1,927 matches
-
desfășura o intensă activitate comercială, dovadă monedele numeroase descoperite, chiar emisiuni monetare. Dar orașul a avut o existență scurtă, ca și Costești, fiind situat în apropierea Nistrului, s-au aflat monede și aici. Locuitorii celor două orașe erau români, mongoli, alogeni în general (Bibl.: DRH D, I, p. 29; Hurmuzaki, I/1, p. 429-430).21 În Țara Românească și Dobrogea, marea invazie mongolă din 1241 a dus la o puternică perturbare în spațiul carpato-dunărean: așezări distruse, populație exterminată sau dusă în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Creștinismul medieval (secolele VII-X) 85 Decăderea creștinismului în Dobrogea 85 Evoluția creștinismului în secolele VII-X 88 Definitivarea creștinismului nostru (secolele IX-X). 93 Ritul bizantino-slav la români 93 CAPITOLUL III POPULAȚIILE MIGRATOARE ÎN NORDUL DUNĂRII (275-602) 102 Raporturile autohtonilor cu migratorii (alogenii) 102 Populațiile migratoare pe teritoriul Daciei după 275 107 Sarmații 107 Goții 110 Hunii 115 Gepizii 120 Avarii 124 PARTEA a II-a DE LA INSTALAREA SLAVILOR LA REVENIREA IMPERIULUI (602-970) 133 CAPITOLUL IV Populația autohtonă în secolele VII-X 135 Situația
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al averilor lui, trecând apoi de la masca supușeniei umile la cinism: vânzător de slujbe, sameș hoț, jefuitor feroce, trădător. Există o anumită ironie, amară, în viziunea acestei complementarități sau „însoțiri fără voie”, monstruoasă, între două fețe ale aceluiași rău, una alogenă, cealaltă pământeană. Iar atmosfera de putreziciune, opulență și senzualitate pervertitoare din, mai ales, descripțiile de interioare, costume, mese bogate nu e decât metafora unei lumi inconștient agonice, lăsând să se ghicească un aer de impostură, instinctualitate decadentă, pierdere în climatul
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
faptul că, în afară de degradarea lentă și continuă a tradiției (degradare liniară), datorită evoluției în timp a menta- lității populare, s-a manifestat și alterarea accelerată, discontinuă a tradiției (degradare în trepte), datorită suprapunerilor și presiunilor culturale exercitate de diverse tradiții alogene. Dintre acestea din urmă, pentru problema de care mă ocup, trebuie în primul rând amintită tradiția referitoare la regele biblic Solomon. Este interesant și util de văzut care a fost (când și cum s-a produs) impactul dintre ciclul de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de vrăji și de preziceri, un fel de carte de zodii, atribuită împăratului Solomon” (28, p. 103), dar care este înrudită cu „baerul [= talismanul] de matostat” cu slove „scrijălite”, folosit la „solomonii” (131, p. 68). Cred că aceste două motive alogene („Pecetea lui Solomon” și „Cartea lui Solomon”) s-au suprapus în tradiția românească, gene- rând motivul „Cartea/piatra solomonarilor”. Rămâne de văzut care este istoria motivului „Cartea lui Solomon” și, mai ales, cum a pătruns (în secolele XVII-XVIII) acest motiv
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
descoperit sub pavajul de andezit. (Pentru sacrificarea rituală a unor prizonieri, criminali, sclavi etc. la celți, scandinavi, greci, vezi 23, p. 103 ; 65, p. 229.) Mult mai târziu, rolul de „țapi ispășitori” a fost jucat, de multe ori, de indivizii alogeni, mai ales de străinii necreștini (evrei, turci), considerați ca provocatori ai stihiilor malefice (molimă, cutremur, secetă, furtună, eclipsă etc.). Este posibil ca unele frânturi din incantațiile copiilor să fi păstrat în „memorie” astfel de practici arhaice de xenocid : „Cu cuțitul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ca lucrul cu pricina să facă rău. Ca toate ideile juste, cele de mediu și mediasferă sînt progenituri ale nenorocirii. "A suferi, spune Valéry, înseamnă să dai unui lucru o atenție majoră." Să luăm drept pildă limba franceză, medium natural. Alogenii francofoni, minoritari în țara lor, au asupra francezilor nativi avantajul de a percepe în mod dureros limba lor, fiindcă o știu ca fiind mortală. Ei înțeleg mai bine toate circumstanțele mediumului și țin mai mult la salvarea lui. Să focalizezi
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
o "cultură", ci ca o natură împărtășită, soclu îngropat, punct zero al mesajelor. Se pare că dacă sînteți nu numai un intelectual, ci unul de origine protestantă, republicană sau socialistă, deci membru al unei minorități mai mult sau mai puțin alogene (cam ca cei din Québec-ul canadian), veți percepe mai bine mizele actualei schimbări de mediasferă, fiindcă vă veți simți mai rău decît alții în propriul mediu. Știți ce va dispărea în momentul în care ultimul monotipist în șomaj va închide
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
exactitate problemele majore ale societății rom(nești la mijloc de veac XIX, care erau generate (n bună măsură de colaborarea dintre "inamicii din afară", interesați să dreneze (n propriul interes bogățiile rom(nești spre alte zone, cu complicitatea "inamicilor dinăuntru", alogeni stabiliți de cur(nd pe păm(nt rom(nesc ș( care puteau servi drept coadă de topor pentru ceilalți. Răul cel mare al societății rom(nești era dat tocmai de lipsa (slăbiciunea) unei clase de mijloc autohtone. Boierii formau aristocrația
