunii Laburiste rămîn fermi, în timp ce democrat-centriștii în materie economică din UD îi regăsescPartidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626] 
- 
  
  Darius. Lupta de la Maraton Conducătorii atenienilor nu erau hotărâți dacă să îi înfrunte sau nu pe persani. În cele din urmă strategul Miltiade i-a convins pe ceilalți că trebuie să-l înfrunte pe Darius. Atenienii i-au avut ca aliați în această luptă pe grecii din Plateea. După ce grecii și-au ocupat pozițiile, s-au aruncat într-un iureș sălbatic asupra persanilor. Acestora nu Ie-a venit să creadă ochilor când au văzut numărul mic al elenilor, fără cavalerie șiÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891] 
- 
  
  prevăzută de tratat. (par. 16) Este necesar să se sublinieze că articolul 175 alineatul (1) conferă, astfel cum a recunoscut, de altfel Consiliul, dreptul de a introduce o acțiune în constatarea abținerii de a acționa împotriva Consiliului și Comisiei, inter alia, "celorlalte instituții ale Comunității". Această dispoziție prevede astfel același drept de a intenta o acțiune pentru toate instituțiile Comunității. Nu se poate restrânge exercitarea acestui drept, pentru una dintre acestea, fără a aduce atingere poziției sale instituționale prevăzute de tratatParlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528] 
- 
  
  ca aprigii democrați de la PDL, să-și mai descrețească frunțile și să nu-și ronțăie unul altuia gâtul. Acum iată una, chiar pe placul meu. In localitatea brașoveană Racoș, românii și ungurii au uitat de „nem tudom romaniok", s-au aliat, au pus mâna pe topoare, furci și ce mai are omul contondent prin casă, prin curte, sau prin codrii noștri de fag și au năvălit ca în vremurile de demult peste țiganii din localitate, după ce cinci bronzați dintre aceștia l-VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810] 
- 
  
  ceea ce pe vremea lui Bismarck catolicii singuri nu puteau nici să viseze. Zentrum era un partid defensiv, cu o serie de interese care erau strict ale confesiunii catolice, nu putea să fie un partid de guvernământ. Abia când s-au aliat, cele două confesiuni au putut să organizeze un partid de guvernământ legitim și credibil. Direcții noi în cultura română S. A.: Asta ne readuce, prin noțiunea bismarckiană de Kulturkampf, la conflictele noastre culturale. După acest excurs despre posibila refondare a democrațieiby Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551] 
- 
  
  pune în practică. Din pricina ideilor antinaționale, este în scurt timp marginalizat, iar numărul membrilor scade considerabil. Evenimentele din timpul celui de-al doilea război mondial oferă partidului posibilitatea de a-și redresa poziția pe scena politică. Pe 23 august 1944, aliat cu celelalte partide, îl sprijină pe Regele Mihai în destituirea și arestarea mareșalului Ion Antonescu. Acest lucru permite încetarea războiului cu Națiunile Unite și întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste. Trupele sovietice pătrund după câteva zile în București, iar pe 12Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520] 
- 
  
  arestarea lui Paul Goma și a semnatarilor, 21 aprilie începerea manifestațiilor în fața ambasadei române din Paris; 23 aprilie lansarea apelului "Comitetului Francez pentru Apărarea Drepturilor Omului în România" la eliberare a scriitorului. De-a lungul perioadei, din ce în ce mai mulți oameni se aliază mișcării de disidență inițiată de Goma, printre care și greviștii de pe Valea Jiului. Mișcarea Goma încurajează și alte forme de protest, dar niciuna de importanță majoră. Asta până în 1987 când are loc revolta de la uzinele din Brașov. "Din 1977 și până înMonica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520] 
- 
  
  cărțile îi sunt cenzurate, iar membrii familiei anchetați. Faptul că veștile de-acasă vin indirect provoacă o oarecare neîncredere asupra veridicității lor. Din cauza singurătății, exilații organizează manifestări culturale și politice, își petrec timpul împreună, se împrietenesc, se sprijină material, se aliază în numele liberului arbitru. În anii '50, exilul românesc este unit de perspectiva întoarcerii în țară, de identitatea originară. Treptat însă, fiecare caută să-și găsească propriul drum spre reușita materială sau spirituală. Eruditul din exil trebuie să obțină faima, iarMonica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520] 
- 
  
  de la Paris din 1946, respectiv la reuniunea miniștrilor de externe de la New York (noiembrie-decembrie 1946)105. Relațiile româno-americane din perioada 1944-1947 au evoluat, mai întîi, în cadrul consensului dintre cele trei puteri la încheierea armistițiului una din clauze prevedea înființarea unei Comisii Aliate de Control și apoi, în contextul raporturilor cu marile puteri învingătoare. Misiunea militară americană ajungea la București la finele lui august 1944 ea era condusă de generalul Schyler 106. Casa Albă numea, la 11 noiembrie 1944, pe Burton Berry reprezentantRelații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544] 
- 
  
  Washingtonul a anunțat că "prezenta politică a Aliaților, de a nu acorda statut de cobeligeranță României, ar trebui să rămînă, pentru moment, neschimbată"117. Misiunea militară americană s-a adresat, în mai multe rînduri, oficialităților de la București în problema Comisiei Aliate de Control. La începutul anului 1945 ofițerii americani se declarau nemulțumiți că nu erau ținuți la curent cu activitatea acesteia 118. Politica față de România a celor trei mari puteri constituia un subiect de discuție și de dispută între Uniunea SovieticăRelații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544] 
- 
  
  trei mari puteri constituia un subiect de discuție și de dispută între Uniunea Sovietică, Anglia și SUA Dacă pentru Churchill ea era conformă cu acordul de la Moscova, din octombrie 1944119, și cu recomandările cabinetului său către reprezentanții britanici din Comisia Aliată de Control, cărora li se cerea să acționeze "în cea mai strînsă colaborare" cu omologii sovietici și americani, pentru SUA, mai ales după mai 1945, situația se schimbase radical. Directivele politice către reprezentanții Angliei în Comisia Aliată de Control subliniauRelații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544] 
- 
  
  britanici din Comisia Aliată de Control, cărora li se cerea să acționeze "în cea mai strînsă colaborare" cu omologii sovietici și americani, pentru SUA, mai ales după mai 1945, situația se schimbase radical. Directivele politice către reprezentanții Angliei în Comisia Aliată de Control subliniau că "interesele sovietice în România sînt strategice și militare, iar cele britanice, în principal, comerciale"120. Este adevărat că Anglia aprecia că Uniunii Sovietice "trebuie să i se permită să aibă rolul principal în aplicarea armistițiului", opinieRelații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544] 
- 
  
  ani a servit ca economist la Banca Mondială, actualmente reprezentînd acest organism în Ungaria. VALERIU FLORIN DOBRINESCU și KURT W. TREPTOW Cuvînt înainte Mai întîi, cîteva cuvinte despre structura cărții. După o prezentare sumară a relațiilor între români și forțele aliate din perioada 1940-1947, cartea de față oferă o analiză a raporturilor româno-americane de după cel de-al II-lea Război Mondial, în contextul ce urmează. În funcție de documentația disponibilă, partea americană are în vedere, în primul rînd, perspectiva mai largă a comerțuluiRelații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544] 
- 
  
  ca România să iasă din război. Pe 25 august, România a declarat război Germaniei, iar britanicii le-au atras atenția sovieticilor că trebuie clarificate două puncte din armistițiu. Acesta trebuia să asigure atît o reprezentare britanică și americană în Comisia Aliată de Control, cît și o cifră exactă a despăgubirilor pe care le pretindea Moscova. Întrucît toate acestea necesitau tratative serioase, Molotov sugeră să se acorde României un armistițiu preliminar, în baza condițiilor respinse în aprilie. Pe 27 august, regele MihaiRelații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544] 
- 
  
  dar nu s-au abătut niciodată de la credința naționalistă că Partidul Comunist Român trebuie să fie un partid independent 184. Avînd un singur portofoliu în cadrul noului guvern, comuniștii s-au hotărît să-și întărească partidul. În octombrie, comuniștii s-au aliat cu un partid țărănist de stînga, numit Frontul Plugarilor, cu elemente din Partidul Social Democrat, cu numeroase sindicate muncitorești, cu o serie de organizații de factură socială, precum aceea a Apărării Patriotice și cu organizații de "front", cum ar fiRelații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544] 
- 
  
  a suferit o hemoragie cerebrală masivă și a murit. Noul președinte, Harry S. Truman, nu avea experiență în domeniul afacerilor externe și primea nenumărate rapoarte. Pe 2 mai, acesta a avut o întrevedere cu generalul Schuyler, reprezentantul american din Comisia Aliată de Control, din București. Pe Truman îl înfuria modul în care erau tratați americanii. Prima sa reacție a fost aceea de a-și retrage toți reprezentanții din România. Însă Joseph Grew, secretarul de stat interimar, l-a sfătuit să n-Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544] 
- 
  
  pe care o mai avea235. Dîndu-și seama că noul președinte părea dispus să promoveze o politică mai agresivă în relațiile cu România, Schuyler i-a făcut lui Truman patru recomandări. Acesta trebuia mai întîi să încerce să creeze o Comisie Aliată de Control cu adevărat tripartită, cu o reprezentare egală pentru fiecare dintre cei trei membri; în al doilea rînd, trebuia să lărgească guvernul Groza, asigurînd o participare echilibrată a tuturor partidelor politice; în al treilea rînd, să reia relațiile comercialeRelații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544] 
- 
  