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
popor, ș( rom(nii au fost inițial un "norod". Lipsindu-le conștiința de sine ei o vor căpăta relativ repede ș( o vor transpune (n instituții ce le vor oferi instrumentele necesare supraviețuirii (n fața năvălitorilor. C(nd (nsă elementele alogene, "păg(nii", vor penetra aceste instituții, se va produce o mișcare anormală ș( anume aceea de revenire la starea de "norod". Raportarea la existență, configurarea manierelor de gândire sunt funcție și de maniera în care se pune accentul în ecuația
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Rădulescu-Motru, 1998: 123). Analizând teoria păturilor superpuse la Eminescu, (care promova "adevăratul" naționalism și nu cel de paradă, demagog ca al lui N. Iorga sau A. C. Cuza), Motru susține că nu este întemeiată, deoarece explică decăderea societății românești prin influența alogenilor, a păturii superpuse. Dimpotrivă, "această decădere este numai rezultatul defectelor noastre superpuse" (Rădulescu-Motru, 1998: p.220), și nu efectul păturilor superpuse. Explicația acestei erori ar fi aceea că Eminescu transla în abordarea problematicii generale a societății românești, extrapola altfel spus
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de vedere al eterogenității obârșiei. Ralea arată că datorită influențelor multiple, nu s-a putut forma un nucleu central al caracterului românesc. De aceea, încercarea de a contura psihologia poporului român avea de trecut piedici semnificative reprezentate de diversitatea elementelor alogene insuficient asimilate. Altfel spus, este încă în procesul de constituire a profilului său, pentru că timpul nu a oferit răgazul secolelor de libertate necesar acestui proces. Iar considerarea realității românești prin lentila culturii apusene nu este benefică deoarece se ajunge la
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ale erorii" (Sorohan, 1982: 34). 4. Pătura superpusă Ideile principale asupra cărora ne vom apleca (n materialul de față sunt cele cuprinse (n teoria formelor fără fond, teoria păturii superpuse ș( (n teoria cu privire la raporturile dintre populația autohtonă ș( elementele alogene. Desigur, (ntre cele trei există o oarecare suprapunere, dar ele pot fi tratate ca elemente distincte dar complementare. Respingerea de către Eminescu a teoriei contractualiste cu privire la stat ș( societate (( precizează poziția de principiu față de problema căii de urmat de către societatea rom
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
dec(t să mergem repede (nainte, dezbrăc(ndu-ne de d(nsa prin străine legi ș( străine obiceiuri.." (Eminescu, 1938-1939, III p.211, apud. Călinescu, 1976: 21). Era absolut necesar ca fiecare (fie el ș( străin din r(ndul celor 1% alogeni pe care Eminescu (i accepta) să producă ș( nu să trăiască pe spatele celorlalți, ca evreii de exemplu, nație ce nu poate să producă. El accepta și ideea asimilării, dar arăta că este un proces dificil ș( (ndelungat. "...Nu oprim
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
funcționarilor, oamenii politici ș(, cei mai detestați de poet, avocații. De aici atitudinea față de evrei și greci, care trăiesc din comerț. Asimilarea evreilor ar fi posibilă prin obligarea lor la munca productivă ș( la folosirea limbii rom(ne. Neajunsurile apariției alogenilor se arată (ntr-o manieră ce depășește momentul propriu-zis al analizei, identific(ndu-se modificări ale structurii sociale. (ntre țărănime ș( clasa boierilor există un vid, absența unei clase de mijloc autohtone d(nd posibilitatea conturării ei cu un conținut străin. "Avem
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
inteligență o reprezintă învățământul superior prin bursele acordate studenților, masteranzilor, doctoranzilor etc., existând certitudinea că mulți dintre aceștia vor rămâne în străinătate. Țările cu rata de creștere demografică cronic negativă (Europa, Japonia, SUA etc.) au riscul ca, în perspectivă, populația alogenă (imigranții) să devină majoritară. Este o etapă a procesului de globalizare, nu ușor de evaluat ca efecte și nici ușor de afirmat că este un progres către „omul-cetățean global” și dispariția statului-națiune. Procesul de formare a omului global este interesant
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
militare (cele „transilvănene”, mai ales), cu preparative ce dau impresia că e vorba de pregătirea unei cruciade, se bucură de atenția cronicarului. La fel adversarii (inamicul etern al bunelor alcătuiri, diavolul, lipsește surprinzător), uneltitorii, conspiratorii (un oarecare Mihul, discreditat ca alogen, înșelător, diseminator de turburări, duplicitar), dușmanii istoriei - „marele împărat al turcilor”, nimeni altul decât Soliman Magnificul, care „s-a sculat urlând cumplit ca leul”, aducând cu sine mulțime de fiare „păgânești” (funcționează în continuare antica cristalizare „creștini-păgâni”), ce îi dau
MACARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
de Rudolf Rybiczka. Cei de la I. militează, la început mai timid, apoi din ce în ce mai înflăcărat, pentru românism (un românism care să nu însemne întoarcere la sămănătorismul antebelic), naționalism, specific național în artă (opus libertinajului), religiozitate și morală, ca arme împotriva agresiunii alogenilor, dar și ca singură modalitate de mântuire. Țara, pământul natal, ciobanul, haiducul, cât și Legiunea și Căpitanul, cântecul și poezia legionare sunt mereu aduse în discuție, fiind văzute ca unice valori ce pot mântui neamul. Mircea Streinul definea poezia de
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
lui, evului mediu românesc i-au fost consacrate mai multe contribuții notabile privind evoluția politică, culturală și socială. Dintre acestea merită să menționăm pe cele ce tratează geneza „națiunilor“ medievale, raporturile ortodoxie-catolicism, elite și societate, izvoare iconografice necunoscute, prezența elementului alogen în țările române etc. Perioada de tranziție către modernitate se regăsește în studii despre implicațiile românești ale bătăliei de la Poltava, activitatea diplomatică a domnilor fanarioți sau influențe grecești în cultura română. Națiunea, unirea, constituirea statului național, raporturile sale internaționale, sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
slujitorii cultului față de celălalt pare să dezmintă „cosmopolitismul“ Bisericii creștine în evul mediu. În realitate, contradicția este aparentă. Comunitatea ecleziastică a fost prima care a avut conștiință de sine, a meditat asupra propriei condiții, s-a simțit defavorizată în urma prezenței alogenilor în ierarhia Bisericii și a acționat în funcție de împrejurări. Conștiința identitară s-a manifestat pregnant în timpul luptelor pentru ocuparea scaunului episcopal din Boemia, atunci când principii au preferat să vadă în respectiva demnitate clerici germani. Cu toate acestea, realitatea este mult prea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
că sunt „numeroși ca firele de nisip pe malul mării și ca picăturile de ploaie“19. Precaritatea surselor n-a permis decât reconstituirea sumară a atitudinii maghiarilor față de străini. În povețele adresate fiului Emeric, redactate între altele de un cleric alogen, regele Ștefan I (997-1038) releva ce mare folos aduc țării și puterii monarhului oaspeții și noii veniți: „Dacă oaspeți vin din diferite regiuni și provincii, ei aduc cu sine numeroase limbi și obiceiuri, modele și arme și toate acestea înfrumusețează
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
8,2 întreprinderi pe an în perioada 1866-1887, 14 anual, în etapa 1887-1893 și 18 pe an în perioada 1893-1906. Unul din aspectele fundamentale care interesează în privința efortului de industrializare, al amplitudinii acestuia, este rolul și locul jucat de elementul alogen, în cazul nostru elementul evreiesc în acest context. Înainte de a prezenta și interpreta câteva din datele statistice elocvente cu privire la locul și rolul evreilor în viața industrială românească, trebuie făcută precizarea de ansamblu că elementul acesta a fost unul din vectorii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
petrecut în cadrele generale ale societății noastre fiind în bună măsură dependent de o serie întreagă de evoluții interne. Nu putem afirma cu tărie că realitatea socială a clasei de mijloc, în accepțiunea clasică, a fost constituită de acest element alogen. Analizând acest aspect în lumina aserțiunii noastre, putem afirma că deși, prin preocupări și profil ocupațional, o bună parte a elementului evreiesc a manifestat trăsături specifice acestei categorii sociale, prin statut, mod de viață, acțiune la nivel socio-politic el nu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
asociat aproape toate curentele obștești ale provinciei“77. Chestiunea va fi nuanțată și de Gh. Brătianu, pentru care acțiunea Sfatului Țării semnifica o revanșă a lumii satului, în care elementul românesc rămăsese mult mai mare în raport cu orașele, cu o populație alogenă numeroasă. Gh. Brătianu aprecia că Sfatul Țării reprezenta opinia populației basarabene în aceeași măsură în care toate adunările de acest fel au avut de decis soarta republicilor autonome născute pe ruinele Imperiului țarist sau a statelor succesoare monarhiei habsburgice. Etapele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
față de burghez este însă departe de a fi aureolată de un asemenea prestigiu. Într-un mediu istoric întârziat, burghezia nu este repudiată atât pentru starea ei materială, cât pentru originea sa etnică. Faptul că numeroși exponenți ai capitalismului primar erau alogeni a generat o reacție de adversitate față de străini, în primul rând, și abia în plan secund față de burghezi. În aceste condiții, ideologul socialismului românesc, C. Dobrogeanu-Gherea, nu se războiește atât cu burghezia, cât mai ales cu promotorii neoiobăgiei și ai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]