  tratate puteau limita influența sovietică. Statele Unite nu împărtășeau această părere. Dimpotrivă, nu aveau nici un motiv să presupună că tratatele de pace ar fi fost o soluție. Armistițiul asigura, dacă nu altceva, măcar prezența anglo-americană și o oarecare influență asupra Comisiei Aliate de Control, atît prin membrii din comisie, cît și prin reprezentanții politici 251. Pe de altă parte, Armistițiul nu constituia o soluție pe termen lung. Washingtonul dorea ca odată cu instituirea unui nou guvern care să reprezinte poporul și care săRelații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544] 
- 
  
  stabilise pe 30 octombrie 1943, prin Declarația celor patru națiuni de la Moscova 253. Oricum, pînă la încheierea păcii nu se putea face nimic în acest sens. Iar cea de-a șasea și ultima chestiune era, din nou, necesitatea restructurării Comisiei Aliate de Control, astfel încît cele trei puteri să fie implicate, în mod real, în luarea deciziilor. Anticipînd dorința puterilor occidentale de a aborda această ultimă problemă, Moscova a anunțat o revizuire a operațiilor administrative ale Comisiilor de Control ale AliațilorRelații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544] 
- 
  
  real, în luarea deciziilor. Anticipînd dorința puterilor occidentale de a aborda această ultimă problemă, Moscova a anunțat o revizuire a operațiilor administrative ale Comisiilor de Control ale Aliaților. În ceea ce privește Comisia de Control Maghiară, sovieticii au hotărît ca cei din Comisia Aliată de Control să trimită directive autorităților ungare numai după ce au obținut "acordul" reprezentanților britanici și americani 254. Cu patru zile mai tîrziu, pe 16 iulie, vicepreședintele Comisiei Aliate de Control, generalul Susaikov a anunțat modificări similare. Comisia avea să seRelații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544] 
- 
  
  În ceea ce privește Comisia de Control Maghiară, sovieticii au hotărît ca cei din Comisia Aliată de Control să trimită directive autorităților ungare numai după ce au obținut "acordul" reprezentanților britanici și americani 254. Cu patru zile mai tîrziu, pe 16 iulie, vicepreședintele Comisiei Aliate de Control, generalul Susaikov a anunțat modificări similare. Comisia avea să se întrunească în mod regulat, la cel puțin zece zile și să emită directive către autoritățile românești, în urma unor "discuții" tripartite. Sovieticii au garantat dreptul reprezentanților americani și britaniciRelații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544] 
- 
  
  înlăturarea acestei clauze, în ultima zi a conferinței 270. Pe 9 august, președintele Truman a anunțat poporul american că România, Bulgaria și Ungaria nu aveau să se situeze în sfera de influență a nici unei puteri. Acestea erau guvernate de către Comisiile Aliate de Control, alcătuite din reprezentanți ai celor trei puteri. "Aceste Comisii de Control nu funcționează, ce-i drept, chiar cum ne-am dori; dar la Berlin am stabilit, de comun acord, cîteva proceduri de optimizare"271. Sovieticii recunosc guvernul GrozaRelații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544] 
- 
  
  să apere interesele României. A doua zi, regele i-a cerut din nou lui Groza să abdice și a fost iar refuzat. În vreme ce Groza primea asigurări de la Moscova,279 Mihai trimitea scrisori identice reprezentanților americani, britanici și sovietici din Comisia Aliată de Control prin care le cerea să-l ajute să formeze un guvern mai reprezentativ. Sovieticii au refuzat, iar britanicii și americanii nu au răspuns, pentru că nu voiau să fie învinuiți de o lovitură de stat. La puțin timp dupăRelații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544] 
- 
  
  Un tratat de pace Ultima sarcină pe care o aveau de îndeplinit Aliații la Potsdam era aceea de a realiza un tratat de pace pentru România. Tratatul era la fel de important și pentru Statele Unite, pentru că punea capăt Armistițiului, permitea desființarea Comisiei Aliate de Control și putea deschide România către comerțul american. La Conferința de la Moscova, din decembrie 1945, se stabilise o procedură de întocmire a proiectului de tratat, conform căruia Consiliul Miniștrilor de Externe trebuia să conceapă proiectul, care urma să fieRelații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544] 
- 
  
  sau civile". În urma unor ample dezbateri, Plenara a adoptat propunerea britanică și a inclus-o în Articolul 3 al tratatului 343. Problema retragerii trupelor sovietice a fost imediat rezolvată, fără a necesita dezbateri. CME a acceptat să retragă toate trupele aliate din România, la 90 de zile după intrarea în vigoare a tratatului de pace, Uniunea Sovietică rezervîndu-și dreptul de a-și păstra "astfel de forțe înarmate", necesare pentru a întreține niște "linii de comunicație" cu Armata Sovietică din zona deRelații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]